3ra-1409/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1409/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1409/2016

judecător: L. Holevițcaia

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele

Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele Uniunii

Avocaților din Republica Moldova și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 01 februarie 2016,

c o n s t a t ă :

La 10 octombrie 2014, Ion Mazur a depus cerere de chemare în instanța de

contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit hotărârii nr. 5 din 09 aprilie

2014 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, reclamantul a fost admis la

stagiul profesional în avocatură, prin cererea din 05 mai 2014, a solicitat

Consiliului Uniunii Avocaților înregistrarea în conformitate cu prevederile art. 19

alin. (3) din Legea cu privire la avocatură, din aceeași dată, în luna iulie 2014,

fiind necesară participarea în instanțele de judecată în calitate de avocat stagiar, s-

a adresat la Consiliul Uniunii Avocaților privind eliberarea legitimației, verbal, nu

a putut obține un răspuns plauzibil și cert din care considerent, la 14 august 2014,

a depus o cerere prealabilă prin care a solicitat înregistrarea sau după caz

eliberarea contractului privind efectuarea stagiului și a legitimației de avocat

stagiar.

Menționează că, răspuns la cererea prealabilă nu a primit și numai la

insistența sa repetată, abia la 09 octombrie 2014, Consiliul Uniunii Avocaților a

eliberat copia hotărârii nr. 15 din 14 iulie 2014 a Comisiei de licențiere a profesiei

1

de avocat, conform căreia în pct. 4 se indică că, „Se respinge cererea dlui Mazur

Ion”.

Afirmă că, au fost prezentate materialele de lucru, inclusiv interpelarea din

15 aprilie 2014, adresată Procuraturii Generale semnată de către Președintele

Consiliului Uniunii Avocaților, cu tentă defăimătoare, cu toate că cererea de

înregistrare a contractului a depus abia la 05 mai 2014, în legătură cu acest fapt a

depus o cerere prealabilă Comisiei de licențiere prin care a solicitat anularea

acestei hotărâri ca emisă cu încălcarea prevederilor art. 19 alin. (3), art. 39 lit. g)

din Legea cu privire la avocatură.

Relevă că, verbal a fost informat despre respingerea cererii prealabile de

către Comisia de licențiere a profesiei de avocat, astfel, s-a adresat în judecată.

Reclamantul Mazur Ion și-a completat și concretizat cerințele, solicitând

repunerea în termenul de adresare în judecată; anularea hotărârii Consiliului

Uniunii Avocaților din 29 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea din 22

decembrie 2014, conform căreia a solicitat înregistrarea repetată a contractului

privind efectuarea stagiului profesional în avocatură din 05 mai 2014; anularea

deciziei Consiliului Uniunii Avocaților din 16 mai 2014, prin care a fost dispusă

transmiterea spre examinare Comisiei de Licențiere, cererea de înregistrare a

contractului din 05 mai 2014; obligarea Consiliului Uniunii Avocaților să

înregistreze contractul din 05 mai 2014 privind efectuarea stagiului profesional în

avocatură și eliberarea legitimației de avocat stagiar; declararea nulității parțiale a

hotărârii nr. 15 din 14 iulie 2014 a Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat, și

anume pct. 4 în partea ce ține de „respingerea cererii dlui Mazur Ion”.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016,

procesul civil la acțiunea lui Ion Mazur în partea cerințelor privind anularea

deciziei Consiliului Uniunii Avocaților din RM din 16 mai 2014 și în partea

cerințelor privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei

de avocat nr. 15, și anume în partea ce ține de pct. 4, se încetează, pe motiv că nu

urmează a fi examinată în procedură civilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016

s-a admis parțial acțiunea; s-a anulat hotărârea Comisiei Uniunii Avocaților din

RM din 29 decembrie 2014, în partea neadmiterii cererii lui Mazur Ion privind

înregistrarea contractului de efectuare a stagiului profesional în avocatură; s-a

obligat Consiliul Uniunii Avocaților din RM să înregistreze contractul din 05 mai

2014 privind efectuarea stagiului profesional în avocatură.

La 17 februarie 2016, Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul

avocatului Sergiu Barbăneagră, a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016, solicitând casarea acesteia cu

restituirea pricinii spre rejudecare.

La 03 martie 2016, și respectiv la 25 mai 2016, Uniunea Avocaților din

RM, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră, a declarat apel, și respectiv

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins recursul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

La 25 iulie 2016 Ion Mazur a depus cerere de explicare a hotărârii

judecătorești, în temeiul art. 251 CPC, iar la 27 iulie 2016 a înaintat cerere de

retragere a acesteia, care prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

29 iulie 2016 a fost admisă.

