2rci-131/18 — validarea popririi

2rci-131/18 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Eu. Clim dosarul nr. 2rci-131/18

D E C I Z I E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Victor Burduh, Luiza Gafton

examinând recursul declarat de lichidatorul societății cu răspundere limitată

„Cvint-S”, în procedura falimentului, administratorul autorizat Alexandru Buga

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017,

adoptată în cadrul procedurii de insolvabilitate a societății cu răspundere limitată

„Cvint-S”, în procedura falimentului, asupra cererii lichidatorului Alexandru Buga cu

privire la validarea popririi față de societatea cu răspundere limitată „Ingrocom-

Prim”,

c o n s t a t ă

La 06 august 2015, societatea cu răspundere limitată „Cvint-S” (denumirea

prescurtată SRL „Cvint-S”) a depus cerere introductivă privind intentarea procedurii

de insolvabilitate față de sine.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 18 august 2015, a admis spre

examinare cererea introductivă și a aplicat măsurile de asigurare de rigoare.

Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea din 02 noiembrie 2015, a intentat

procesul de insolvabilitate față de SRL „Cvint-S”, desemnând în funcția de

administrator al insolvabilității administratorul autorizat Veaceslav Pelin.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 04 aprilie 2016, a dispus trecerea la

procedura de faliment în vederea lichidării patrimoniului SRL „Cvint-S” și

distribuirii produsului rezultat, desemnând în funcția de lichidator administratorul

autorizat Alexandru Buga (f.d. 4 recto-verso).

La 05 mai 2017, lichidatorul SRL „Cvint-S”, în procedura falimentului Buga

Alexandru a depus cerere privind validarea popririi SRL „Cvint-S” față de terțul

poprit SRL „Ingrocom-Prim” în sumă de 124 730 de lei (f.d. 1-2 recto-verso).

În motivarea cererii de validare a popririi, lichidatorul a menționat că, în urma

restabilirii evidenței contabile și inventarierii masei debitoare, a constatat că începând

cu anul 2010 între SRL „Cvint-S” și SRL „Ingrocom-Prim” au avut loc relații

comerciale, în baza cărora SRL „Cvint-S” a transferat la contul SRL „Ingrocom-

Prim” mijloace financiare în sumă de 124 730 de lei, iar ultima la rândul său trebuia

să livreze marfă, însă, nu a livrat această marfă. Astfel, SRL „Ingrocom-Prim” a

acumulat o datorie față de SRL „Cvint-S” în mărime totală de 124 730 de lei, fapt

1

confirmat prin actul de verificare a decontărilor, registrul livrărilor și procurărilor,

raportul privind restabilirea evidenței contabile și respectiv rulajele bancare.

Lichidatorul relevă că, la 30 noiembrie 2016, a expediat în adresa

SRL„Ingrocom-Prim” o notificare prin care a solicitat achitarea datoriei în sumă de

124 730 de lei sau prezentarea documentelor justificative care ar confirma stingerea

datoriei. Notificarea a fost recepționată la 16 decembrie 2016, însă, terțul poprit nu a

răspuns la aceasta.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 05 decembrie 2017, a desființat

poprirea înființată de lichidatorul SRL „Cvint-S”, Alexandru Buga față de terțul

poprit SRL „Ingrocom-Prim” (f.d. 20, 21-24).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de insolvabilitate a reținut că, probele

administrate de lichidatorul SRL „Cvint-S” nu demonstrează că suma solicitată spre

încasare din contul terțului poprit este certă, lichidă și exigibilă.

La 12 decembrie 2017, lichidatorul SRL „Cvint-S”, în procedura falimentului,

administratorul autorizat Alexandru Buga a depus cerere de recurs nemotivată

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017, prin care solicită

casarea integrală a încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare (f.d. 25

recto-verso).

La 07 mai 2018, lichidatorul SRL „Cvint-S”, în procedura falimentului,

administratorul autorizat Alexandru Buga a depus cerere de recurs motivată

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017, prin care solicită

casarea integrală a încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecare (f.d. 30-32

recto-verso).

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța de insolvabilitate a preluat

poziția de apărător al terțului poprit și a examinat superficial cauza. În acest sens,

lichidatorul reiterează că SRL „Cvint-S” a probat transferul mijloacelor financiare la

contul terțului poprit, fapt ce nu a fost negat de către ultimul și constatat de către

Curtea de Apel Chișinău, însă, terțul poprit nu a probat executarea totală sau parțială

a obligațiilor care i se impută.

Aderent, recurentul relevă că debitorul insolvabil nu poate proba executarea

obligațiilor colaterale, deoarece aceasta nu a avut loc. Astfel, unica modalitate de a

proba neexecutarea din partea terțului poprit este somația de înființare a popririi, la

care acesta nu a reacționat și la fel nu a prezentat instanței nici un act care ar confirma

executarea.

