3ra-751/17 — Contestarea actului administrativ

prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 3ra-751/17 (Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău) instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 19 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vitalie Costişanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Costişanu împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegală a refuzului, anularea hotărîrii, obligarea admiterii în profesia de avocat şi restituirea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2017 prin care a fost admis apelul declarat de către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani, municipiul Chișinău din 09 decembrie 2016 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 02 august 2016, Vitalie Costişanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegală a refuzului, anularea hotărîrii, obligarea admiterii în profesia de avocat şi restituirea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin cererea din 14 aprilie 2016, adresată Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, a solicitat admiterea în profesia de avocat în temeiul art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură. Prin hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 29 aprilie 2016, nu s-a dat curs cererii solicitantului, s-a acordat un termen de 15 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsului - achitarea taxei în cuantumul stabilit de 5000 lei. Afirma că, deşi, s-a conformat hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 29 aprilie 2016, achitând taxa de 5 000 lei pe contul Uniunii Avocaţilor, la 03 iunie 2016, prin hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, pe motiv că nu întruneşte condiţiile art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură, cererea sa a fost respinsă.

1 Mai explica faptul că, ilegalitatea hotărârilor Comisiei de licenţiere din 29 aprilie 2016 şi respectiv din 03 iunie 2016, a reclamat-o prin înaintarea în adresa Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova la 30 iunie 2016 a cererii prealabile, prin care a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu eliberarea ulterioară a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, după înlăturarea stării de incompatibilitate, conform art.10 alin.(2) şi art.11 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură, precum şi restituirea sumei de 5000 lei, solicitată în calitate de taxă pentru accederea în profesia de avocat. Cererea prealabilă nu a fost examinată de organul ierarhic superior Uniunea Avocaţilor, dar de către organul emitent, Comisia de Licenţiere, care prin hotărârea din 08 iulie 2016 a respins-o neîntemeiat.

Considera că, prin neexaminarea neîntemeiată a cererii prealabile de către Uniunea Avocaţilor, precum şi prin refuzul Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pe care-1 consideră ilegal, i-a fost lezat şi discriminat dreptul său în alegerea liberă a profesiei, respectiv hotărârile menţionate supra sunt pasibile a fi anulate. Dispoziţia art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură, prevede că sunt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care deţin titlul de doctor, precum şi cele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective, au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.

De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază şi persoanele care, după demisia din funcţia de judecător şi procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului. Astfel, menţionează că la momentul solicitării sale de a fi admis în profesia de avocat întrunea condiţia prevăzută de lege pentru a fi scutit de la efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare, deoarece are o vechime în muncă în funcţie de procuror mai mult de 10 ani şi nu sunt careva impedimente legale ce ar impune Comisia de licenţiere a-i respinge cererea sa în partea ce ţine de admiterea în profesie.

Prin urmare, solicită Vitalie Costişanu constatarea ca fiind ilegale acţiunile Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat în partea ce ţine de respingerea cererii depuse prin care a solicitat să fie admisă în profesia de avocat; anularea deciziilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea sa şi cea din 08 iulie 2016, prin care s-a respins cererea prealabilă depusă, obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ, prin care să fie acceptată cererea sa şi să fie admis în profesia de avocat cu restituirea taxei de 5000 lei, ca ilegal impusă a fi achitată de Comisia de licenţiere a profesiei de avocat. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 09 decembrie 2016, acţiunea lui Costişanu Vitalie a fost admisă parţial şi s-a recunoscut ca ilegal refuzul Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova privind admiterea lui Vitalie Costişanu în profesia de avocat; a fost anulată hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, în partea respingerii cererii lui Vitalie Costişanu în admiterea în profesia de avocat; a fost obligată Comisia de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova să-1 admită pe Vitalie Costişanu în profesia de avocat. În rest, acţiunea lui Vitalie Costişanu a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 Nefiind de acord cu hotărârea instanţei de fond, la data de 27 decembrie 2016, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 09 decembrie 2016 şi emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2017 a fost admis apelul declarat de către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. În susţinerea concluziei date, instanţa de apel a concluzionat că prin cererea depusă la Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat din 13 aprilie 2016, Costişanu Vitalie a solicitat admiterea în profesia de avocat în temeiul art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură (f.d.8).

