2ra-1410/17 — Repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

Dosarul nr. 2ra-1410/17

Prima instanță: Jud. Hâncești (jud. V. Cotorobai)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Angela Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Solomon Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tîltu Ghenadie

împotriva lui Solomon Ion cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Solomon Ion și menținută hotărârea Judecătoriei

Hâncești din 28 octombrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 06 mai 2016, Tîltu Ghenadie s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

către Solomon Ion privind încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin sentința Judecătoriei Hâncești din 12

februarie 2016, Solomon Ion a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod Penal.

Declară că conform sentinței, pârâtul împreună cu frații săi la data de 11 august

2015, fără careva motive, încălcând într-un mod grosolan ordinea publică, cu

obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte necenzurate în prezența altor

persoane, adresând injurii și amenințări reclamantului i-a aplicat multiple lovituri

peste față și alte părți ale corpului, în rezultatul cărui fapt i-au fost cauzate, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 319 D multiple leziuni corporale sub formă

de edem al buzei și urechii, excoriații ale nasului și gâtului, ce se califică ca vătămări

corporale neînsemnate.

Susține că, până la adresarea în instanța de judecată pârâtul nu a întreprins

careva acțiuni în vederea recuperării prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Solicită reclamantul încasarea din contul lui Solomon Ion suma de 30 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 2 000

lei.

Totodată reclamantul a declarat că în suma pretinsă sunt incluse și daunele

morale cauzate prin contravenția prevăzută de art. 69 alin.(1) Cod Contravențional.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 28 octombrie 2016, s-a admis parțial

acțiunea înaintată de Tîltu Ghenadie.

S-a încasat de la Solomon Ion în beneficiul lui Tîltu Ghenadie echivalentul

bănesc al prejudiciului moral cauzat prin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod Penal în sumă de 8 500 lei; echivalentul bănesc al prejudiciului moral

cauzat prin comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod Contravențional

în sumă de 2 500 lei și cheltuielile de judecată suportate pentru acordarea serviciilor

avocatului în sumă de 2 000 lei.

În rest, pretențiile lui Tîltu Ghenadie către Solomon Ion au fost respinse ca fiind

nefondate.

S-a încasat din contul lui Solomon Ion în folosul statului taxa de stat în mărime

de 330 lei, de care a fost scutit reclamantul la depunerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Solomon Ion și menținută hotărârea Judecătoriei Hâncești din 28

octombrie 2016.

La 23 mai 2017 Solomon Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a susținut că atât

instanța de fond cât și cea de apel nu a apreciat corect poziția expusă de el.

Consideră că reclamantul nu a prezentat careva probe concludente care să

permită aprecierea cuantumului prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și prin

contravenție.

Susține că la soluționarea litigiului, instanțele inferioare au interpretat eronat

legea, constatând existența unui prejudiciu mai mare decât cel care a fost produs în

realitate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017

a fost expediată părților pentru cunoștință la data de 11 mai 2017.

Prin urmare, recursul declarat la data de 23 mai 2017 de către Solomon Ion este

depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 16 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

cererea de recurs declarată de către Solomon Ion, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

2

Însă, intimatul Ghenadie Tîltu nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând cererea de recurs declarată de către Solomon Ion, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a

din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest

sens CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de

judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

3

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute

la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere

motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Solomon Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433, art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Solomon Ion, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

4