3rh-45/18 — contestarea actului administrativ

3rh-45/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 3rh-45/2018

judecător: L. Holevițcaia

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: T. Chișca-Doneva, Iu. Oprea, A. Cobăneanu, O. Sternioală, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecători Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Ion Mazur,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016

c o n s t a t ă :

La 10 octombrie 2014, Ion Mazur a depus cerere de chemare în instanța de

contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit hotărârii nr. 5 din 09 aprilie 2014

a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, reclamantul a fost admis la stagiul

profesional în avocatură, prin cererea din 05 mai 2014, a solicitat Consiliului Uniunii

Avocaților înregistrarea în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) din Legea cu

privire la avocatură, din aceeași dată, în luna iulie 2014, fiind necesară participarea

în instanțele de judecată în calitate de avocat stagiar, s-a adresat la Consiliul Uniunii

Avocaților privind eliberarea legitimației, verbal, nu a putut obține un răspuns

plauzibil și cert din care considerent, la 14 august 2014, a depus o cerere prealabilă

prin care a solicitat înregistrarea sau după caz eliberarea contractului privind

efectuarea stagiului și a legitimației de avocat stagiar.

A menționat că, răspuns la cererea prealabilă nu a primit și numai la

insistența sa repetată, abia la 09 octombrie 2014, Consiliul Uniunii Avocaților a

eliberat copia hotărârii nr. 15 din 14 iulie 2014 a Comisiei de licențiere a profesiei

de avocat, conform căreia în pct. 4 se indică că, „Se respinge cererea dlui Mazur

Ion”.

Reclamantul a afirmat că au fost prezentate materialele de lucru, inclusiv

interpelarea din 15 aprilie 2014, adresată Procuraturii Generale semnată de către

Președintele Consiliului Uniunii Avocaților, cu tentă defăimătoare, cu toate că

cererea de înregistrare a contractului a depus abia la 05 mai 2014, în legătură cu

acest fapt a depus o cerere prealabilă Comisiei de licențiere prin care a solicitat

1

anularea acestei hotărâri ca emisă cu încălcarea prevederilor art. 19 alin. (3), art. 39

lit. g) din Legea cu privire la avocatură.

A mai indicat că verbal a fost informat despre respingerea cererii prealabile

de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat, astfel, s-a adresat în judecată.

Reclamantul Mazur Ion și-a completat și concretizat cerințele, solicitând

repunerea în termenul de adresare în judecată; anularea hotărârii Consiliului Uniunii

Avocaților din 29 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea din 22 decembrie

2014, conform căreia a solicitat înregistrarea repetată a contractului privind

efectuarea stagiului profesional în avocatură din 05 mai 2014; anularea deciziei

Consiliului Uniunii Avocaților din 16 mai 2014, prin care a fost dispusă transmiterea

spre examinare Comisiei de Licențiere, cererea de înregistrare a contractului din 05

mai 2014; obligarea Consiliului Uniunii Avocaților să înregistreze contractul din 05

mai 2014 privind efectuarea stagiului profesional în avocatură și eliberarea

legitimației de avocat stagiar; declararea nulității parțiale a hotărârii nr. 15 din 14

iulie 2014 a Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat, și anume pct. 4 în partea

ce ține de „respingerea cererii dlui Mazur Ion”.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016,

procesul civil la acțiunea lui Ion Mazur în partea cerințelor privind anularea deciziei

Consiliului Uniunii Avocaților din RM din 16 mai 2014 și în partea cerințelor

privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat nr.

15, și anume în partea ce ține de pct. 4, se încetează, pe motiv că nu urmează a fi

examinată în procedură civilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016 s-

a admis parțial acțiunea; s-a anulat hotărârea Comisiei Uniunii Avocaților din RM

din 29 decembrie 2014, în partea neadmiterii cererii lui Mazur Ion privind

înregistrarea contractului de efectuare a stagiului profesional în avocatură; s-a

obligat Consiliul Uniunii Avocaților din RM să înregistreze contractul din 05 mai

2014 privind efectuarea stagiului profesional în avocatură.