Ab initio, Colegiul decelează că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4)

din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se

desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale

prezentei legi.

Dispozițiile articolului 356 din Codul de procedură civilă statuează că, cererea

de declarare a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din

prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității.

Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și

încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

2

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Coroborând dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității cu art. 111

alin.(3) din Codul de procedură civilă și regulile de declarare a recursului consemnate

în Capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs consideră

că, în speță, termenul de demarare a căii de atac începe să curgă în ziua imediat

următoare datei comunicării încheierii judecătorești.

Prin urmare, Colegiul atestă că, în speță, calea de atac este demarată în interiorul

termenului legal, deoarece încheierea recurată datează cu 05 decembrie 2018 (f.d. 21-

24), iar cererea de recurs a fost depusă la 12 decembrie 2017, fapt confirmat prin

amprenta sigiliului aplicată pe prima filă a cererii de recurs (f.d. 25).

În conformitate cu dispozițiile art. 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de

către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și

de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de

mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de

prezentul capitol.

Articolul 442 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) că, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea litigiilor

ce țin de aplicarea Legii insolvabilității din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de lichidatorul SRL „Cvint-S”, în procedura falimentului, administratorul

autorizat Alexandru Buga urmează a fi respins și menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 05 decembrie 2017, din motivele ce succed.

Conform art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Verificând legalitatea actului de dispoziție supus controlului judiciar, prin

prisma argumentelor expuse în cererea de recurs, completul specializat pentru

examinarea litigiilor ce țin de aplicarea Legii insolvabilității din cadrul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

că, instanța de insolvabilitate a elucidat multiaspectual circumstanțele speței, iar

soluția adoptată este în concordanță cu normele de drept material și procedural

pertinente speței, precum și cu aprecierea justă prin prisma art. 130 din Codul de

procedură civilă a suportului probator administrat și cercetat.

În debut, instanța de recurs taxează că speța dedusă judecății este guvernată de

prevederile art. 126 din Legea insolvabilității. Astfel, conform alin. (1) al acestui

articol, sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără

numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri

mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sunt deținute în numele său de un

terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi

juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale

debitorului deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În

3

acest caz, poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la

data îndeplinirii condiției.

Alineatul (2) al aceluiași articol consemnează că, poprirea se înființează prin

somație a administratorului insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului

menționat la alin. (1) împreună cu o copie certificată de pe hotărârea de intentare a

procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului.

Aderent, alin. (3) al aceluiași articol prescrie că, prin somație se va pune în

vedere terțului, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti fără

acordul administratorului insolvabilității/lichidatorului sumele de bani sau de a

transmite bunurile mobile pe care le datorează debitorului ori pe care i le va datora,

declarându-le indisponibilizate. De la data comunicării somației de înființare a

popririi și pînă la achitarea integrală a obligațiilor, inclusiv pe perioada suspendării

urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau operațiune

care ar putea diminua bunurile indisponibilizate. Orice operațiune efectuată cu aceste

sume sau bunuri după data comunicării somației de înființare a popririi este nulă.

Când se popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai

asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor.

Indisponibilizarea se întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, și asupra

oricăror alte accesorii născute chiar după înființarea popririi.

Conform alin. (9) și (11) al aceluiași articol, dacă terțul poprit nu își îndeplinește

obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, administratorul

insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care terțul poprit trebuia să

consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanța de insolvabilitate în

vederea validării popririi. Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi

datorează sume de bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărîre de

validare a popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar

în caz contrar, va decide desființarea popririi. Poprirea înființată asupra unei creanțe

cu termen sau sub condiție poate fi validată, dar hotărîrea nu poate fi executată decît

după ajungerea creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției, după caz. Dacă

sumele sînt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la

scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea producându-

și efectele numai la data cînd sumele devin scadente.

Așadar, sensul autentic al dispoziției art. 126 din Legea insolvabilității denotă

faptul că poprirea este o procedură în care debitorul poate urmări sumele de bani sau

bunurile ce-i sunt datorate sau deținute de o terță persoană. Deci, urmăririi silite prin

poprire sunt supuse mijloacele bănești care sunt datorate debitorului în temeiul unor

raporturi juridice.

Prin urmare, poprirea urmează a fi probată în condițiile prevăzute unei proceduri

contencioase în cadrul căreia debitorul insolvabil trebuie să facă dovada existenței

creanței pe care o are împotriva terțului poprit, deoarece poprirea în sine are drept

scop valorificarea masei debitoare întru onorarea obligațiilor de plată.

Astfel, debitorul insolvabil urmează să demonstreze faptul că pretinsa creanță

întrunește trei condiții cumulative: să fie certă, adică fermă și să nu trezească dubii; să

fie lichidă, adică într-un cuantum determinat; și să fie exigibilă, adică ajunsă la

scadență.

