3ra-674/18 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral si material.

3ra-674/18 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral si material. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra – 674/18

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău

Judecătorul: O. Melniciuc,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov,

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Uniunea Avocaților din

Republica Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caras Marcel

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de Licențiere a

profesiei de avocat privind contestarea actului administrativ, repararea

prejudiciului moral și material.

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017,

C O N S T A T Ă:

La 15 septembrie 2016, Caras Marcel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de Licențiere a

profesiei de avocat privind constatarea ca ilegală a refuzului, anularea hotărârii,

obligarea adoptării hotărârii de admitere a cererii de accedere în profesia de

avocat și repararea prejudiciului moral și material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea Comisiei de

Licențiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016 a fost respinsă cererea sa din

07 iunie 2016, în temeiul art. 10 alin. (2), art. 21 alin. (1), lit. b)-f), alin. (3),

lit. a), b) din Legea cu privire la avocatură (nr. 1260 din 19 iulie 2002, publicată

în M.O. la 04 septembrie 2010 Nr. 159, art. Nr: 582) privind admiterea în profesia

de avocat. La depunerea cererii a prezentat toate actele necesare pentru admiterea

1

în profesia de avocat și o taxă de admitere în sumă de 5000 lei, sub pretextul

punerii pe rol a cereri la ședința comisiei, fără de care cererea putea fi respinsă,

fapt prin care i s-a cauzat o daună materială în sumă de 5000 lei.

La 18 iulie 2016, s-a adresat cu cerere către Comisia de Licențiere privind

eliberarea hotărârii și a extrasului din procesul-verbal al ședinței din 07iulie 2016,

la care nu a primit răspuns până în prezent. Varianta de pe site-ul Uniunii

Avocaților nu-i oferă un răspuns privind motivele respingerii cererii sale și

repartizarea voturilor între membrii Comisiei. Prin faptul că nu i-a fost eliberată

hotărârea, i-a fost încălcat dreptul privind accesul la informație.

La 20 iulie 2016, s-a adresat Comisiei cu cerere prealabilă privind anularea

hotărârii din 08 iulie 2016 din motiv că este ilegală, la care ca și în cazul

precedent nu a primit răspuns până în prezent. Astfel, nu este de acord cu

hotărârea Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat. Acest act administrativ a

fost emis fără a ține cont de prevederile art. 10 a Legii cu privire la avocatură,

deoarece întrunește toate condițiile pentru a fi admis în profesia de avocat, și

anume, este cetățean al Republicii Moldova, licențiat în drept, se bucură de o

reputație ireproșabilă, are vechimea de muncă în funcția de procuror de 10 ani,

precum și faptul că a depus în termen de 6 luni, din momentul demisiei, cerere

către Comisia de Licențiere a profesiei de avocat, prin care a solicitat să-i fie

eliberată licența.

Conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, profesia de

avocat poate fi exercitată de persoana care are cetățenia Republicii Moldova, are

capacitate deplină de exercițiu, are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul

acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în profesia de

avocat după susținerea examenului de calificare. Sînt scutite de efectuarea

stagiului profesional și de examenul de calificare persoanele care dețin titlul de

doctor, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de

judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcțiile

respective, au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază și persoanele care după

demisia din funcția de judecător și procuror, au continuat să activeze în domeniul

dreptului. De asemenea, consideră că impunerea achitării taxei de 5000 lei pentru

examinarea cererii sale de admitere în profesia de avocat contravine legislației în

vigoare, deoarece la moment nu există nici un temei legal de a percepe vreo taxă

pentru admiterea în profesia de avocat a persoanelor care cad sub incidența

prevederilor art. 10 alin. (2) din Lege. Conform acestui articol, persoanele

menționate sunt scutite de efectuarea stagiului profesional și de examenul de

calificare. Reieșind din prevederile art. 37 lit. f) al Legii cu privire la avocatură,

