2rh-146/18 — transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate, evacuare, compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2rh-146/18 Prima instanță - (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) A. Niculcea Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, V. Clima, E. Palanciuc Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) A. Cobăneanu, L. Gafton, D. Mardari Î N C H E I E R E 06 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de Cristian Vicol, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Lilian Vicol și Viorica Vicol, intervenient accesoriu Societatea Comercială „Azgoprod” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate, evacuare și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională înaintată de Lilian Vicol și Viorica Vicol împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la constatarea neexecutării obligațiilor contractuale, rezoluțiunea contractului de ipotecă și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, prin care recursurile înaintate de Lilian Vicol și Viorica Vicol s-au declarat inadmisibile, c o n s t a t ă: La 16 septembrie 2015 BC „Victoriabank” SA a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Lilian Vicol și Viorica Vicol, intervenient accesoriu SC „Azgoprod” SRL, prin care a solicitat: - transmiterea silită în posesia BC „Victoriabank” SA a bunurilor ipotecate,

conform Contractului de ipotecă nr. 13838 din 21 aprilie 2010 și Acordul adițional nr. 3115 din 17 iunie 2011, obiectul cărui constituie bunurile imobile: casa de locuit individuală cu suprafața de 83,1 m2 cu nr. cadastral xxxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 99,6 m2 cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 12,2 m2 cu nr. cadastral xxxxx și trenul aferent pentru construcții cu suprafața totală de 0,0701 ha cu nr. cadastral xxxxx amplasate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Tudor Vladimirescu, 142; - evacuarea tuturor persoanelor și a bunurilor din imobilele transmise; - încasarea de la pârâți a taxei de stat și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza Contractului de credit nr. 4882 din 17 iunie 2011, BC „Victoriabank” SA a acordat SC „Azgoprod” SRL un credit în sumă de 3 100 000 lei, cu scadența la data de 17 iunie 2013. În scopul asigurării rambursării creditului acordat, a dobânzilor și a plăților aferente, cu pârâții Lilian Vicol și Viorica Vicol a fost încheiat Contractul de ipotecă nr. 13838 din 21 aprilie 2010 și Acordul adițional nr. 3115 din 17 iunie 2011, 1 obiectul căruia constituie bunurile imobile: casa de locuit individuală cu suprafața de 83,1 m2 cu nr. cadastral xxxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 99,6 m2 cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 12,2 m2 cu nr. cadastral xxxxx și trenul aferent pentru construcții cu suprafața totală de 0,0701 ha cu nr. cadastral xxxxx, amplasate în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Tudor Vladimirescu, 142, cu valoarea de ipotecă în sumă de 1 451 835 de lei. Conform tabelului de validare a creanțelor din 12 noiembrie 2014, creanța BC „Victoriabank” SA față de SC „Azgoprod” SRL constituie 815 618,76 lei.

Ca rezultat al neonorării obligațiunilor conform Contractului de credit nr. 4882 din 17 iunie 2011 încheiat cu SC „Azgoprod” SRL, și anume încălcarea pct. 8.1 din contract, BC „Victoriabank” SA, în baza pct. pct. 12.1, 12.2, 2.3 ale contractului de credit menționat supra, a notificat pârâții și intervenientul accesoriu despre inițierea procedurii privind executarea dreptului de ipotecă, solicitând ca în termen de 20 de zile din momentul primirii notificării de a achita complet creditul și plățile aferente acestuia, inclusiv dobânzile și penalitățile, sau transmiterea benevolă în posesia BC „Victoriabank” SA a tuturor bunurilor ipotecate pentru a fi comercializate, în conformitate cu prevederile art. 45-46 din Legea cu privire la gaj, art. 30 alin. (2) lit.a) din Legea cu privire la ipotecă și art. 490-491 din Codul civil.

Reclamantul a menționat că a respectat procedura prealabilă, înregistrând preavizele de executare a dreptului de ipotecă la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. În termenul indicat în preaviz atât pârâții, cât și intervenientul accesoriu, nu au executat obligația de rambursare a datoriilor și nici transmiterea benevolă în posesie a bunurilor ipotecate.