La 27 iulie 2016, Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului

Sergiu Barbăneagră, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

neîntemeiate și tardive.

În motivarea recursului a menționat că, consideră decizia instanței de apel

ca fiind neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel nu a

reținut faptul că, acțiunea lui Ion Mazur a fost una tardivă.

Mai mult susține că, instanța de apel a dat o apreciere eronată normelor de

drept material, prin invocarea că Consiliul Uniunii Avocaților din RM are

obligația de înregistrare a contractului de efectuare a stagierii, contrar prevederilor

art. 38 alin. (1) al Legii cu privire la avocatură.

Susține că, instanțele de judecată eronat au concluzionat și calificat ca o

formalitate înregistrarea contractului de stagiu profesional pe când consiliul este

în drept prin hotărâre să decisă asupra înregistrării cererii.

A mai indicat recurentul și faptul că instanța de apel, urma să se expună

asupra cererii de recurs și cererii de apel printr-o singură hotărâre, și nu prin două

acte separate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Din actele pricinii este cert faptul că, la 01 iulie 2016 prin scrisoare în

adresa participanților la proces a fost expediată copia deciziei instanței de apel din

16 iunie 2016, la materialele cauzei nu se regăsește dovada recepționării copiei

deciziei, motiv din care instanța de recurs consideră recursul declarat de Uniunea

Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră la 27 iulie

2016 ca fiind depus în termenul legal.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 05 octombrie 2016 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

3

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ

sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Potrivit art. 3, alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl

constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise

de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi.

De asemenea potrivit art. 5 lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr.

793-XIV din 10 februarie 2000, subiecți cu drept de sesizare în contenciosul

administrativ sunt, persoana, inclusiv funcționarul public, militarul, persoana cu

statut militar, care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri – în condițiile art. 14 al prezentei legi.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că, la 10 octombrie 2014, Ion Mazur

a depus cerere de chemare în instanța de contencios administrativ împotriva

Uniunii Avocaților din RM, solicitând repunerea în termenul de adresare în

instanță, obligarea Consiliului Uniunii Avocaților să înregistreze contractul

privind efectuarea stagiului profesional în avocatură și eliberarea legitimației de

avocat stagiar, declararea nulității parțiale a hotărârii nr. 15 a Comisiei de

Licențiere a profesiei de avocat, pct. 4, în partea ce ține de „Respingerea cererii

lui Ion Mazur”

Ulterior, Ion Mazur și-a completat și concretizat cerințele, solicitând

repunerea în termenul de adresare în judecată; anularea hotărârii Consiliului

Uniunii Avocaților din 29 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea din 22

decembrie 2014, conform căreia a solicitat înregistrarea repetată a contractului

privind efectuarea stagiului profesional în avocatură din 05 mai 2014; anularea

deciziei Consiliului Uniunii Avocaților din 16 mai 2014, prin care a fost dispusă

transmiterea spre examinare Comisiei de Licențiere, cererea de înregistrare a

contractului din 05 mai 2014; obligarea Consiliului Uniunii Avocaților să

4

înregistreze contractul din 05 mai 2014 privind efectuarea stagiului profesional în

avocatură și eliberarea legitimației de avocat stagiar; declararea nulității parțiale a

hotărârii nr. 15 din 14 iulie 2014 a Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat, și

anume pct. 4 în partea ce ține de „respingerea cererii dlui Mazur Ion”.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău prin încheierea din 01 februarie 2016, a dispus: procesul civil la

acțiunea lui Ion Mazur în partea cerințelor privind anularea deciziei Consiliului

Uniunii Avocaților din RM din 16 mai 2014 și în partea cerințelor privind

anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat nr. 15, și

anume în partea ce ține de pct. 4, se încetează, pe motiv că nu urmează a fi

examinată în procedură civilă.

Tot, la 01 februarie 2016, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 01 februarie 2016 s-a admis parțial acțiunea; s-a anulat hotărârea

Comisiei Uniunii Avocaților din RM din 29 decembrie 2014, în partea neadmiterii

cererii lui Mazur Ion privind înregistrarea contractului de efectuare a stagiului

profesional în avocatură; s-a obligat Consiliul Uniunii Avocaților din RM să

înregistreze contractul din 05 mai 2014 privind efectuarea stagiului profesional în

avocatură.

Iar, instanța de apel prin decizia din 16 iunie 2016 a respins recursul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe și deciziei

instanței de apel, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că concluzia primei instanțe și instanței de apel este greșită, rezultată

din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părți în raport cu

prevederile legale aplicabile raportului juridic litigios.

