3r-184/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) dosarul nr. 3r-184/17 Judecător: L. Holevițcaia instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila D E C I Z I E 13 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță, Iuliana Oprea examinând recursul declarat de Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popa Ion împotriva Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, cu privire la constatarea actului administrativ, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017 prin care s-a respins cererea Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, privind repunerea în termen a cererii de apel și s-a restituit apelantului cererea de apel ca fiind depusă tardiv, c o n s t a t ă : La 25 noiembrie 2016, Popa Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, cu privire la constatarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 30 iunie 2016 a depus la Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova cererea cu solicitarea admiterii în profesia de avocat și eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat în condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002. Menționează că, prin hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 august 2016, cererea sa a fost respinsă pe motiv că nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002. La data de 07 septembrie 2016 a depus o cerere prealabilă în adresa Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, însă cererea a fost respinsă.

1 Consideră reclamantul că, hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 august 2016 în partea respingerii cererii sale de admitere în profesia de avocat este neîntemeiată și adoptată în rezultatul abordării unilaterale și tendențioase a prevederilor legale, fără a fi elucidate temeiurile de fapt și de drept care au fundamentat-o. Solicită, anularea pct. 2 a hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 august 2016 în partea respingerii cererii lui Popa Ion de admitere în profesia de avocat; obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților de al admite pe Popa Ion în profesia de avocat, cu eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat după înlăturarea stării de incompatibilitate, în temeiul art. 10 alin. (2) și art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, precum și încasarea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea prezentului litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 05 mai 2017, cererea de chemare în judecată a fost admisă, fiind anulată hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 august 2016 în partea respingerii cererii candidatului Popa Ion privind admiterea în profesia de avocat și obligată Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților să admisă cererea candidatului Popa Ion în profesia de avocat, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură. La 27 iunie 2017, Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând concomitant și repunerea în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017 s-a respins cererea Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, privind repunerea în termen a cererii de apel și s-a restituit apelantului cererea de apel ca fiind depusă tardiv. La 25 octombrie 2017, Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017 și emiterea unei noi încheieri prin care să fie repusă în termen cererea de apel, cu restituirea pricinii la rejudecare. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate normele de drept procedural.

Susține că, după depunerea referinței și a cererii de amânare, instanța de judecată avea obligația să înștiințeze avocatul despre următoarea ședință de judecată, cât și despre adoptarea hotărârii. Prin urmare, relevă că instanța de judecată nu a respectat prevederile art. 236 alin. (4) CPC, iar din acest motiv a fost omis termenul de declarare a apelului. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei. 2 Colegiul reține că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 11 octombrie 2017, însă careva date privind recepționarea acesteia de către recurent la dosar nu există. Astfel, recursul declarat de către Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, la data de 25 octombrie 2017, a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Examinând argumentele recursului în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Conform alin. (3) al aceluiași articol, repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. Instanța de recurs consideră oportun de a reitera și prevederile art. 110 CPC, care statuează că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Totodată, potrivit art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Colegiul constată că, la 05 mai 2016 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Popa Ion, fiind anulată hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 08 august 2016 în partea respingerii cererii candidatului Popa Ion privind admiterea în profesia de avocat și obligată Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților să admisă cererea candidatului Popa Ion în profesia de avocat, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură. Astfel, Colegiul reține că, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 06 mai 2016, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate.

În același timp, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 05 mai 2016 rezultă că, la pronunțarea dispozitivului hotărârii, reprezentantul Uniunii Avocaților, nu a fost prezent. 3 Conform art. 236 alin. (4) CPC, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile. Reține Colegiul că, la 05 mai 2017 instanța a expediat în adresa Uniunii Avocaților copia hotărârii emise în pricină, care a fost recepționată de către aceasta conform avizului de recepție a scrisorii recomandate la 19 mai 2017 (f.d.70). Actele cauzei atestă însă că, Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, au contestat cu apel hotărârea primei instanțe la data de 27 iunie 2017, solicitând concomitent și repunerea în termenul de declarare a apelului.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Colegiul conchide că, instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen a apelului și a restituit cererea de apel, având în vedere că argumentele invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate.

În acest context, nu poate fi reținut argumentul avocatului Coadă Tudor precum că, nu a fost înștiințat despre ședința de judecată, or, la materialele dosarului este anexat avizul de recepție a scrisorii recomandate privind citarea Uniunii Avocaților pentru ședința din 08.02.2017 (f.d.44). La fel, Colegiul reține că, la 07.02.2017 avocatul Coadă Tudor, reprezentând interesele Uniunii Avcaților, a depus o cerere de amânare, iar la 09.03.2017 a depus referința la cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsă (f.d. 45, 49). Prin prisma art. 102 alin. (41) CPC, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Mai mult decât atât, avocatul Coadă Tudor fiind în cunoștință despre existența prezentului litigiu și prin urmare, apărând interesele Uniunii Avocaților, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile acesteia de acces la instanță. Nu poate fi reținut ca temei de repunere a apelului în termen nici argumentul avocatului Coadă Tudor precum că copia hotărârii primei instanțe ar fi primit-o la 26 iunie 2017, or, legea expres prevede termenul de declarare a apelului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii și nu de la data recepționării hotărârii motivate.

Contrar susținerii recurentului, instanța de recurs punctează că, Uniunea Avocaților a recepționat dispozitivul hotărârii primei instanțe din 05 mai 2016, la 19 4 mai 2016, dispunând astfel de suficient timp pentru a depune cererea de apel în termenul legal, fapt care însă nu a fost realizat. Așadar, Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin lege erau obligați să respecte termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. În asemenea circumstanțe, Colegiul conchide că, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului în termen, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, instanța de recurs amintește că, art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei, în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Uniunea Avocaților și Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin intermediul avocatului Coadă Tudor. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popa Ion împotriva Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, cu privire la constatarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Iuliana Oprea 5