2r-506/18 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: S. Clima dosarul nr. 2r-506/18 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță D E C I Z I E 06 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de Zlotescu Nicolae, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zlotescu Nicolae împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, prin care a fost restituit apelul declarat de Zlotescu Nicolae împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 septembrie 2017, ca fiind depus în afara termenului legal, c o n s t a t ă La 26 mai 2017, Zlotescu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Solicită reclamantul constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale la contestația sa împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și deciziei din 16 decembrie 2013, emise de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție sect. Ciocana mun. Chișinău și încasarea din bugetul de stat a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 septembrie 2017, acțiunea a fost admisă parțial și s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Zlotescu Nicole la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Zlotescu Nicolae a sumei de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11 octombrie 2017, Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 septembrie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de 1 respingere integrală a acțiunii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2018, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Ministerul Justiției și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate, acordându-i pentru aceasta un termen de 15 zile din momentul recepționării încheierii. Totodată, acestuia i-a fost explicat că în cazul în care nu va lichida neajunsurile în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

La 21 februarie 2018, Ministerul Justiției a depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe. Iar la 13 aprilie 2018 și Zlotescu Nicolae a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 septembrie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, apelul declarat de Zlotescu Nicolae a fost restituit în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) CPC – apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen. La 16 mai 2018, în termenul prevăzut de art. 425 CPC, Zlotescu Nicolae a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 septembrie 2017 nu i-a fost comunicată și abia la 05 aprilie 2018, a primit de la Curtea de Apel Chișinău citația pentru data de 18 aprilie 2018, ora 12.00, la care era anexat apelul motivat al Ministerului Justiției, din care a aflat că la 21 septembrie 2017 a fost pronunțată hotărârea primei instanțe, prin care acțiunea sa a fost admisă parțial. Indică Zlotescu Nicolae că, după ce a înaintat la 27 iulie 2017 cerere de recuzare judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Speranța Clima, nu a mai fost citat de către prima instanță și nici nu i-a fost expediată copia hotărârii pronunțate la 21 septembrie 2017. Consideră recurentul că prin restituirea cererii de apel i se încalcă dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție, or, nu a cunoscut despre finalizarea procesului și pronunțarea unei hotărâri în acest sens.

La 23 mai 2018, în adresa intimatului Ministerul Justiției a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de Zlotescu Nicolae, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs. Intimatul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii recurate, din următoarele considerente. 2 În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC stipulează că, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Conform art. 362 alin. (1) și (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116. Din materialele cauzei rezultă că la 13 aprilie 2018, Zlotescu Nicolae a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21 septembrie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, apelul declarat de Zlotescu Nicolae a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată concluzia instanței de apel privind restituirea apelului declarat de Zlotescu Nicolae ca fiind depus în afara termenului legal. Or, din suportul probator prezent la materialele dosarului rezultă că recurentul- apelant a depus cererea de apel la 13 aprilie 2018 (f.d. 90-91), cu încălcarea evidentă a termenului imperativ de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, prevăzut expres de lege în acest sens și fără a solicita repunerea în termen cu indicarea motivelor care să justifice omiterea acestuia.

Iar referirea recurentului-apelant Zlotescu Nicolae precum că nu i-a fost expediată copia dispozitivului hotărârii primei instanțe din 21 septembrie 2017 și că ar fi luat cunoștință de aceasta abia la 05 aprilie 2018, nu relevă că termenul urmează a fi calculat din momentul dat, în acest sens nefiind depusă cerere de repunere în termen în conformitate cu prevederile art. 116 CPC.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Zlotescu Nicolae precum că, prin restituirea apelului i se încalcă dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție, deoarece o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei (hotărîrea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008), unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în 3 lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Zlotescu Nicolae și a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Zlotescu Nicolae. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zlotescu Nicolae împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 4