Astfel, Colegiul reiterează că, Ion Mazur la 21 martie 2014 înaintat cerere

prin care a solicitat admiterea la stagiul profesional în avocatură, însă din motiv că

acesta a prezentat acte neveridice la momentul admiterii la stagiul profesional în

avocatură, tăinuind informația privitor la concedierea sa din organele procuraturii,

ca rezultat al aplicării sancțiunii disciplinare, prin hotărârea Comisiei de

Licențiere nr. 07 din 14 mai 2014 a fost anulată hotărârea nr. 05 din 19 aprilie

2014 prin care Ion Mazur a fost admis la stagiu, mai mult ca atât, din aceleași

motive Consiliul Uniunii Avocaților a transmis Comisiei de Licențiere cererea

acestuia de înregistrare a contractului de efectuare a stagiului profesional în

avocatură, cerere care a fost, însă, respinsă prin hotărârea Comisiei de Licențiere

nr. 15 din 14 iulie 2014.

5

Ulterior, Consiliul Uniunii Avocaților, prin hotărârea din 29 decembrie

2014 respingând cererea lui Ion Mazur privind înregistrarea contractului de

efectuare a stagiului profesional în avocatură.

Aici, instanța de recurs consideră necesar a menționa că, instanțele

inferioare prin aprecierea arbitrată a materialului probator au dat o apreciere

greșită speței, în cazul în care Consiliul Uniunii Avocaților la emiterea hotărârii

din 29 decembrie 2014 a reținut că solicitantul nu întrunește condițiile prevăzute

de art. 10 alin. (3) lit. d), e) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie

2002.

Or, conform art. 10 alin. (3) lit. d), e) din Legea cu privire la avocatură

nr.1260 din 19 iulie 2002, persoana care a depus cerere de eliberare a licenței

pentru exercitarea profesiei de avocat nu se consideră persoană cu reputație

ireproșabilă și cererea ei nu se admite în cazul în care a fost concediată din cadrul

organelor de drept din motive compromițătoare sau a fost eliberată, din aceleași

motive, din funcția de judecător, notar, consultant juridic sau funcționar public;

comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului

deontologic al avocatului.

Colegiul consideră, în speță, că Ion Mazur nu se bucură de o reputație

ireproșabilă, comportamentul și activitatea acestuia sunt incompatibile cu normele

Codului deontologic al avocatului, în cazul în care prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 28 septembrie 2012 și decizia Curții Supreme de Justiție din 26

decembrie 2012 s-a confirmat și constatat legalitatea eliberării din funcție pentru

încălcarea disciplinei de muncă conform Ordinului Procurorului General nr. 433-p

din 27 aprilie 2012.

Mai mult ca atât, instanța reține că, Consiliul Uniunii Avocaților a respins

prin hotărârea din 30 ianuarie 2015 și cererea prealabilă depusă de Ion Mazur la

06 ianuarie 2015.

În împrejurările supra expuse, instanța de recurs consideră necesar a

menționa că, potrivit art. 26 al Statutului Profesiei de avocat din 08 aprilie 2011,

Consiliul Uniunii Avocaților asigură caracterul unitar al examenelor de admitere

la stagiu și al examenelor de calificare. Consiliul Uniunii Avocaților înregistrează

contractele privind efectuarea stagiului profesional. Consiliul Uniunii Avocaților

soluționează conflictele și litigiile ce țin de efectuarea stagiului profesional și

contribuie la crearea condițiilor pentru realizarea instruirii de formare inițială.

Iar, conform art. 43 alin. (7) lit. b), f), g) al Statului Profesiei de avocat din

08 aprilie 2011, Consiliul Uniunii Avocaților, soluționează, în perioada dintre

sesiunile Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu

excepția celor date în competența Congresului, asigură caracterul unitar al

examenelor de admitere la stagiu și al examenelor de calificare; înregistrează

contractele privind efectuarea stagiului profesional.

Prin urmare, Colegiul constată prin prisma normelor supra indicate că,

Consiliul Uniunii Avocaților a fost în drept să decidă asupra înregistrării

contractului de efectuare a stagiului profesional, decizia acestuia fiind obligatorie.

6

Însă, contrar acestor norme instanța de judecată a aplicat eronat norma

materială, invocând faptul că Consiliul Uniunii Avocaților are obligația de

înregistrare a contractului de efectuare a stagierii.

Or, Consiliul Uniunii Avocaților, potrivit art. 38 alin. (1) al Legii cu

privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, Consiliul Uniunii Avocaților

este organul reprezentativ și deliberativ al avocaților din țară și asigură activitatea

permanentă a Uniunii Avocaților.

