2r-1061/16 — transmiterea in posesie a bunului ipotecat

2r-1061/16 — transmiterea in posesie a bunului ipotecat (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2r-1061/16

:

Instanța de fond judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud: A. Niculcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova)

D E C I Z I E

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Vicol Lilian, Vicol Viorica împotriva încheierii

din 09 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Victoriabank”

SA împotriva lui Vicol Lilian și Vicol Viorica, intervenient accesoriu SC „Azgoprod”

SRL privind transmiterea în posesie a bunurilor ipotecate, evacuarea tuturor

persoanelor și a bunurilor, încasarea cheltuielilor de judecată, și

cererea reconvențională depusă de Vicol Lilian și Vicol Viorica împotriva BC

„Victoriabank” SA privind constatarea neexecutării obligațiilor, rezoluțiunea

contractului de ipotecă și acordului adițional și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La data de 16.09.2015, BC „Victoriabank” SA a depus cererea de chemare în

judecată împotriva lui Vicol Lilian și Vicol Viorica, intervenient accesoriu SC

„Azgoprod” SRL privind transmiterea în posesie a bunurilor ipotecate, evacuarea

tuturor persoanelor și a bunurilor, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, în baza contractului de credit nr. 4882 din

17.06.2011, BC „Victoriabank” SA a acordat SC „Azgoprod” SRL un credit în sumă

de 3100000 lei, cu scadența la data de 17.06.2013.

În scopul asigurării rambursării creditului acordat, a dobânzilor și a altor plăți

aferente, cu pârâții Vicol Lilian și Vicol Viorica a fost încheiat contractul de ipotecă

nr. 13838 din 21.04.2010 și acord adițional nr. 3115 din data de 17.06.2011, obiectul

căruia constituie bunurile imobile - casa de locuit individuală cu suprafața de 83,1 m2,

nr. cadastral 0121117.187.01, casa de locuit individuală cu suprafața de 99,6 m2, nr.

cadastral 0121117.187.02, construcție accesorie cu suprafața de 12,2 m2, nr. cadastral

0121117.187.03, cât și terenul aferent pentru construcții cu suprafața totală de 0,0701

ha, nr. cadastral 0121117.187 amplasate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Tudor

Vladimirescu nr.142 (valoarea de ipotecă este de 1451835 lei).

Conform tabelului de validare a creanțelor din 12.12.2014, creanța BC

„Victoriabank” SA față de SC „Azgoprod” SRL constituie suma totală de 815618,76

1

lei. Ca rezultat al neonorării obligațiunilor conform contractului de credit nr. 4882 din

17.06.2011 încheiat cu SC „Azgoprod” SRL și anume încălcarea pct. 8.1, BC

„Victoriabank” SA, în baza pct. pct. 12.1, 12.2, 12.3 ale contractului de credit

menționat supra, a notificat pârâtul și intervenientul accesoriu despre inițierea

procedurii privind executarea dreptului de ipotecă, solicitând ca în termen de 20 de zile

din momentul primirii notificării de a achita complet creditul și plățile aferente

acestuia, inclusiv dobânzile și penalitățile sau transmiterea benevolă în posesiunea BC

„Victoriabank” SA a tuturor bunurilor ipotecate pentru a fi comercializate.

A indicat reclamantul că a respectat procedura prealabilă, înregistrând preavizele

de executare a dreptului de ipotecă la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. În termenul

indicat în preaviz atât pârâtul, cât și intervenientul accesoriu nu au executat obligația

de rambursare a datoriilor acumulate și nici transmiterea benevolă în posesie a

bunurilor menționate.

Solicită reclamantul transmiterea silită în posesie a bunurilor ipotecate, evacuarea

tuturor persoanelor și a bunurilor din imobilele transmise, încasarea de la pârâți a taxei

de stat și a cheltuielilor de judecată.