4

Or, conform prevederilor art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Mai mult decât atât, prin prisma art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

În această ordine de idei, ținând cont de specificul obiectului acțiunii în cauza

dedusă judecății, și cercetând suportul probator administrat de lichidatorul

SRL„Cvint-S”, în procedura falimentului, administratorul autorizat Alexandru Buga,

Colegiul atestă că acesta nu a prezentat probe concludente ce ar dovedi existenta

datoriei SRL „Ingrocom-Prim” față de debitorul insolvabil.

Or, ordinul de plată nr. 55 din 29 ianuarie 2010 (f.d. 12) certifică doar existența

raporturilor juridice între litiganți și faptul că SRL „Cvint-S” a transferat la contul

SRL „Ingrocom-Prim” suma de 124 730 de lei, pentru marfă conform contractului

26/01 din 27 ianuarie 2010.

La capitolul dat, instanța de recurs evocă faptul că, ordinul de plată nr. 55 din 29

ianuarie 2010 nu probează faptul că SRL „Ingrocom-Prim” nu și-a onorat obligațiile

contractuale față de SRL „Cvint-S” și nu a livrat marfa achitată de ultima prin acest

ordin, și respectiv existența datoriei SRL „Ingrocom-Prim” față de SRL „Cvint-S”.

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia instanței de insolvabilitate,

precum că ordinul de plată nr. 55 din 29 ianuarie 2010 nu poate fi reținute drept

dovadă a existenței datoriei SRL „Ingrocom-Prim” față de SRL „Cvint-S”. Or, acest

înscris demonstrează faptul că SRL „Cvint-S” a transferat la contul SRL „Ingrocom-

Prim” suma pentru marfă, și nicidecum nu demonstrează că marfa respectivă nu a

fost livrată.

La fel, instanța de recurs apreciază critic actul de verificare a decontărilor

reciproce între SRL „Cvint-S” și SRL „Ingrocom-Prim” (f.d. 6), deoarece acesta

conține informații echivoce. Astfel, din cuprinsul acestui înscris nu poate fi constatat

temeiul datoriei nașterii presupusei datorii a SRL „Ingrocom-Prim” față de

SRL„Cvint-S”.

Mai mult decât atât, Colegiul opinează că acest înscris este lipsit de forță

probantă, deoarece nu este contrasemnat de terțul poprit și nu este aprobat prin

aplicarea ștampilei, or, conform pct. 72 din Regulamentul privind inventarierea,

aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29 mai 2012, soldurile efective

ale creanțelor și datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9

„Extras de cont” (Anexa 13) și/sau acte de verificare a decontărilor reciproce.

Extrasul de cont se întocmește și se remite entităților pentru confirmare. Entitățile

care primesc extrasele de cont sunt obligate să confirme în decurs de 5 zile lucrătoare

din ziua primirii acestora soldul creanței/datoriei și să comunice obiecțiile lor.

Coroborând ipotezele relevate, instanța de recurs constată temeinicia concluziei

Curții de Apel Chișinău, precum că creanța pretinsă de SRL „Cvint-S” față de

SRL„Ingrocom-Prim” nu întrunește condițiile instituite de lege, adică nu este certă,

lichidă și exigibilă.

Finalmente, instanța de recurs ajunge la concluzia că cumulul circumstanțelor

constatate și expuse supra certifică justețea actului judecătoresc supus controlului

judiciar, iar cu titlu de consecință caracterul declarativ al recursului și lipsa

temeiurilor legale de recurs.

5

Din considerentele menționate supra și având în vedere faptul că, instanța de

insolvabilitate a emis o hotărâre întemeiată, bazată pe cercetarea multiaspectuală a

circumstanțelor cauzei, precum și determinarea și interpretarea corectă a normelor ce

guvernează raportul litigios, completul specializat pentru examinarea litigiilor ce țin

de aplicarea Legii insolvabilității din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității

respingerii recursului declarat de lichidatorul societății cu răspundere limitată „Cvint-

S”, în procedura falimentului, administratorul autorizat Alexandru Buga, cu

menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017.

În conformitate cu art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității și art. 427 lit. a) din

Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea litigiilor ce țin de

aplicarea Legii insolvabilității din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

A respinge recursul declarat de lichidatorul societății cu răspundere limitată

„Cvint-S”, în procedura falimentului, administratorul autorizat Alexandru Buga

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017.

A menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017, adoptată

în cadrul procedurii de insolvabilitate a societății cu răspundere limitată „Cvint-S”, în

procedura falimentului, asupra cererii lichidatorului Alexandru Buga cu privire la

validarea popririi față de societatea cu răspundere limitată „Ingrocom-Prim”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

6