La 17 martie 2016, în cadrul examinării cauzei, pârâții Lilian Vicol și Viorica Vicol au înaintat acțiune reconvențională împotriva BC „Victoriabank” SA, iar la 24 martie 2016 cerere de concretizare a cerințelor, solicitând constatarea neexecutării obligațiilor contractuale de către BC „Victoriabank” SA, și anume a pct. 2.2 în coraport cu pct. 11.4, precum și a pct. 5.1 lit. a) și c) și pct. 11.2 lit. f) din Contractul de credit bancar nr. 4882 17 iunie 2011, rezoluțiunea Contractului de ipotecă nr. 13838 din 21 aprilie 2010 și a Acordului adițional din 16 iunie 2011 la Contractul de ipotecă nr. 13838 din 21 aprilie 2010 și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reconvenționale, Lilian Vicol și Viorica Vicol au indicat că, contrar clauzelor contractuale, administratorul SC „Azgoprod” SRL a înaintat o cerere către BC „Victoriabank” SA, prin care a solicitat permisiunea de retragere de pe contul întreprinderii a dividendelor pentru anul 2010 în sumă de 1 732 641,35 lei, totodată eliberarea dividendelor în avans pentru anul 2011 în sumă de 1 500 000 lei. Au invocat că, BC „Victoriabank” SA cunoscând cu certitudine de prevederile contractuale sus enunțate, de existența datoriei la contractul de credit bancar și având intenția deposedării ulterioare de bunul imobil în caz de neachitare a datoriei restante de către debitor, a emis înștiințarea nr. CK-772 din 06 septembrie 2011 prin care a permis SC „Azgoprod” SRL retragerea din cont a dividendelor pentru anul 2010 în sumă de 1 732 641,35 de lei și pentru anul 2011 în avans a sumei de 1 500 000 lei.

În mod repetat, BC „Victoriabank” SA, în baza deciziei comitetului de creditare al băncii, conform procesului-verbal nr. 1213 din 23 noiembrie 2011, a permis retragerea numerarului din cont pentru achitarea dividendelor pentru anul 2011, în sumă de 2 000 000 lei. 2 Concomitent prin decizia Comitetului de creditare al BC „Victoriabank” SA, procesul-verbal nr. 140 din 20 februarie 2012, la data de 27 februarie 2012, SC „Azgoprod” SRL a primit permisiunea de a retrage din cont, pentru achitarea dividendelor, numerar în sumă de 3 500 000 lei.

Totodată, au menționat că conform Contractului de credit bancar nr. 4882 17 iunie 2011, BC „Victoriabank” SA a eliberat creditul în sumă de 3 100 000 lei debitorului cu scopul completării mijloacelor circulante (pct. 2.2 din contractul de credit) și drept garanție a asigurării rambursării sumei datorate, pe lingă bunurile imobile ipotecate, a constituit și bunurile mobile - universalitatea mijloacelor circulante (gume de mestecat) cu valoarea de gaj în sumă de 1 730 000 lei, grevate în folosul băncii, (pct. 5.1 din contractul de credit), care la moment puteau acoperi toată diferența creditului acordat SC „Azgoprod” SRL.

La fel, au menționat că conform pct. 5.1 lit. c) din contract, ca garanție a fost grevat în folosul băncii și dreptul de dispoziție asupra mijloacelor bănești din conturile curente ale debitorului deschise la bancă, în sumă de 3 200 000 lei, conform contractului de gaj nr. 4882 (A), încheiat cu SC „Azgoprod” SRL, care de asemenea nu a fost respectat de către reclamant. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 iunie 2016, s-a admis parțial acțiunea înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva lui Lilian Vicol și Viorica Vicol, intervenient accesoriu SC „Azgoprod” SRL.

S-a transmis silit în posesia BC „Victoriabank” SA pentru a fi înstrăinat bunurile imobile - casa de locuit individuală cu suprafața de 83,1 m2 cu nr. cadastral xxxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 99,6 m2 cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 12,2 m2 cu nr. cadastral xxxxx și trenul aferent pentru construcții cu suprafața totală de 0,0701 ha cu nr. cadastral xxxxx amplasate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Tudor Vladimirescu, 142, cu evacuarea din imobilul ipotecat a tuturor persoanelor și a bunurilor acestora. S-a încasat de la Lilian Vicol și Viorica Vicol în beneficiul BC „Victoriabank” SA cheltuielile pentru plata taxei de stat în sumă de 7 260 de lei.