În cadrul judecării pricinii, la 17.03.2016 Vicol Lilian și Vicol Viorica, prin

intermediul avocatului Chirtoacă Rodica, au depus cererea reconvențională împotriva

BC „Victoriabank” SA solicitând constatarea neexecutării obligațiilor contractuale de

către BC „Victoriabank” SA a pct. 11.2 lit. (f) al contractului de credit bancar nr. 4882

din 17.06.2011, rezoluțiunea contractului de ipotecă nr. 13838 din 21.04.2010 și a

acordului adițional din 16.06.2011 la contractul de ipotecă nr. 13838 din 21.04.2010.

În susținerea cererii reconvenționale s-a invocat că, conform contractului de credit

bancar nr. 4882 din 17.06.2011 BC „Victoriabank” SA a eliberat debitorului creditul

în sumă de 100000 lei cu scopul completării mijloacelor circulante (procurarea

gumelor de mestecat) și drept garanție al asigurării rambursării sumei datorate, pe lângă

bunul imobil ipotecat față de persoanele fizice a mai constituit și bunurile mobile -

universalitatea mijloacelor circulante (gume de mestecat) depozitate pe adresa mun.

Chișinău, str. Voluntarilor, 15, în valoare de gaj de 1730000 lei grevat în folosul băncii,

care la moment puteau acoperi toată diferența creditului acordat de BC „Victoriabank”

SA către SC „Azgoprod” SRL.

Conform pct. 5.1 lit. c) din contractul menționat supra, ca garanție a fost grevat în

folosul băncii, dreptul de dispoziție asupra mijloacelor bănești din conturile curente ale

debitorului deschise la bancă în sumă de 3200000 lei, conform contractului de gaj nr.

4882 încheiat cu SC „Azgoprod” SRL, care de asemenea, de către reclamant nu a fost

respectat.

La 24.03.2016 Vicol Lilian și Vicol Viorica au depus cerere de concretizare a

cerințelor din cererea reconvențională, solicitând constatarea neexecutării obligațiilor

contractuale de către BC „Victoriabank” SA și anume: pct. pct. 2.2, 5.1 lit. (a), 5.1 lit.

(c), 11.2 lit. (f) al contractului de credit bancar nr. 4882 din 17.06.2011; rezoluțiunea

contractului de ipotecă 13838 din 21.04.2010 și a acordului adițional din 16.06.2011

din 21.04.2010, încasarea cheltuielilor de judecată și de asistență juridică.

Prin hotărârea din 06 iunie 2016 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău s-a admis

parțial acțiunea înaintată de BC „Victoriabank” SA; s-a transmis silit în posesia BC

„Victoriabank” pentru a fi înstrăinate bunurile imobile - casa de locuit individuală cu

suprafața de 83,1 m2, cu nr. cadastral 0121117.187.1, casă de locuit individuală cu

2

suprafața de 99.6 m2, cu nr. cadastral 0121117.187.2, construcție accesorie cu suprafața

de 12.2 m2, cu nr. cadastral 0121117.187.03, precum și terenul aferent pentru

construcții cu suprafața totală de 0.0701 ha, cu nr. cadastral 0121117.187 amplasate în

mun. Chișinău, or. Durlești str. Tudor Vladimirescu, 142, cu evacuarea din imobilele

ipotecate a tuturor persoanelor și a bunurilor acestora; s-a încasat de la Vicol Lilian și

Vicol Viorica în beneficiul BC „Victoriabank” SA cheltuielile de plată a taxei de stat

în sumă de 7260 lei. În rest, pretențiile din acțiunea depusă de BC „Victoriabank” SA

s-au respins ca neîntemeiate. Totodată, s-a respins ca neîntemeiată și cererea

reconvențională înaintată de Vicol Lilian, Vicol Viorica împotriva BC „Victoriabank”

SA privind constatarea neexecutării obligațiilor, rezoluțiunea contractului de ipotecă și

a acordului adițional și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 07 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de BC „Victoriabank” SA și Vicol Lilian, Vicol Viorica

împotriva hotărârii din 06.06.2016 a judecătoriei Buiucani mun. Chișinău; s-a acordat

termen până la 09.11.2016, ora 12.00 pentru prezentarea de către BC „Victoriabank”

SA a apelului motivat și pentru prezentarea de către Vicol Lilian, Vicol Viorica a

dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 5247,72 lei și a apelului motivat.

