2ra-390/18 — incasarea prejudiciului material

2ra-390/18 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Judecătoria Strășeni dosarul nr. 2ra-390/18

Judecător: D. Cristian

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Snegur Pavel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Snegur Pavel

împotriva lui Chitic Valentin și Roșca Daniel cu privire la încasarea prejudiciului

material, moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Chitic Valentin și Roșca Daniel, a fost casată hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 16 decembrie 2016 și a fost emisă o nouă hotărâre sub

formă de încheiere de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 18 iulie 2016 Snegur Pavel, reprezentat de avocatul Donică Andrei a depus

o cerere de chemare în judecată împotriva lui Chitic Valentin și Roșca Daniel cu

privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin sentința Judecătoriei

Strășeni din 18 decembrie 2015, pârâții au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pentru faptul că, în

noaptea de 13 spre 14 iunie 2015, fiind în stare de ebrietate i-au aplicat intenționat

multiple lovituri cu pumnii în spate și cap. În rezultatul loviturilor aplicate de către

pârâți i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 18 decembrie 2015, Chitic Valentin a

fost recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.

e) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 3 ani și 2 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de timp semiînchis, iar în conformitate cu art. 90

1

Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului a fost suspendată pe un termen de probă

de 4 ani.

Roșca Daniel a fost recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 3 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de timp semiînchis, iar în

conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului a fost

suspendată pe un termen de probă de 3 ani.

A afirmat că pentru asistența juridică acordată de către avocat în cadrul

urmării penale a achitat 3 000 lei. Pentru asistența juridică acordată în cauza dată, a

achitat avocatului din nou 3 000 lei.

A mai comunicat că pentru tratamentul suplimentar a cheltuit oficial 1 300 de

lei, iar neoficial și mai mult.

A susținut că în circumstanțele descrise mai sus, pârâții i-au cauzat suferințe

fizice și psihice de nereparat.

A solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, prejudiciului material în mărime de

1 300 lei care constă din cheltuielile de tratament și cheltuielile de judecată în sumă

de 6 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 16 decembrie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial.

S-a încasat de la Chitic Valentin în beneficiul lui Snegur Pavel cu titlu de

prejudiciu moral cauzat în urma infracțiunii – 10 000 lei.

S-a încasat de la Roșca Daniel în beneficiul lui Snegur Pavel cu titlu de

prejudiciu moral cauzat în urma infracțiunii – 10 000 lei.

S-a încasat în mod solidar de la Chitic Valentin și Roșca Daniel în beneficiul

lui Snegur Pavel 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a încasat în mod solidar de la Chitic Valentin și Roșca Daniel în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 600 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Chitic Valentin și Roșca Daniel, a fost casată hotărârea Judecătoriei

Strășeni din 16 decembrie 2016 și a fost emisă o nouă hotărâre sub formă de

încheiere prin care, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol, ca fiind

semnată de o persoană neîmputernicită.

La 18 decembrie 2017 Snegur Pavel a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, prin care a solicitat casarea deciziei contestate.

În motivarea recursului a indicat că la 18 iunie 2016 a depus o cerere de

chemare în judecată, prin intermediul avocatului Donică Andrei, împuternicit prin

mandatul nr. 0925958 din 18 mai 2016 ca să-l reprezinte în instanța de judecată în

cauza civilă dată.

A susținut că a împuternicit avocatul să execute toate actele de procedură,

inclusiv cu dreptul de a semna cererea de chemare în judecată și de a o depune.

Împuternicirile le-a confirmat scriind personal numele, prenumele și semnătura.

2

A invocat că instanța de apel greșit a interpretat prevederile art. 80, 81, 432

CPC, or avocatul a fost împuternicit să semneze și să depună cererea de chemare în

judecată.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, se constată că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților

copia deciziei din 29 iunie 2017 la data de 14 iulie 2017, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire nr. 11846-4 (f. d. 97), iar date cu privire la recepționarea

acesteia la materialele cauzei nu se atestă.

Astfel, recursul declarat la data de 18 decembrie 2017 împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Prin referința depusă la 19 februarie 2018 Chitic Valentin și Roșca Daniel,

repezentați de avocatul Leșan Nicolae au solicitat respingerea recursului, ca fiind

tardiv.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 7 martie 2018, recursul declarat

de către Snegur Pavel a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu

remiterea pricinii spre rejudecare în fond în instanța de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Snegur Pavel, reprezentat de avocatul Donică

Andrei a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Chitic Valentin și

Roșca Daniel cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor

de judecată

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia admiterii parțiale a acțiunii.

Judecând apelul declarat de către Chitic Valentin și Roșca Daniel, instanța de

apel a admis apelul, a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 16 decembrie 2016

și a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, ca fiind semnată de

o persoană neîmputernicită.

În susținerea soluției date instanța de apel, a reținut că contractul de asistență

juridică nr. 215 din 18 mai 2016 a fost încheiat între Snegur Stela, în calitate de

beneficiar/client și avocatul Donică Andrei. Obiectul contractului fiind - litigiul civil

Snegur Pavel către Chitic Valentin și Roșca Daniel. Locul de executare - Judecătoria

Strășeni.

3

În acest context, a reiterat că bonul de plată seria/nr. WL 331314(/215) din 18

mai 2016, eliberat de avocatul Donică Andrei lui Snegur Pavel în calitate de

beneficiar/client, pentru suma de 2 000 lei, semnătura beneficiarului fiind identică

cu semnătură beneficiarului din contractul de asistență juridică - Snegur Stela.

