65201 — încasarea compensației pentru reținerea plății salariului, repararea prejudiciului moral

65201 — încasarea compensației pentru reținerea plății salariului, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani Dosarul nr. 2ra-857/18

Judecător: S. Clima

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

D E C I Z I E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Ion Druță

Judecătorii Tatiana Vieru, Maria Ghervas,

Iuliana Oprea, Luiza Gafton

examinând recursul declarat de Societatea pe acțiuni „Banca de Economii”,

în proces de lichidare,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Raileanu Fiodor

împotriva Societății pe acțiuni „Banca de Economii”, în proces de lichidare, cu

privire la încasarea compensației pentru reținerea plății salariului, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, prin care

a fost admis apelul declarat de Fiodor Raileanu, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 16 iunie 2017 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin

care s-a admis acțiunea înaintată de Fiodor Raileanu,

c o n s t a t ă:

La 13 aprilie 2017, Raileanu Fiodor s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Banca de Economii”, în proces de lichidare, cu privire la

încasarea compensației pentru reținerea plății salariului, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin hotărârea Judecătoriei

Comrat din 14 iulie 2015, pe dosarul nr. 2-498/14, la acțiunea lui Raileanu Fiodor

împotriva SA „Banca de Economii”, filiala nr. xx Comrat privind anularea

ordinului, încasarea diferenței la calcularea indemnizației de eliberare de la

serviciu, retribuirea muncii suplimentare, repararea prejudiciului moral,

pretențiile reclamantului au fost admise parțial, fiind dispusă încasarea de la pârât

a plății pentru orele suplimentare lucrate în zilele lucrătoare în sumă de 14 326,49

lei, precum și plata pentru orele suplimentare prelucrate în week-end în sumă de 7

737,16 lei.

1

Susține că sumele date constituie salariul restant și care i-au fost achitate

abia la 21 februarie 2017.

Având în vedere că plata salariului ce-i reveneau i-a fost achitată cu

întârziere, peste 3 ani, compensația pentru reținerea plății salariului prin prisma

art. 330 Codul muncii constituie 24 155,70 lei. La fel, reclamantul pretinde la

repararea prejudiciului moral de 3 000 lei.

Raileanu Fiodor a înaintat o pretenție în adresa pârâtului, prin care a solicitat

achitarea compensației pentru reținerea plății salariului, însă prin răspunsul nr.

06-02/139/709 din 23 martie 2017 i-au fost respinse pretențiile.

Reclamantul solicită încasarea de la SA „Banca de Economii” în proces de

lichidare a compensației pentru reținerea plății salariului pentru fiecare zi restantă

în mărime de 24 155,70 lei, repararea prejudiciului moral de 3 000 lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 iunie 2017,

acțiunea depusă de Raileanu Fiodor împotriva SA „Banca de Economii”, în

proces de lichidare, cu privire la încasarea compensației pentru reținerea plății

salariului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017 s-a admis apelul

declarat de Raileanu Fiodor, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 16 iunie 2017 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea

de chemare în judecată înaintată de Raileanu Fiodor. S-a încasat în beneficiul lui

Raileanu Fiodor din contul SA „Banca de Economii”, în proces de lichidare,

suma de 24 155,70 lei, compensație bănească pentru reținerea salariului neachitat,

suma de 3 000 lei, pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat, în total suma de

27 155,70 lei.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 12 martie 2018 SA „Banca de

Economii” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, cu respingerea integrală a

acțiunii înaintate.

În motivarea recursului recurentul a indicat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, fiind interpretată în mod eronat legea și aplicată în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 22 ianuarie 2018 (f.d. 124), la materialele cauzei

nefiind anexate careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia,

recursul înaintat de SA „Banca de Economii” se consideră declarat în termen.

La 25 aprilie 2018 intimatul Fiodor Raileanu a depus referință pe marginea

recursului depus de SA „Banca de Economii”, solicitând respingerea acestuia.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

2

consideră necesar de a admite recursul din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva BC „Banca de Economii”, în proces

de lichidare, Raileanu Fiodor a solicitat încasarea compensației pentru reținerea

plății salariului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Judecînd pricina în cauză, prima instanță a respins ca fiind neîntemeiată

acțiunea înaintată de către Raileanu Fiodor.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Raileanu Fiodor,

instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului, casării hotărârii primei

instanțe și pronunțării unei noi hotărâri prin care s-a admis acțiunea înaintată de

către Raileanu Fiodor și s-a încasat în beneficiul lui Raileanu Fiodor din contul

lui SA „Banca de Economii”, în proces de lichidare a sumei de 24 155, 70 lei cu

titlu de compensație bănească pentru reținerea salariului neachitat și suma de 3

000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în total suma de 27 155, 70 lei.

Instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de apel prin

prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conchide că instanța de apel a

interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanță pronunțându-se

asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, în

baza cadrului legal aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia de a respinge

acțiunea înaintată de către Raileanu Fiodor.

Or, din materialele administrate în prezența cauză, reiese că prin hotărârea

Judecătoriei Comrat din 14 iulie 2015, s-a admis parțial acțiunea înaintată de către

Raileanu Fiodor împotriva BC „Banca de Economii” SA, s-a anulat ordinul de

concediere nr. xx din 28 martie 2014, s-a restabilit Raileanu Fiodor în funcția de

șofer-încasator la BC „Banca de Economii” SA, filiala nr. 24 Comrat, s-a încasat

de la bancă diferența în calculul a indemnizației de eliberare din serviciu în formă

de ajutor material în sumă de 1500 lei, plata pentru orele suplimentare lucrate în

zilele lucrătoare în sumă de 14 326, 49 lei, plata pentru orele suplimentare

prelucrate în week-end în sumă de 7 737, 16 lei, s-a încasat prejudiciul moral de 1

500 lei și cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea pricinii date.

În rest acțiunea a fost respinsă (f.d. 5).

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016, s-a respins apelul

declarat de către Raileanu Fiodor, s-a admis apelul declarat de BC „Banca de

Economii” SA, s-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat din 14 iulie 2015, în

partea anulării ordinului de concediere, restabilire la lucru și repararea

prejudiciului moral, fiind pronunțată în această parte o nouă hotărâre prin care s-a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, în rest hotărârea primei instanțe s-a

menținut (f.d. 38-54). Decizia Curții de Apel Comrat din 31 martie 2016 a fost

menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, prin

3

care s-a considerat inadmisibil recursul declarat de către BC „Banca de

Economii” SA (f.d. 33-37).

Din conținutul actului judecătoresc enunțat, care a devenit definitiv și

irevocabil, reiese că BC „Banca de Economii” SA a fost obligată la plata

diferenței în calculul a indemnizației de eliberare din serviciu în formă de ajutor

material în sumă de 1 500 lei, plata pentru orele suplimentare lucrate în zilele

lucrătoare în sumă de 14 326, 49 lei, plata pentru orele suplimentare prelucrate în

week-end în sumă de 7 737, 16 lei, în beneficiul lui Raileanu Fiodor.

Potrivit art. 330 alin. (1) lit. e) Codul Muncii, în redacția în vigoare la

momentul iscării litigiului, angajatorul este obligat să compenseze persoanei

salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de

posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de reținere

a plății salariului.

În conformitate cu alin. (2) din același articol, în caz de reținere, din vina

angajatorului, a salariului (art. 142), a indemnizației de concediu (art. 117), a

plăților în caz de eliberare (art. 143) sau a altor plăți (art. 123, 124, 127, 139, 186,

227 lit. j), 228 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc

suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma neplătită în

termen.

Din sensul normelor legale enunțate supra, care are incidență la caz, este de

înțeles că compensația de întârziere conform art. 330 alin. (2) Codul muncii, se va

calcula pentru fiecare sumă neachitată, începând cu termenul de la care suma dată

a devenit certă, exigibilă și scadentă și anume, se va plăti suplimentar pentru

fiecare zi de întârziere din suma neplătită în termen, doar în cazul existenței vinei

angajatorului ca o condiție obligatorie prevăzută de lege pentru angajarea

răspunderii patrimoniale indicate.

Respectiv, în temeiul celor indicate, instanța de recurs reține că sumele

solicitate de către Raileanu Fiodor în prezenta cauză civilă, a devenit certă,

exigibilă și scadentă la data când hotărârea judecătorească în temeiul căreia își

întemeiază pretențiile a devenit definitivă, adică la data de 31 martie 2016, când a

fost emisă decizia Curții de Apel Comrat.

Cu referire la condiția obligatorie instituită privind existența vinovăției

angajatorului, Colegiul reține următoarele.