Concomitent, li s-a explicat că, dacă vor fi îndeplinite în termen indicațiile din

încheierea judecătorească, apelurile se vor considera depuse la data prezentării inițiale

și se vor examina în fond, în caz contrar cererile vor fi restituite conform art. 369 alin.

(1) lit. (a) CPC.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de amânare a examinării cauzei; s-a respins ca neîntemeiată cererea de scutire

parțială de la plata taxei de stat depusă de Vicol Lilian, Vicol Viorica și s-a acordat lui

Vicol Lilian, Vicol Viorica termen suplimentar până la 30.11.2016, ora 10:00 pentru a

prezenta dovada de plată a taxei de stat în sumă de 2618,72 lei.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de BC „Victoriabank” SA împotriva hotărârii din 06.06.2016 a

judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

La 23 noiembrie 2016 și la 14 decembrie 2016 Vicol Lilian, Vicol Viorica au

declarat recurs împotriva încheierii din 09.11.2016 a Curții de Apel Chișinău solicitând

casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de scutire parțială

de la plata taxei de stat.

În motivarea recursului s-a invocat că, încheierea contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată.

Susțin recurenții că, instanța de apel urma să pună pe rol apelul depus împotriva

hotărârii primei instanțe, ca ulterior examinării pricinii și pronunțării în aceste sens a

deciziei de admitere sau respingere a apelului să se expună și vis-a-vis de încasarea

taxei de stat, parțial neachitată de către apelanți.

Precizează recurenții că, obligarea apelanților de a achita taxa de stat restantă

constituie o limitare disproporțională a drepturilor sale de acces la o instanță și prin

urmare a avut loc o violare a art. 6 paragraful 1 al CtEDO.

În conformitate cu prevederile art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea contestată a fost adoptată la data de

09 noiembrie 2016. Astfel, recursul declarat la 23 noiembrie 2016 este în termen.

3

Examinând temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și

care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea contestată.

În conformitate cu prevederile art. 364, alin. (1) CPC, cererea de apel se depune

în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul

în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 368 CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 83 Cod de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o sumă

care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului

de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii

civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile

patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar

în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform

Legii taxei de stat

Prin urmare, o condiție indispensabilă pentru admiterea spre examinare a cererii

de apel reprezintă plata taxei de stat, dovada căreia conform art. 365 alin. (4) CPC se

anexează la cererea de apel.

În conformitate cu art. 84 Cod de procedură civilă, se impune cu taxă de stat

fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea

intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de

eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de

eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel,

cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

În același timp, art. 85 alin. (1) CPC indică cine și în ce condiții sunt scutiți de la

achitarea taxei de stat.

Conform art. 4 al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, în cazurile

prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanța judecătorească, în funcție de

situația materială și de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze,

complet sau parțial, de plata taxei de stat persoanele fizice și juridice, precum și să

eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat.

Din sensul art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă și art. 4 al Legii taxei de stat

se deduce că pentru scutirea de plata taxei de stat, solicitantul trebuie să prezinte probe

pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

La capitolul dat, este de menționat că în cererea de scutire a persoanelor fizice se

expun circumstanțele care justifică solicitarea și se anexează actele confirmative ale

acestor circumstanțe, cum ar fi: avizul Comisiei pentru protecția socială, certificat

despre mărimea salariului, pensiei sau a altor venituri; existența la întreținere a copiilor

minori sau a altor persoane, dovada lipsei conturilor bancare, etc.

4

În speță, instanța de recurs precizează că apelanții având obligația de a achita taxa

de stat la depunerea cererii de apel în sumă de 5247,72 lei, fapt reținut de instanța de

apel prin încheierea din 07 septembrie 2016, au achitat-o parțial și au înaintat cerere de

a fi scutiți de la plata restantă a taxei pentru judecarea pricinii în apel.

Colegiul reține că, prin încheierea din 09 noiembrie 2016, instanța de apel a

respins ca neîntemeiată cererea de scutire parțială de la plata taxei de stat depusă de

Vicol Lilian, Vicol Viorica și a acordat apelanților termen suplimentar până la

30.11.2016, ora 10:00 pentru a prezenta dovada de plată a taxei de stat în sumă de

2618,72 lei.