Astfel, instanța de recurs constată că, Consiliul Uniunii Avocaților are

dreptul să hotărască referitor la înregistrarea contractului de stagiere și să verifice

corespunderea lui Ion Mazur din punct de vedere etic și profesional.

Reieșind din cele relatate, prima instanță și instanța de apel, eronat au

calificat ca o formalitate înregistrarea contractului de stagiu profesional, în cazul

în care Consiliul Uniunii Avocaților este în drept prin hotărâre să decidă asupra

înregistrării.

Reiterând prevederile art. 10 alin. (1), alin. (3) lit. d) al Legii cu privire la

avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, Colegiul consideră necesar a menționa

că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 decembrie 2012, cert s-a stabilit

că, prin încheierea privind rezultatul controlului de serviciu din 13 ianuarie 2012

s-a constatat că Ion Mazur contrar prevederilor Legii cu privire la petiționare și

Regulamentului cu privire la examinarea adresărilor și organizarea audienței

cetățenilor în organele procuraturii, examinând petiția Neamțu a ignorat indicațiile

procurorului șef, a dat răspuns incomplet și neargumentat, fapt pentru care a fost

atenționat pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu,

primind petiția președintelui Federației sindicatelor angajaților din serviciile

publice din Republica Moldova din 01 decembrie 2011 urma să întocmească

planul de acțiuni, să expedieze copii procurorilor menționați în adresare, să

verifice dacă au fost emise decizii judecătorești, nu deține și nu completează

registrele de evidență și planificare a activității și de instruire profesională

conform ordinului Procurorului General nr. 213/22 din 24 decembrie 2004,

samavolnic, fără a informa colegii și fără aprobarea din partea șefului

subdiviziunii sau procurorului ierarhic superior a părăsit neîntemeiat locul de

muncă până la ora mesei 12:00 și a revenit la serviciu la ora 13:45, lipsind

nemotivat de la serviciu timp de o oră, a lăsat deschis și fără supraveghere biroul

de serviciu, punând în pericol integritatea bunurilor și materialelor ce reprezintă

patrimoniul Procuraturii și nu a întreprins măsuri în vederea asigurării securității

materialelor și petițiilor avute în procedură, pe care le păstrează pe masa de lucru,

a încălcat regimul de acces în incinta Procuraturii Generale la ieșire/ intrare din/

în clădire, nu s-a înregistrat în modul cuvenit la turnichet etc. În baza hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-95/12 din 24 aprilie 2012, prin ordinul

Procurorului General nr. 433-p din 27 aprilie 2012, Mazur Ion a fost eliberat din

funcția de procuror Secției minori și drepturile omului din cadrul Direcției

investigații generale a Procuraturii Generale și concediat din organele procuraturii

în temeiul art. 61 lit. a), h) și j), art. 62 lit. g) și art. 66 alin. (1) lit. e) Legea cu

privire la Procuratură nr.294-XVl din 25 decembrie 2008. Așadar, s-a stabilit că

7

actele emise în privința lui Mazur Ion sunt legale și emise cu respectarea

procedurii și competenței.

Urmare a celor supra indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia hotărârilor

instanțelor inferioare, deoarece hotărârile Consiliul Uniunii Avocaților sunt legale

și întemeiate, în cazul în care Ion Mazur a fost concediat din cadrul organelor de

drept din motive compromițătoare.

Totodată, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului

precum că, instanța de apel la examinarea pricinii urma să se expună asupra

cererii de recurs și cererii de apel printr-o singură decizie, în cazul în care instanța

de apel urma să se expună asupra cererii de recurs și cererii de apel printr-o

singură decizie atunci când recursul era înaintată față de o încheiere ce se contestă

odată cu fondul cauzei.

Or, încheierile emise în prima instanță nu pot fi atacate cu apel decât o

dată cu hotărârea, cu excepția încheierilor date în primă instanță care pot fi atacate

cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în

cazurile prevăzute la art. 423 CPC, iar, în speță încheierea primei instanțe se

supune recursului separat de fondul cauzei.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, iar

temei pentru admiterea acțiunii și anularea actelor contestate nu sunt, concluziile

primei instanței, menținute de instanța de apel cu privire la temeinicia acțiunii

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind dată o interpretare greșită

normelor de drept material și procedural, precum și a materialului probator.