Congresul stabilește cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu și

pentru examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului

2

profesional. Astfel, că legiuitorul nu a investit nici chiar Congresul cu o asemenea

atribuție, precum stabilirea cuantumului taxelor pentru această categorie de

solicitanți. În asemenea circumstanțe, se constată că această impunere a achita o

careva taxă pentru examinarea cererii de admitere în profesia de avocat

contravine legislației în vigoare, este neîntemeiată, iar neachitarea ei nu poate fi

invocată în motivarea neexaminării cererii depuse. Mai mult ca atât, se constată

abuzul comis în această parte de către Comisia de Licențiere a profesiei de

avocat, deoarece comisia din start a intenționat a respinge cererea depusă prin

care a solicitat admiterea în profesia de avocat, însă, contrar acestui fapt, doar

pentru a percepe în mod ilegal și abuziv acea taxă de 5000 lei, fiind conștienți de

la bun început despre hotărârea ce urmează a fi adoptată, prin amenințarea cu

faptul neadmiterii spre examinare a cererii, l-a impus să achite această taxă.

Pârâtul refuză nejustificat rezolvarea cererii sale din 18 iulie 2016, privind

eliberarea copiei hotărârii motivate. Prin actele administrative enunțate i s-a

cauzat o vătămare gravă a dreptului său privind accesul la informație, dreptul la

muncă și dreptul la proprietate, fiindu-i cauzat un prejudiciu material și moral.

Prin faptul că pârâtul nu a dat răspuns la cererea sa din 18 iulie 2016 privind

eliberarea hotărârii motivate a comisiei a fost violat grav dreptul privind accesul

la informație. Dreptul privind accesul la informație este un drept fundamental,

consfințit în art. 34 din Constituție, care prevede că dreptul persoanei de a avea

acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile

publice, potrivit competențelor ce le revin, sânt obligate să asigure informarea

corectă a cetățenilor treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Prin hotărârea Comisiei din 08 iulie 2016, i-a fost încălcat grav dreptul la

muncă, garantat conform art. 43 alin. (l) a Constituției Republicii Moldova.

Caras Marcel solicită anularea hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei de

avocat din 08 iulie 2016 în partea respingerii cererii sale; obligarea Comisiei de

Licențiere a profesiei de avocat să adopte hotărâre prin care cererea de admitere

în profesia de avocat să fie admisă; recunoașterea dreptului privind accesul la

informație și obligarea eliberării copiei hotărârii motivate, emise de Comisia de

Licențiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016; repararea prejudiciului material

în mărime de 5 000 lei și moral în mărime de 10000 lei, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Caras Marcel împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de

Licențiere a profesiei de avocat privind anularea hotărârii emise de Comisia de

Licențiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016 în partea respingerii cererii

prealabile; obligarea Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat să adopte

hotărâre prin care cererea de admitere în profesia de avocat să fie admisă;

3

recunoașterea dreptului privind accesul la informație și obligarea eliberării copiei

hotărârii motivate, emise de Comisia de Licențiere a profesiei de avocat din

08 iulie 2016; încasarea prejudiciului material în mărime de 5 000 lei; încasarea

prejudiciului moral în sumă de 10000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 februarie 2017 a

fost corectată greșeala evidentă admisă în dispozitivul hotărârii Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016, pronunțată pe cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Caras Marcel împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat

privind constatarea ca ilegală a refuzului, anularea hotărârii, obligarea admiterii în

profesia de avocat și restituirea sumei, prin excluderea sintagmei din dispozitiv:

în partea respingerii cererii prealabile.