La 17 februarie 2016, Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul

avocatului Sergiu Barbăneagră, a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016, solicitând casarea acesteia cu

restituirea pricinii spre rejudecare.

La 03 martie 2016, și respectiv la 25 mai 2016, Uniunea Avocaților din RM,

prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră, a declarat apel, și respectiv apel

motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins recursul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

2

La 25 iulie 2016 avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele Uniunii

Avocaților din RM a depus cerere de explicare a hotărârii judecătorești, în temeiul

art. 251 Cod de procedură civilă, iar la 27 iulie 2016 a înaintat cerere de retragere a

acesteia, care prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 iulie 2016

a fost admisă.

La 27 iulie 2016, Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului

Sergiu Barbăneagră, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate și tardive.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016 s-a admis

recursul declarat de avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele Uniunii Avocaților

din Republica Moldova; s-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 16

iunie 2016 și hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ, și s-a emis o nouă hotărâre prin care: s-a respins cererea de chemare

în judecată înaintată de Ion Mazur împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, ca neîntemeiată.

La 10 noiembrie 2016 și la 14 noiembrie 2016, Ion Mazur a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016,

solicitând admiterea acesteia cu casarea deciziei instanței de recurs, și dispunerea

examinării repetate a recursului Uniunii Avocaților din RM, cu participarea părților.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2016 s-a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Mazur.

La 29 martie 2018, Ion Mazur a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016, solicitând admiterea acesteia cu

casarea deciziei instanței de recurs, și dispunerea rejudecării cauzei.

Ca temei de revizuire Ion Mazur a invocat prevederile art. 449 lit. b) și e )

Cod de procedură civilă, indicând că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20

noiembrie 217 a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 Cod

penal.

Totodată, a relevat că recent a luat cunoștință cu Nota informativă privind

rezultatele examinării raportului procurorului șef al secției minori și drepturile

omului, Iu. Perevoznic despre îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de

serviciu de către procurorul Ion Mazur din 15 noiembrie 2011, conform căreia după

examinarea repetată a petiției a ajuns la aceiași concluzie ca și procurorul Ion Mazur,

anterior neavând posibilitate de a lua cunoștință cui materialele respective, necătînd

la faptul că a înaintat un asemenea demers, care însă a fost respins de prima instanță.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

3

depusă de Ion Mazur este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă

din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul

în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu

a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel

spus, Ion Mazur nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a

cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, că

4

circumstanțele invocate ca temei de revizuire influențează esențial soluția dată inițial

de instanță, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul

examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi

care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce

acelea prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Totodată, în conformitate cu art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă,

revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința

sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii

sau deciziei a căror revizuire se cere.

În cazul invocării temeiului prevăzut de art. 449 lit. e) Cod de procedură

civilă, este important ca actul de dispoziție în cauză să devină irevocabil și ca acest

act să fi stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

Nu este suficient ca aceste acte judecătorești, care au fost anulate, să fie

prezente pur și simplu în dosar, ci să se regăsească în motivarea acestuia sau să fi

fost luat în considerare de instanța de judecată în temeiul art. 123 Cod de procedură

civilă. Simplul fapt că cineva o anexat o hotărâre judecătorească, fie ea și

irevocabilă, nu înseamnă neapărat că instanța a ținut cont de ea, atunci când a

pronunțat o hotărâre judecătorească nemotivată devenită irevocabilă prin neatacare.

Or, în asemenea cazuri, respectivul temei de revizuire devine inoperabil și

va constitui o ingerință asupra securității raportului juridic.

Astfel, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, în cazul

în care decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2017 nu denotă faptul că

aceasta este irevocabilă, mai mult ca atât, actele cauzei nu denotă ca acest act să fi

stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de Ion Mazur se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea

Supremă de Justiție prin încheierea a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin

prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

5

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Mazur,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecători Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

6