Distinct de cele relatate și având în vedere faptul că, circumstanțele

pricinii au fost stabilite de către prima instanță și instanța de apel, și nu este

necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a respinge acțiunea lui Ion Mazur

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele

Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 și

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,

și se emite o nouă hotărâre prin care:

8

Se respinge cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

9

prima instanță, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1409/2016

judecător: L. Holevițcaia

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinând cererea lui Ion Mazur cu privire la examinarea recursului în

prezența părților,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Mazur

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La 10 octombrie 2014, Ion Mazur a depus cerere de chemare în instanța de

contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaților din RM cu privire la

contestarea actului administrativ.

Reclamantul Mazur Ion și-a completat și concretizat cerințele, solicitând

repunerea în termenul de adresare în judecată; anularea hotărârii Consiliului

Uniunii Avocaților din 29 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea din 22

decembrie 2014, conform căreia a solicitat înregistrarea repetată a contractului

privind efectuarea stagiului profesional în avocatură din 05 mai 2014; anularea

deciziei Consiliului Uniunii Avocaților din 16 mai 2014, prin care a fost dispusă

transmiterea spre examinare Comisiei de Licențiere, cererea de înregistrare a

contractului din 05 mai 2014; obligarea Consiliului Uniunii Avocaților să

înregistreze contractul din 05 mai 2014 privind efectuarea stagiului profesional în

avocatură și eliberarea legitimației de avocat stagiar; declararea nulității parțiale a

hotărârii nr. 15 din 14 iulie 2014 a Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat, și

anume pct. 4 în partea ce ține de „respingerea cererii dlui Mazur Ion”.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016,

procesul civil la acțiunea lui Ion Mazur în partea cerințelor privind anularea

deciziei Consiliului Uniunii Avocaților din RM din 16 mai 2014 și în partea

cerințelor privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a profesiei

de avocat nr. 15, și anume în partea ce ține de pct. 4, se încetează, pe motiv că nu

urmează a fi examinată în procedură civilă.

10

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016

s-a admis parțial acțiunea; s-a anulat hotărârea Comisiei Uniunii Avocaților din

RM din 29 decembrie 2014, în partea neadmiterii cererii lui Mazur Ion privind

înregistrarea contractului de efectuare a stagiului profesional în avocatură; s-a

obligat Consiliul Uniunii Avocaților din RM să înregistreze contractul din 05 mai

2014 privind efectuarea stagiului profesional în avocatură.

La 17 februarie 2016, Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul

avocatului Sergiu Barbăneagră, a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 01 februarie 2016, solicitând casarea acesteia cu

restituirea pricinii spre rejudecare.

La 03 martie 2016, și respectiv la 25 mai 2016, Uniunea Avocaților din

RM, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră, a declarat apel, și respectiv

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins recursul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2016 s-a respins apelul

declarat de Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului Sergiu

Barbăneagră și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01

februarie 2016.

La 25 iulie 2016 Ion Mazur a depus cerere de explicare a hotărârii

judecătorești, în temeiul art. 251 CPC, iar la 27 iulie 2016 a înaintat cerere de

retragere a acesteia, care prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

29 iulie 2016 a fost admisă.

La 27 iulie 2016, Uniunea Avocaților din RM, prin intermediul avocatului

Sergiu Barbăneagră, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

neîntemeiate și tardive.

La 08 noiembrie 2016, Ion Mazur a înaintat, instanței de recurs cerere prin

care a solicitat examinarea recursului declarat în prezența părților.

În motivarea cererii sale, Ion Mazur a invocat că prezența sa la proces va

permite elucidarea tuturor circumstanțelor importante ale pricinii, mai mult ca atât

pune la îndoială imparțialitatea judecătorilor.

Studiind cererea lui Ion Mazur cu privire la examinarea recursului în

prezența părților, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității

11

invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu

privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, prin prisma normei legal precitate, și a materialelor cauzei, instanța

de recurs consideră neîntemeiată cererea lui Ion Mazur privind invitarea în ședința

instanței de recurs, în cazul în care examinarea cererii de recurs în ședință publică,

este o opțiune a instanței de recurs, iar solicitantul nu a indicat asupra a careva

probleme de legalitate invocate în cererea de recurs, pentru a se expune și a le

elucida.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține faptul că Ion Mazur beneficiază de posibilitatea reală

de ași prezenta poziția sa și a elucida circumstanțele cauzei pe care le consideră

semnificative, prin perfectarea unei referințe asupra recursului înaintat.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, în speță, nu a

apărut necesitatea invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Ion Mazur cu privire

la examinarea recursului în prezența părților.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră o asemenea abordare a

problemei nu contravine art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu art. art. 444, 269-270 CPC RM, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge cererea lui Ion Mazur cu privire la examinarea recursului în

prezența părților, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion

Mazur împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

12