În atare împrejurări, având în vedere și faptul că, la cererea de chemare în

judecată, nu au fost anexate copiilor buletinelor de identitate a lui Snegur Pavel,

instanța de apel a constatat că, avocatul Donică Andrei a încheiat contract de

asistență juridică anume cu Snegur Stela și nu cu pretinsul reclamant - Snegur Pavel.

În consecință, dat fiind că prezentul proces a fost pornit din numele lui Snegur

Pavel la cererea de chemare în judecată depusă din numele acestuia de către avocatul

Donică Andrei, care nu dispunea de împuternicirile necesare în vederea semnării

acesteia, instanța de apel a ajuns la concluzia că aceasta urmează a fi scoasă de pe

rol, ca fiind semnată de către o persoană neîmputernicită, care nu avea dreptul de a

semna acțiunea din numele lui Snegur Pavel.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut

în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la susținerile

intimatului și probelor prezentate de ultimul, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează litigiul în cauză.

Astfel, conform art. 75 alin. (1) CPC, în proces civil, persoanele fizice își pot

apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în

proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Instanța de recurs reține că din norma legală citată supra se desprinde că

cererea de chemare în judecată urmează a fi semnată personal de către reclamant sau

de către persoana împuternicită de a o semna.

4

Potrivit art. 60 alin. (1), (2) a Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență

juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar

se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă

evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către

Guvern.

În acest sens, împuternicirile avocatului, avocatului stagiar fie că este acesta

reprezentant al persoanei juridice, fie că al persoanei fizice, se atestă doar prin

mandat.

În speță, instanța de recurs reține că la 22 iunie 2015 fost încheiat contractul

de asistență juridică nr. 185 între avocatul Donică Andrei și Snegur Pavel, fapt

confirmat prin semnătura acestora (f. d. 13).

La caz, prezintă relevanță că cererea de chemare în judecată este semnată de

către avocatul Donică Andrei și la rubrica anexe sunt indicate expres atât bonurile

de plată, contractul de asistență juridică, cât și mandatul avocațial (f. d. 1-3).

Ținînd cont de dispozițiile Hotărîrii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013

cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului

și al avocatului stagiar, pe versoul mandatului avocatului sau avocatului stagiar

trebuie aplicată, pe lângă împuternicirile din art. 81 CPC, doar semnătura clientului.

Instanța de recurs reiterează că la materialele cauzei este anexat mandatul

avocatului seria MA nr. 0925958 din 18 mai 2016, prin care avocatul Donică Andrei

a fost împuternicit să acorde asistență juridică în cauza Snegur Pavel către Chitic

Valentin și Roșca Daniel cu privire la încasarea prejudiciului la Judecătoria Strășeni

și Curtea de Apel Chișinău (f. d. 14).

Pe versoul mandatului respectiv este indicat numele și prenumele clientului –

Snegur Pavel XXXXX și este aplicată semnătura acestuia.

În contradicție cu cele constatate de către instanța de apel, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

subliniază că însuși reclamantul, cât și avocatul acestuia confirmă faptul că

semnătura aplicată pe versoul mandatului avocatului Donică Andrei seria MA nr.

0925958 din 18 mai 2016 aparține în mod personal anume lui Snegur Pavel.

Mai mult că, bonul de plată seria WL nr. 331314/215 din 18 mai 2016 eliberat

de către avocatul Donică Andrei lui Snegur Pavel, în calitate de beneficiar, pentru

suma de 2 000 de lei, la fel conține semnătura acestuia (f. d. 10).

În acest context, se mai evidențiază faptul că în recipisa din 14 noiembrie 2016

de la Judecătoria Strășeni, prin care părțile au fost informate despre faptul că

examinarea cauzei este stabilită pentru data de 16 decembrie 2016, ora 11:00, se

conține semnătura reclamantului Snegur Pavel, ceea ce încă odată confirmă că

aparține anume acestuia (f. d. 35).

Conform art. 81 CPC, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă

reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele

procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată,

de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la

pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a

5

modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de

a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri

unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de

executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu

spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care

trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Astfel, pe versoul mandatul avocatului Donică Andrei a fost menționat expres

dreptul de a semna cererea și de a o depune în instanța de judecată, mandat semnat

personal de către Snegur Pavel.

Respectiv, avocatul Donică Andrei a fost împuternicit să semneze cererea de

chemare în judecată, iar instanța de apel în mod neîntemeiat a dispus scoaterea de

pe rol a cererii.

Instanța de recurs conchide că instanța de apel urma să verifice semnătura de

pe versoul mandatului care atestă împuternicirile avocatului Donică Andrei de a

depune cerere de chemare în judecată în raport cu cele susținute de către reclamant

și reprezentantul acestuia.

Astfel aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către instanța

de apel, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a

litigiului.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel eronat

a scos de pe rol cererea de chemare în judecată a lui Snegur Pavel, ca fiind semnată

de o persoană neîmputernicită.

Ca consecință, această circumstanță este apreciată de către Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție drept o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, instanța de

apel nu s-a expus asupra fondului cauzei.

Sub acest aspect, ținând cont de faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra

fondului cauzei, și a scos de pe rol cererea de chemare în judecată a lui Snegur Pavel

pe motiv că este semnată de o persoană neîmputernicită, iar instanța de recurs este

în imposibilitate de a corecta respectiva eroare judiciară și reiterând inexistența

temeiurilor legale pentru a remite pricina spre rejudecare în prima instanță,

concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

6

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este

diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în fond în instanța de

apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admite recursul declarat de către Snegur Pavel.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Snegur Pavel împotriva lui

Chitic Valentin și Roșca Daniel cu privire la încasarea prejudiciului material, moral

și a cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecarea apelului la Curtea

de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

7