3ra-917/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 3ra-917/17

(Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Vascan, E.Fistican, Vl.Clima

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Igor

Ciur,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Ciur împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegală a refuzului, anularea hotărîrii,

obligarea admiterii în profesia de avocat și restituirea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017 prin care a fost

admis apelul declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, casată

parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău din 09 decembrie 2016 și

emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 01 august 2016, Igor Ciur a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegală a refuzului, anularea

hotărîrii, obligarea admiterii în profesia de avocat și restituirea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin cererea din 25 mai 2016,

adresată Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, a solicitat admiterea în profesia

de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură. La 03 iunie

2016, prin hotărîrea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, pe motiv că nu

întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, cererea sa a fost

respinsă. Ilegalitatea hotărîrii Comisiei de licențiere din 03 iunie 2016, a reclamat-o

prin înaintarea în adresa Uniunii Avocaților din Republica Moldova la 30 iunie 2016 a

cererii prealabile. Cererea prealabilă nu a fost examinată de organul ierarhic superior

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, dar de către organul emitent, Comisia de

licențiere a profesiei de avocat, care prin hotărîrea din 08 iulie 2016 a respins-o

neîntemeiat.

1

Mai explica faptul că, dispoziția art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la

avocatură, prevede că sînt scutite de efectuarea stagiului profesional și de examenul

de calificare persoanele care dețin titlul de doctor, precum și cele care au cel puțin 10

ani vechime în muncă în funcția de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni

după demisia din funcțiile respective, au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază și

persoanele care, după demisia din funcția de judecător și procuror, au continuat să

activeze în domeniul dreptului.

Prin urmare, solicită Igor Ciur constatarea ca fiind ilegale acțiunile Comisiei de

Licențiere a profesiei de avocat în partea ce ține de respingerea cererii depuse prin

care a solicitat să fie admisă în profesia de avocat; anularea deciziilor Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat din 29 aprilie 2016 prin care nu s-a dat curs cererii

sale, și cea din 03 iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea sa și cea din 08 iulie

2016, prin care s-a respins cererea prealabilă depusă, obligarea pârâtului la emiterea

actului administrativ, prin care să fie acceptată cererea sa și să fie admis în profesia de

avocat cu restituirea taxei de 5000 lei, ca ilegal impusă a fi achitată de Comisia de

licențiere a profesiei de avocat.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016,

acțiunea lui Igor Ciur a fost admisă parțial și s-a recunoscut ca ilegal refuzul Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova

privind admiterea lui Igor Ciur în profesia de avocat; a fost anulată hotărârea Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, în partea respingerii cererii lui

Igor Ciur în admiterea în profesia de avocat; a fost obligată Comisia de licențiere a

profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova să-1 admită pe Igor

Ciur în profesia de avocat. În rest, acțiunea lui Igor Ciur a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 04 ianuarie 2017,

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de

avocat a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 și emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie respinsă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a

profesiei de avocat, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre de

respingere a acțiunii.

În susținerea concluziei date, instanța de apel a concluzionat că prin cererea

depusă la Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a

profesiei de avocat din 25 mai 2016, Igor Ciur a solicitat admiterea în profesia de

avocat în temeiul art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură (f.d.38).

Conform hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie

2016, s-a respins cererea depusă de Igor Ciur privind admiterea în profesia de avocat

2

pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art.10 alin.(2) din Legea cu privire la

avocatură (f.d.14).

Se mai atestă că, Igor Ciur a depus o cerere prealabilă către Uniunea Avocaților

din Republica Moldova din 30 iunie 2016, prin care a solicitat anularea hotărârii

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016 și admiterea cererii din

25 mai 2016 privind admiterea în profesia de avocat și restituirea taxei de 5000 lei

(f.d.8-11).

Prin hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016, s-a

respins cererea prealabilă depusă de Igor Ciur (f.d.15-19).

Conform art.10 alin.(l) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din

19.07.2002, profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetățenia

Republicii Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are diplomă de licențiat în

drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă

în profesia de avocat după susținerea examenului de calificare. Sunt scutite de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare persoanele care dețin

titlul de doctor, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de

judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective,

au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleași

drepturi și în aceleași condiții beneficiază și persoanele care, după demisia din funcția

de judecător și procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului.

Respectiv, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a constatat că intimatul Igor Ciur a activat în funcția de procuror pe o

perioada de peste 10 ani, concluzie care derivă din datele incluse în carnetul de muncă

a acestuia.

Pe de altă parte, instanța de apel a accentuat că, din sensul art.10 din Legea cu

privire la avocatură, reiese distincția care trebuie avută în vedere, atunci când

eventualii candidați cu o vechime în muncă în funcția de judecător sau procuror de cel

puțin 10 ani solicită obținerea licenței de avocat.

Astfel, a relevat instanța de apel că, spre deosebire de deținătorii titlului de

doctor în drept, persoanele cu o vechime în muncă în funcția de judecător sau

procuror de cel puțin 10 ani, care solicită obținerea licenței de avocat, urmează să se

adreseze doar după demisia din funcțiile respective.

Colegiul a mai reținut că, legiuitorul a prevăzut excepția privind scutirea de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, instituind două termene,

vechimea în muncă de cel puțin 10 ani și termenul de 6 luni după demisia din funcțiile

respective, în interiorul căruia, persoana urmează să solicite eliberarea licenței.

În acest sens, cu referire la persoanele care au o vechime în muncă în funcția de

judecător sau procuror de cel puțin 10 ani, se remarcă faptul că, legea condiționează

dreptul acestora de a solicita eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,

de un termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective. Legea instituie astfel un

termen de decădere de 6 luni, a cărui ne respectare este sancționată cu respingerea ca

3

tardivă, a cererii de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

Cu referire la cazul din speță, instanța de apel a constatat că solicitantul Igor

Ciur, la momentul depunerii cererii încă activa și la momentul examinării cererii

acesta continuă activitatea în organele procuraturii.

Respectiv, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a ajuns la concluzia admiterii apelului, casării hotărîrii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii, or argumentele invocate de către

Igor Ciur în acțiune precum că ar întruni condițiile legale pentru accederea în profesia

de avocat, cu scutirea de efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare

sunt neîntemeiate, bazate pe o interpretare eronată a legislației în vigoare pertinente

speței.

La data de 24 iunie 2017, Igor Ciur a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărîrii primei instanțe.

Recurentul, Igor Ciur, în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu

decizia instanței de apel deoarece instanța de apel a interpretat eronat art. 10 din

Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, statuînd că persoana care nu

a demisionat din funcția de procuror nu poate fi admis în profesia de avocat.

De asemenea, consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată prin analogie: art. 3, art. 5 din Legea cu privire la statutul deputatului nr. 39

din 07 aprilie 1994 și prevederile Hotărîrii Curții Constituționale nr. 21 din 24 iunie

2015 pentru interpretarea art. 69 alin. (2), art. 70 alin. (1), art. 99 și art. 100 din

Constituția Republicii Moldova.

Menționează că art.10 alin.(2) coraborat cu art.21 alin.(4) din Legea cu privire

la avocatură, trebuie aplicate în așa mod încât să nu fie încălcat dreptul la muncă și

dreptul la viața privată garantate de legislația națională și protejate de CEDO.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 26

aprilie 2017.

Curtea de Apel Chișinău la 15 mai 2017 a expediat recurentului copia deciziei

motivate a instanței de apel. Iar, la 24 iunie 2017, adică în termenul prevăzut de lege,

Igor Ciur a depus cererea de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

4

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Ciur nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Igor Ciur ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Igor Ciur se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5