2ra-1028/18 — repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1028/18

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: C. Roșca

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

6 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Serghei,

reprezentat de avocatul Străisteanu Doina Ioana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Melnic Serghei

împotriva lui Janu Vasile cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Melnic Serghei și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, din 19 decembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 3 iunie 2016, Melnic Serghei a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Janu Vasile cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit procesului-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 03 271644 din 29 februarie 2016, Janu Vasile a fost sancționat

contravențional pentru lovirea cu palma peste față a reclamantului, cauzându-i dureri

fizice și umilință. Pârâtului i-a fost aplicată sancțiunea în temeiul art. 78 alin. (2)

Cod contravențional, care constituie suma în mărime de 500 de lei, pe care a achitat-

o.

A menționat că, potrivit raportului medico-legal nr. 88 din 25 februarie 2016,

s-a constatat că la pleoapa superioară dreaptă, la reclamant, s-a depistat excoriație

roșietică fără crustă de formă neregulată cu dimensiunile 1.4 x 0.7 cm.

A susținut că, potrivit art. 45 Cod contravențional, dacă prin contravenție a

fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-și valorifice

pretențiile civile în procedură civilă, iar cu referire la prejudiciul moral, a invocat

prevederile art. 1422 Cod civil, care prevăd că în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile

1

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

A solicitat încasarea din contul lui Janu Vasile în beneficiul său a prejudiciului

moral de 30 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată pentru

asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 decembrie 2016, a

fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Janu Vasile în beneficiul lui Melnic

Serghei suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și suma de 1 500

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În rest, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Janu Vasile în beneficiul statului

suma de 100 de lei cu titlu de taxă de stat, de a cărei plată reclamantul a fost scutit.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Melnic Serghei și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 19 decembrie 2016.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 1422 alin. (1),

(2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe

psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

La fel, în acțiune, nu a fost argumentată nici întinderea prejudiciului moral,

limitându-se doar la numirea sumei de 30 000 de lei.

Instanța de apel a evidențiat că prin prejudiciu moral se înțelege suferințe

psihice sau fizice cauzate prin acțiunile sau omisiunile care atentează la valorile

nepatrimoniale ce aparțin persoanei din momentul nașterii sau la bunurile dobîndite

prin lege (viață, sănătate, demnitate și reputația profesională), prin fapte ce atentează

la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de

autor), în categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei

persoane prin lovituri, vătămări, răniri etc., suferințele psihice condiționate de

vătămările corporale, de provocarea unei boli, slăbirea rezistenței fizice la boli sau

de alte complicații, îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare, epuizarea

emoțională, pierderea unor plăceri (ideea de confort, anumite înlesniri etc.).

A subliniat că obligația de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral

(suferințelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată, de aceea în

cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către

cine, în ce circumstanțe și în baza căror acțiuni (inacțiuni) i-au fost cauzate suferințe

morale (psihice) sau fizice, prin ce se manifestă acestea.

Instanța de apel a reiterat că, unul din criteriile orientative generale de

apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor

trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să

2

constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative

pentru victimele daunelor.

Astfel, din acest punct de vedere și prin prisma prevederilor art. 373 alin.(6)

CPC, în viziunea Curții de Apel Chișinău, prima instanță just a considerat că este

oportun să acorde reclamantului Melnic Serghei suma de 1 500 de lei cu titlu de

prejudiciu moral pentru suferințele fizice și psihice, suportate în urma contravenției.

Totodată, în accepțiunea instanței de apel înscrisurile prezentate nu denotă

faptul că la judecarea cauzei civile, finalizată cu adoptarea hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 19 decembrie 2016, partea reclamantă a suportat real

cheltuieli necesare de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei, situație care just

a fost reținută de instanța de fond, încasându-se doar suma de 1 500 de lei, or,

solicitarea de a fi încasate cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5 000 de

lei este exagerată și neprobată de reclamantul Melnic Serghei.

La 2 aprilie 2018, Melnic Serghei, reprezentat de avocatul Străisteanu Doina

Ioana a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie

2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că sunt eronate argumentele instanței de apel

cu privire la presupusa neargumentare a prejudiciului moral și privind lipsa de

necesitate pentru asistența juridică, având în vedere că reclamantul a fost supus

violenței pe motiv de ură.

A afirmat că cuantumul prejudiciului moral pretins de 30 000 de lei este unul

echitabil, reieșind din fapta contravențională de violență comisă față de el.

A mai menționat că în mod neîntemeiat a fost redus și cuantumul serviciilor

juridice prestate în cadrul dosarului, dovada cărora a fost făcută prin bonul de plată

anexat la materialele cauzei.

A subliniat că la stabilirea onorariului avocatului pentru asistența juridică s-a

ținut cont de toate reglementările în domeniu și ambele părți au convenit asupra

sumei de 5 000 de lei, aceasta fiind una rezonabilă și necesară, ținând cont de

complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate în speță,

aportul avocatului la soluționarea cauzei, experiența, abilitățile și timpul de muncă

depus de avocat.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia

deciziei din 23 noiembrie 2017 la 12 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea

de însoțire nr. 1296 (f. d. 106), și a fost recepționată de către reprezentantul

reclamantului, avocatul Străisteanu Doina Ioana la 8 februarie 2018 (f. d. 120).

Astfel, recursul declarat la 2 aprilie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 22 noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Melnic Serghei, reprezentat

de avocatul Străisteanu Doina Ioana, în raport cu materialele cauzei civile, completul

3

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Melnic Serghei,

reprezentat de avocatul Străisteanu Doina Ioana nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

4

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Melnic Serghei, reprezentat de

avocatul Străisteanu Doina Ioana.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Melnic Serghei, reprezentat de avocatul Străisteanu

Doina Ioana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

5