Conform hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, s-a respins cererea depusă de Vitalie Costişanu privind admiterea în profesia de avocat pe motiv că solicitantul nu întruneşte condiţiile art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură (f.d.l3-15; 16-18). Se mai atestă că, Vitalie Costişanu a depus o cerere prealabilă către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova din 17 iunie 2016, prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016 şi admiterea cererii din 13 aprilie 2016 privind admiterea în profesia de avocat (f.d.11-12). Prin hotărârea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016, s-a respins cererea prealabilă depusă de Costişanu Vitalie (f.d.19-23).

Conform art.10 alin.(l) şi (2) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19.07.2002, profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare. Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care deţin titlul de doctor, precum şi cele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective, au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.

De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază şi persoanele care, după demisia din funcţia de judecător şi procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului. Respectiv, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a constatat că intimatul Vitalie Costişanu a activat în funcţia de procuror pe o perioada de peste 10 ani, concluzie care derivă din datele incluse în carnetul de muncă a acestuia. Pe de altă parte, instanţa de apel a accentuat că, din sensul art.10 din Legea cu privire la avocatură, reiese distincţia care trebuie avută în vedere, atunci când eventualii candidaţi cu o vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror de cel 3 puţin 10 ani solicită obţinerea licenţei de avocat.

Astfel, a relevat instanţa de apel că, spre deosebire de deţinătorii titlului de doctor în drept, persoanele cu o vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 10 ani, care solicită obţinerea licenţei de avocat, urmează să se adreseze doar după demisia din funcţiile respective. Colegiul a mai reţinut că, legiuitorul a prevăzut excepţia privind scutirea de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare, instituind două termene, vechimea în muncă de cel puţin 10 ani şi termenul de 6 luni după demisia din funcţiile respective, în interiorul căruia, persoana urmează să solicite eliberarea licenţei. În acest sens, cu referire la persoanele care au o vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 10 ani, se remarcă faptul că, legea condiţionează dreptul acestora de a solicita eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, de un termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective.

Legea instituie astfel un termen de decădere de 6 luni, a cărui ne respectare este sancţionată cu respingerea ca tardivă, a cererii de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat. Cu referire la cazul din speţă, instanţa de apel a constatat că solicitantul Vitalie Costişanu, la momentul depunerii cererii încă activa şi la momentul examinării cererii acesta continuă activitatea în organele procuraturii. Respectiv, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a ajuns la concluzia admiterii apelului, casării hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, or argumentele invocate de către Costişanu Vitalie în acţiune precum că ar întruni condiţiile legale pentru accederea în profesia de avocat, cu scutirea de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare sunt neîntemeiate, bazate pe o interpretare eronată a legislaţiei în vigoare pertinente speţei.

La data de 18 mai 2017, Vitalie Costişanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. Recurentul, Vitalie Costişanu, în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanţei de apel deoarece instanţa de apel a interpretat eronat art. 10 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, statuînd că persoana care nu a demisionat din funcţia de procuror nu poate fi admis în profesia de avocat. De asemenea, consideră că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată prin analogie: art. 3, art. 5 din Legea cu privire la statutul deputatului nr. 39 din 07 aprilie 1994 şi prevederile Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 21 din 24 iunie 2015 pentru interpretarea art. 69 alin. (2), art. 70 alin. (1), art. 99 şi art. 100 din Constituţia Republicii Moldova.

La data de 12 iunie 2017, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia de licenţiere a profesiei de avocat a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel pe care o consideră întemeiată şi legală. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. 4 Din actele pricinii rezultă că decizia Curţii de Apel Chişinău este emisă la 23 martie 2017. Curtea de Apel Chişinău la 14 aprilie 2017 a expediat recurentului copia deciziei motivate a instanţei de apel. Iar, la 18 mai 2017, adică în termenul prevăzut de lege, Vitalie Costişanu a depus cererea de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Vitalie Coistişanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebai şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de 5 către Vitalie Costişanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Vitalie Costişanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 6