În rest, cererea BC „Victoriabank” SA s-a respins ca neîntemeiată. S-a respins acțiunea reconvențională înaintată de Lilian Vicol și Viorica Vicol, ca fiind neîntemeiată. Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 iulie 2016 Lilian Vicol și Viorica Vicol au declarat apel, solicitând casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii inițiale și admitere a acțiunii reconvenționale. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2017 s-a respins apelul declarat de Lilian Vicol și Viorica Vicol și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 iunie 2016. La 23 februarie 2018 Lilian Vicol a declarat recurs, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 06 iunie 2016, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, recursurile înaintate de Lilian Vicol și Viorica Vicol s-au declarat inadmisibile. La 24 mai 2018 Cristian Vicol a depus cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, solicitând casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2017 și 3 a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 iunie 2016, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea cererii de revizuire Cristian Vicol, reiterând circumstanțele de fapt ale cauzei, în esență a indicat că în calitate de coproprietar al bunurilor imobile în litigiu, nu a fost atras în proces și, prin urmare, instanțele de judecată au emis hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în cauza dată.

Verificând argumentele expuse în cererea de revizuire, examinând materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul consideră cererea de revizuire inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Potrivit art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material și procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Din conținutul cererii de revizuire înaintată, rezultă că Cristian Vicol solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, în baza art. 449 lit.c) din Codul de procedură civilă. Astfel, conform art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Este de menționat că, redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le drepturile, fapt ce urmează a fi confirmat prin prezentarea probelor. În cererea de revizuire, s-a indicat că temei pentru a revizui hotărârile adoptate în cauză, constituie faptul că Cristian Vicol, în calitate de coproprietar al bunurilor imobile în litigiu, nu a fost atras în procesul respectiv. 4 Potrivit art. 447 lit. b) Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Prin prisma prevederilor normei citate, Colegiul reține că pentru a fi în posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea a cărei revizuire o solicită, lezează drepturile sale. Având ca temei prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuentul Cristian Vicol nu a confirmat că ar fi subiect al raportului material litigios și care anume drept al acestuia a fost lezat prin hotărârile judecătorești adoptate în litigiul dedus judecării. La cererea de revizuire nu au fost prezentate probe pertinente și concludente ce ar confirma sau ar indica în mod sugestiv asupra celor invocate de către Cristian Vicol. Astfel, Colegiul reține că cele invocate în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, iar aspectele indicate de revizuent reflectă caracterul unor critici neîntemeiate.

Or, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, a cărei revizuirea se solicită, au fost declarate inadmisibile recursurile înaintate de către Lilian Vicol și Viorica Vicol împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Lilian Vicol și Viorica Vicol și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 06 iunie 2016, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva lui Lilian Vicol și Viorica Vicol, intervenient accesoriu SC „Azgoprod” SRL, s-a transmis silit în posesia BC „Victoriabank” SA pentru a fi înstrăinat bunurile imobile - casa de locuit individuală cu suprafața de 83,1 m2 cu nr. cadastral xxxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 99,6 m2 cu nr. cadastral xxxxx, construcție accesorie cu suprafața de 12,2 m2 cu nr. cadastral xxxxx și trenul aferent pentru construcții cu suprafața totală de 0,0701 ha cu nr. cadastral xxxxx amplasate în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. Tudor Vladimirescu, 142, cu evacuarea din imobilul ipotecat a tuturor persoanelor și a bunurilor acestora, s-a încasat de la Lilian Vicol și Viorica Vicol în beneficiul BC „Victoriabank” SA cheltuielile pentru plata taxei de stat în sumă de 7 260 de lei și s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Lilian Vicol și Viorica Vicol. Sub acest aspect, se va menționa că, procesul civil a fost intentat în baza cererii de chemare în judecată înaintată de BC „Victoriabank” SA împotriva lui Lilian Vicol și Viorica Vicol, intervenient accesoriu SC „Azgoprod” SRL cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate, evacuare și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională înaintată de Lilian Vicol și Viorica Vicol împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la constatarea neexecutării obligațiilor contractuale, rezoluțiunea contractului de ipotecă și compensarea cheltuielilor de judecată.

Considerând că este interesat în prezentul proces de judecată, revizuentul nu a fost lipsit de dreptul, în temeiul art. 67 din Codul de procedură civilă, să intervină în proces dacă a considerat că hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile sale, drept care însă nu a fost realizat de acesta în cadrul examinării cauzei în fond. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv 5 prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă, mai mult ca atât, argumentele invocate în cererea de revizuire se referă inclusiv și la fondul cauzei, care la fel nu se încadrează în temeiurile reglementate de acest articol.

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Revizuentul în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanțe sau probe care ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de normele procedurale citate mai sus. Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat de Cristian Vicol ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii. Retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o nouă reexaminare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca contra Moldovei nr. 6276/02). Din considerentele, menționate Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire depusă de Cristian Vicol, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2018, prin care recursurile înaintate de Lilian Vicol și Viorica Vicol s-au declarat inadmisibile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 6