3ra-751/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 3ra-751/17

(Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

19 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Vitalie Costișanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Costișanu

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegală a refuzului, anularea

hotărîrii, obligarea admiterii în profesia de avocat și restituirea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 prin care a fost

admis apelul declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia

de licențiere a profesiei de avocat, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani, municipiul

Chișinău din 09 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 02 august 2016, Vitalie Costișanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere

a profesiei de avocat cu privire la constatarea ca fiind ilegală a refuzului, anularea

hotărîrii, obligarea admiterii în profesia de avocat și restituirea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin cererea din 14 aprilie 2016,

adresată Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, a solicitat admiterea în profesia

de avocat în temeiul art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură. Prin hotărârea

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 29 aprilie 2016, nu s-a dat curs cererii

solicitantului, s-a acordat un termen de 15 zile calendaristice pentru înlăturarea

neajunsului - achitarea taxei în cuantumul stabilit de 5000 lei.

Afirma că, deși, s-a conformat hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat din 29 aprilie 2016, achitând taxa de 5 000 lei pe contul Uniunii Avocaților, la

03 iunie 2016, prin hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, pe motiv că

nu întrunește condițiile art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură, cererea sa a

fost respinsă.

1

Mai explica faptul că, ilegalitatea hotărârilor Comisiei de licențiere din 29

aprilie 2016 și respectiv din 03 iunie 2016, a reclamat-o prin înaintarea în adresa

Uniunii Avocaților din Republica Moldova la 30 iunie 2016 a cererii prealabile, prin

care a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu eliberarea ulterioară a licenței

pentru exercitarea profesiei de avocat, după înlăturarea stării de incompatibilitate,

conform art.10 alin.(2) și art.11 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură, precum și

restituirea sumei de 5000 lei, solicitată în calitate de taxă pentru accederea în profesia

de avocat. Cererea prealabilă nu a fost examinată de organul ierarhic superior

Uniunea Avocaților, dar de către organul emitent, Comisia de Licențiere, care prin

hotărârea din 08 iulie 2016 a respins-o neîntemeiat.

Considera că, prin neexaminarea neîntemeiată a cererii prealabile de către

Uniunea Avocaților, precum și prin refuzul Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat pe care-1 consideră ilegal, i-a fost lezat și discriminat dreptul său în alegerea

liberă a profesiei, respectiv hotărârile menționate supra sunt pasibile a fi anulate.

Dispoziția art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură, prevede că sunt scutite de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare persoanele care dețin

titlul de doctor, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de

judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective,

au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleași

drepturi și în aceleași condiții beneficiază și persoanele care, după demisia din funcția

de judecător și procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului.

Astfel, menționează că la momentul solicitării sale de a fi admis în profesia de

avocat întrunea condiția prevăzută de lege pentru a fi scutit de la efectuarea stagiului

profesional și de examenul de calificare, deoarece are o vechime în muncă în funcție

de procuror mai mult de 10 ani și nu sunt careva impedimente legale ce ar impune

Comisia de licențiere a-i respinge cererea sa în partea ce ține de admiterea în profesie.

Prin urmare, solicită Vitalie Costișanu constatarea ca fiind ilegale acțiunile

Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat în partea ce ține de respingerea cererii

depuse prin care a solicitat să fie admisă în profesia de avocat; anularea deciziilor

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, prin care a fost respinsă

cererea sa și cea din 08 iulie 2016, prin care s-a respins cererea prealabilă depusă,

obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ, prin care să fie acceptată cererea

sa și să fie admis în profesia de avocat cu restituirea taxei de 5000 lei, ca ilegal

impusă a fi achitată de Comisia de licențiere a profesiei de avocat.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016,

acțiunea lui Costișanu Vitalie a fost admisă parțial și s-a recunoscut ca ilegal refuzul

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova privind admiterea lui Vitalie Costișanu în profesia de avocat; a fost anulată

hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, în partea

respingerii cererii lui Vitalie Costișanu în admiterea în profesia de avocat; a fost

obligată Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova să-1 admită pe Vitalie Costișanu în profesia de avocat. În rest,

acțiunea lui Vitalie Costișanu a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 27 decembrie 2016,

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de

avocat a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016 și emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie respinsă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a

profesiei de avocat, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre de

respingere a acțiunii.

În susținerea concluziei date, instanța de apel a concluzionat că prin cererea

depusă la Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a

profesiei de avocat din 13 aprilie 2016, Costișanu Vitalie a solicitat admiterea în

profesia de avocat în temeiul art.10 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură (f.d.8).