La data de 22 decembrie 2016 Caras Marcel a depus apel nemotivat, iar la

20 martie 2017 cerere de apel motivată, împotriva hotărârii instanței de fond,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii (f.d.62;71-72).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017 s-a admis apelul

declarat de Caras Marcel, a fost casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 09 decembrie 2016, în partea respingerii pretențiilor cu privire

la anularea hotărârii, obligarea adoptării hotărârii de admitere a cererii de

accedere în profesia de avocat și se emite în această parte o nouă hotărâre, prin

care: A fost anulată hotărârea Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din

08 iulie 2016 în partea respingerii cererii lui Caras Macel în admiterea în profesia

de avocat. A fost obligată Comisia de Licențiere a profesiei de avocat a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova să îl admită pe Caras Marcel în profesia de

avocat. În rest, hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

09 decembrie 2016 a fost menținută (f.d.89-90).

În susținerea poziției adoptate, Curtea de Apel consideră că instanța de fond

corect și întemeiat a constatat că apelantul a activat în funcția de procuror pe o

perioada de peste 10 ani, concluzie care derivă din datele incluse în carnetul de

muncă a acestuia, care a activat ca procuror în perioada 14 februarie 2005, până la

10 mai 2011 și ulterior din 04 iulie 2012 până la 03 iunie 2016. În același timp,

instanța de apel consideră că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a

respinge pretențiile din cererea de chemare în judecată privind recunoașterea

dreptului privind accesul la informație și obligarea eliberării copiei hotărîrii

motivate, emise de Comisia de Licențiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016,

or hotărârea în speță a fost publicată pe site-ul Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, reclamantul având posibilitatea să facă cunoștință cu hotărîrea data, iar

aplicând prevederile art. 94 CPC și cererea privind încasarea cheltuielilor de

4

judecată, or la actele cauzei nu au fost prezentate probe în acest sens, dar nu a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii și a adoptat o soluție bazată pe o interpretare eronată a legii.

Curtea de Apel a concluzionat, că cerințele lui Caras Marcel ce ține de

anularea hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat din 08 iunie 2016,

în partea respingeri cererii lui în admiterea în profesia de avocat, cu obligarea

Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat să îl admită în profesia de avocat

sunt întemeiate și se încadrează în prevederile legii. De asemenea Curtea a

constatat, că admiterea parțială a acțiunii reclamantului constituie prin sine o

satisfacție echitabilă și prin urmare ajunge la concluzia respingerii pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 16 martie 2018 Uniunea

Avocaților din Republica Moldova a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, repunerea în termen a cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 02 mai 2017 și menținerea hotărârii Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 09 decembrie 2016.

În susținerea recursului recurentul a indicat, că consideră decizia Curții de

Apel Chișinău din 02 mai 2017 nefondată și pasibilă casării, deoarece la emiterea

deciziei instanța de apel nu a ținut cont de prevederile alin.(1) și (2) al art.10 din

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.

La 11 mai 2018 Caras Marcel a depus referință la cerere de recurs înaintată

de Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin care a solicitat respingerea

recursului ca tardiv ori inadmisibil, dat fiind faptul că recurentul nu a invocat

concret temeiul de recurs.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Uniunea Avocaților din

Republica Moldova în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434 CPC.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere.

Din materialele dosarului rezultă că nefiind de acord cu hotărârea primei

instanțe, Caras Marcel a declarat apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 02 mai 2017 (f.d.89-101).

5

Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia în adresa Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat ca parte în

proces la 22 mai 2017 (f.d. 102), iar la 11 octombrie 2017 Judecătoria Rîșcani,

mun. Chișinău a remis în adresa Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

decizia Curții de Apel Chișinău nr. 3a-453/2017, pentru executare (f.d.103).

Cu toate acestea, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a declarat

recurs la 16 martie 2018, depășind termenului de 2 luni stabilit de lege, solicitând

repunerea recursului în termen.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că depășirea termenului de declarare a

recursului constituie temei, în conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, de a considera

recursul inadmisibil.

Totodată, Colegiul civil remarcă că conform art. 434 alin.(2) CPC termenul

de 2 luni pentru declararea recursului fiind un termen de decădere de drept și față

de el nu este aplicabil institutul repunerii în termen.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că

Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus cererea de recurs cu omiterea

termenului prevăzut de lege, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

considera ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. b), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6