Drept temei de respingere a servit faptul că apelanții nu au exercitat sarcina

probațiunii în sensul justificării stării financiare precare, care ar constitui un

impediment pentru achitarea integrală a taxei de stat la depunerea apelului.

Analizând circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, instanța de recurs notează

că instanța de apel corect a reținut faptul neprobării de către apelanți a imposibilității

achitării integrale a taxei de stat la depunerea apelului, ori unicul argument invocat de

către Vicol Liliana și Vicol Viorica este precum că, au la întreținere doi copii minori,

iar unul dintre ei își face studiile la Academia de Studii Economice.

Colegiul consideră că argumentul invocat de către apelanți întru justificarea

situației materiale precare constituie o dovadă insuficientă pentru a demonstra situația

financiară reală a acestora, deoarece după cum s-a menționat și supra Vicol Lilian și

Vicol Viorica, în vederea imposibilității achitării integrale a taxei de stat, urmau să

prezinte avizul Comisiei pentru protecția socială, certificat despre mărimea salariului,

pensiei sau a altor venituri, dovada lipsei conturilor bancare, etc.

Respectiv, Colegiul decelează că recurenții nu au prezentat confirmări ce atestă

lipsa veniturilor salariale, lipsa conturilor bancare, fapt corect reținut, în esență, și de

instanța de apel.

În această ordine de idei, Colegiul reiterează că în circumstanțele constatate, nu

poate fi dispusă scutirea apelanților/recurenților de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel, în condițiile când careva probe pertinente și concludente ce ar confirma

indubitabil stare materială precară și imposibilitatea plății taxei de stat în sumă de

2618,72 lei, la materialele pricinii lipsesc.

Concomitent, Colegiul relevă că obligarea apelanților la plata taxei de stat, nu

poate constitui o îngrădire a accesului la justiție sau încălcarea dreptului la un proces

echitabil, or, pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție,

CtEDO remarcă că în cadrul soluționării cererilor privind acordarea facilităților la plata

taxei de stat, se examinează cu minuțiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite

îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”. La soluționarea acestor cereri instanțele

se bazează atât pe normele dreptului național, cât și pe prevederile Convenției și

jurisprudența CtEDO.

Totodată, este de menționat că dreptul de acces la un tribunal urmează a fi înțeles

ca un drept de acces concret și efectiv, ceea ce determină instanța de judecată de a

supune adresarea oricărei persoane în justiție cu o restricție pecuniară clară și concretă,

evidențiind-o în conținutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un

instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea

asigurării bunei administrări în justiție și proporționalitatea unei astfel de restricții.

5

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează că impunerea la achitarea

taxei de stat nu constituie o limitare incompatibilă cu garanțiile art. 6 din Convenție.

Respectiv, nu se consideră îngrădirea accesului liber la justiție, prin prisma art. 6 § 1

din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, în situația în care

solicitantul nu se conformează obligației de achitare a taxei de stat, dar nici nu

informează despre situația materială la momentul relevant, cu prezentarea dovezilor

veridice (Romany Gaz Group c. Moldovei, 08 iunie 2010, cererea nr.11662/05 din 01

martie 2005).

Prin urmare, Colegiul consideră necesar să precizeze că circumstanțele expuse de

recurenți nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului

judecătoresc contestat, în condițiile când instanța de apel la examinarea cererii de

scutire de la plata taxei de stat s-a conformat prevederilor legale în contextul probelor

prezentate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurenți nu sunt justificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii instanței

de apel din 09 noiembrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Vicol Lilian, Vicol Viorica.

Se menține încheierea din 09 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Victoriabank” SA împotriva

lui Vicol Lilian și Vicol Viorica, intervenient accesoriu SC „Azgoprod” SRL privind

transmiterea în posesie a bunurilor ipotecate, evacuarea tuturor persoanelor și a

bunurilor transmise, încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională

depusă de Vicol Lilian și Vicol Viorica împotriva BC „Victoriabank” SA privind

constatarea neexecutării obligațiilor, rezoluțiunea contractului de ipotecă și acordului

adițional și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

6