Conform hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie

2016, s-a respins cererea depusă de Vitalie Costișanu privind admiterea în profesia de

avocat pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art.10 alin.(2) din Legea cu

privire la avocatură (f.d.l3-15; 16-18).

Se mai atestă că, Vitalie Costișanu a depus o cerere prealabilă către Uniunea

Avocaților din Republica Moldova din 17 iunie 2016, prin care a solicitat anularea

hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016 și admiterea

cererii din 13 aprilie 2016 privind admiterea în profesia de avocat (f.d.11-12).

Prin hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 iulie 2016, s-a

respins cererea prealabilă depusă de Costișanu Vitalie (f.d.19-23).

Conform art.10 alin.(l) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din

19.07.2002, profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetățenia

Republicii Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are diplomă de licențiat în

drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă

în profesia de avocat după susținerea examenului de calificare. Sunt scutite de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare persoanele care dețin

titlul de doctor, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de

judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective,

au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleași

drepturi și în aceleași condiții beneficiază și persoanele care, după demisia din funcția

de judecător și procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului.

Respectiv, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a constatat că intimatul Vitalie Costișanu a activat în funcția de procuror pe

o perioada de peste 10 ani, concluzie care derivă din datele incluse în carnetul de

muncă a acestuia.

Pe de altă parte, instanța de apel a accentuat că, din sensul art.10 din Legea cu

privire la avocatură, reiese distincția care trebuie avută în vedere, atunci când

eventualii candidați cu o vechime în muncă în funcția de judecător sau procuror de cel

3

puțin 10 ani solicită obținerea licenței de avocat.

Astfel, a relevat instanța de apel că, spre deosebire de deținătorii titlului de

doctor în drept, persoanele cu o vechime în muncă în funcția de judecător sau

procuror de cel puțin 10 ani, care solicită obținerea licenței de avocat, urmează să se

adreseze doar după demisia din funcțiile respective.

Colegiul a mai reținut că, legiuitorul a prevăzut excepția privind scutirea de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, instituind două termene,

vechimea în muncă de cel puțin 10 ani și termenul de 6 luni după demisia din funcțiile

respective, în interiorul căruia, persoana urmează să solicite eliberarea licenței.

În acest sens, cu referire la persoanele care au o vechime în muncă în funcția de

judecător sau procuror de cel puțin 10 ani, se remarcă faptul că, legea condiționează

dreptul acestora de a solicita eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,

de un termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective. Legea instituie astfel un

termen de decădere de 6 luni, a cărui ne respectare este sancționată cu respingerea ca

tardivă, a cererii de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

Cu referire la cazul din speță, instanța de apel a constatat că solicitantul Vitalie

Costișanu, la momentul depunerii cererii încă activa și la momentul examinării cererii

acesta continuă activitatea în organele procuraturii.

Respectiv, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a ajuns la concluzia admiterii apelului, casării hotărîrii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii, or argumentele invocate de către

Costișanu Vitalie în acțiune precum că ar întruni condițiile legale pentru accederea în

profesia de avocat, cu scutirea de efectuarea stagiului profesional și de examenul de

calificare sunt neîntemeiate, bazate pe o interpretare eronată a legislației în vigoare

pertinente speței.

La data de 18 mai 2017, Vitalie Costișanu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărîrii primei instanțe.

Recurentul, Vitalie Costișanu, în motivarea recursului a indicat că, nu este de

acord cu decizia instanței de apel deoarece instanța de apel a interpretat eronat art. 10

din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, statuînd că persoana care

nu a demisionat din funcția de procuror nu poate fi admis în profesia de avocat.

De asemenea, consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată prin analogie: art. 3, art. 5 din Legea cu privire la statutul deputatului nr. 39

din 07 aprilie 1994 și prevederile Hotărîrii Curții Constituționale nr. 21 din 24 iunie

2015 pentru interpretarea art. 69 alin. (2), art. 70 alin. (1), art. 99 și art. 100 din

Constituția Republicii Moldova.

La data de 12 iunie 2017, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia

de licențiere a profesiei de avocat a depus referință prin care a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel pe care o consideră întemeiată și

legală.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

4

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 23

martie 2017.

Curtea de Apel Chișinău la 14 aprilie 2017 a expediat recurentului copia

deciziei motivate a instanței de apel. Iar, la 18 mai 2017, adică în termenul prevăzut

de lege, Vitalie Costișanu a depus cererea de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vitalie Coistișanu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

5

către Vitalie Costișanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Vitalie Costișanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

6