Înainte de momentul dobândirii caracterul definitiv al hotărârii judecătorești

la 31 martie 2016, conform hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 62 din 16 octombrie 2015, s-a retras licența de desfășurare a

activităților financiare a Băncii de Economii SA și s-a inițiat de la data de 16

octombrie 2015, procesul de lichidare silită a Băncii de Economii SA (f.d. 27-28).

Aici, instanța menționează că conform art. 385 alin. (1) lit. c) Legii nr. 550

din 21 iulie 1995 instituțiilor financiare, exercitarea oricărui drept asupra activelor

băncii, inclusiv urmărirea acestora în legătură cu procedurile judiciare și de

executare întru încasarea creanțelor, se suspendă. Nici un drept asupra activelor

nu poate fi exercitat în timpul lichidării băncii, cu excepția drepturilor acordate

4

lichidatorului conform prezentului capitol și a creanțelor privind plata

cheltuielilor legate de procesul de lichidare.

Respectiv, cu referire la prevederile normei legale citate, Colegiul reține că

odată ce s-a inițiat procedura de lichidare în privința BC „Banca de Economii”

SA, urmărirea oricărui drept asupra activelor băncii, ce reies la caz din executarea

întru încasarea creanței în baza hotărârii judecătorești, s-a suspendat, nefiind

posibilă exercitarea acestui drept în timpul lichidării băncii, decât conform

procedurii speciale prevăzute de Capitolul VI1 privind lichidarea silită a băncii,

din legea enunțată.

La caz, existența situației de fapt în privința pîrîtului/ recurentului BC

„Banca de Economii” SA, privind aflarea în procedura de lichidare nu poate fi

imputată acesteia în calitate de angajator în raport cu reclamantul Raileanu

Fiodor, în concret, imposibilitatea exercitării drepturilor ce reiese din hotărârea

Judecătoriei Comrat din 14 iulie 2015.

Mai mult, din materialele dosarului reiese că în urma examinării cererii

petiționarului Raileanu Fiodor, lichidatorul BC „Banca de Economii” SA,

Grigore Olaru, în temeiul art. 389 alin. (3) din Legea instituțiilor financiare, la 20

februarie 2017 a transferat în beneficiul lui Raileanu Fiodor suma de 17 578, 82

lei și suma de 1 500 lei pentru compensarea daunei morale, în limita mijloacelor

bănești disponibile, în temeiul hotărârii judecătorești menționate (f.d. 31).

În această ordine de idei, Colegiul consideră întemeiate argumentele

recurentului care în temeiul prevederile art. 389 alin. (11) din Legea instituțiilor

financiare, a achitat sumele date către Raileanu Fiodor, în momentul în care a luat

cunoștință de existența litigiilor dintre acesta, în calitate de creditor și lichidator,

în limita mijloacelor disponibile, în baza titlului executoriu prezentat de către

Raileanu Fiodor.

Față de cele ce preced, Colegiul consideră întemeiate concluziile primei

instanțe care a constatat lipsa vinei angajatorului în neplata compensației de

întârziere față de Raileanu Fiodor.

Totodată, instanța de recurs consideră neîntemeiate concluziile instanței de

apel referitor la întrunirea tuturor condițiilor stipulate de art. 330 Codul Muncii

întru încasarea compensației pentru reținerea plății salariului pentru fiecare zi

restantă în mărime de 24 155, 70 lei.

În această ordine de idei, odată ce s-a constatat că pretențiile de bază a

reclamantului Raileanu Fiodor sunt neîntemeiate, Colegiul consideră justă soluția

primei instanțe cu privire la respingerea pretențiilor privind repararea

prejudiciului moral invocat de către Raileanu Victor.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs reține temeinicia recursului

declarat de către SA „Banca de Economii” în proces de lichidare.

Reieșind din considerentele expuse mai sus, decizia Curții de Apel Chișinău

din 12 decembrie 2017 urmează a fi casată, iar hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 16 iunie 2017 fiind legală și întemeiată, urmează a fi

menținută

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Societatea pe acțiuni „Banca de

Economii”, în proces de lichidare.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017 și se

menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 iunie 2017,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Raileanu

Fiodor împotriva Societății pe acțiuni „Banca de Economii”, în proces de

lichidare, cu privire la încasarea compensației pentru reținerea plății salariului,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Druță

Judecătorii Tatiana Vieru

Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton

6