2ac-70/18 — repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ac-70/18

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând cererea depusă de Saranciuc Victor cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Saranciuc Victor împotriva

Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral,

constată:

La 01 august 2017 Saranciuc Victor a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 noiembrie 2017, s-a respins

cererea lui Saranciuc Victor cu privire la repunerea în termen.

S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Saranciuc Victor ca fiind depusă cu

omiterea termenului de prescripție.

La 04 ianuarie 2018 Saranciuc Victor a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 21 noiembrie 2017 (f.d. 47).

La 23 aprilie 2018 Saranciuc Victor a depus cerere de strămutare a cauzei la o altă instanță

egală în grad (f.d. 59).

În motivarea cererii de strămutare a invocat că pe rolul Judecătoriei Bălți se află spre

examinare cererea de chemare în judecată în care figurează în calitate de reclamant înaintată

împotriva Curții de Apel Chișinău.

Consideră că la examinarea cererii de chemare în judecată înaintată împotriva Agenției

Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii

Moldova, judecătorii Curții de Apel Chișinău vor fi imparțiali.

Susține că motivul menționat constituie temei pentru înaintarea cererii de strămutare a

cauzei.

Cererea de strămutare a fost înaintată în baza prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de

procedură civilă, considerând că există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de

circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.

Studiind cererea de strămutare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea din următoarele considerentele.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța strămută pricina

la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de

circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.

1

Iar în conformitate cu alineatul (4) al aceluiași articol, strămutarea pricinii în cazurile

prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f), și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară a cărei

încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată că nu sunt temeiuri justificative de a admite cererea de

strămutare.

Or, motivele invocate de Saranciuc Victor ca temei de strămutare a pricinii, că pe rolul

Judecătoriei Bălți se află spre examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată

de Saranciuc Victor împotriva Curții de Apel Chișinău, nu poate constitui temei de strămutare a

pricinii date într-o altă instanță de judecată de același grad, acestea având un caracter abuziv,

acestea constituind suspiciuni declarative cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, prin urmare nu se încadrează în prevederile art. 43 din Codul de procedură civilă.

În acest sens, articolul 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod

normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată

în diferite moduri. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare

subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-

o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente

pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium).

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un

complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este

important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv

justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy ).

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Saranciuc Victor privind strămutarea cauzei

la o altă instanță de judecată egală în grad și de a restitui cauza pentru continuarea examinării

cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43, art. 269-270 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial

și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

A respinge cererea depusă de Saranciuc Victor cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Saranciuc Victor împotriva

Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral, se restituie pentru examinarea

cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

2