2ra-1973/16 — anularea ordinului de concediere

Dosarul nr. 2ra-1973/16

Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Popovici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Curdov, G. Colev, Șt. Starciuc)

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Societatea

pe Acțiuni Banca de Economii în proces de lichidare împotriva deciziei din 31 martie

2016 a Curții de Apel Comrat,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Răileanu

Fiodor împotriva Societății pe Acțiuni Banca de Economii filiala nr. 24 Comrat cu

privire la anularea ordinului, încetarea raporturilor de muncă, încasarea diferenței la

calcularea îndemnizației de eliberare de la serviciu, retribuirea muncii suplimentare și

încasarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La data de 27 iunie 2014, Răileanu Fiodor s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva BC „Banca de Economii” SA, filiala nr. 24 Comrat privind anularea

ordinului nr. 642-cf din 28 martie 2014 cu privire la încetarea raporturilor de muncă,

încasarea diferenței în calcularea îndemnizației de eliberare de la serviciu, retribuirea

muncii suplimentare și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 642-cf din

28.03.2014, a fost eliberat din funcția de șofer-incasator al BC „Banca de Economii” SA

filiala nr. 24 Comrat în legătură cu reducerea statelor de personal.

Consideră reclamantul că la concediere angajatorul a încălcat prevederile Codului

Muncii al RM și anume: nu i s-a adus la cunoștință schema de încadrare care a fost

elaborată la reducerea numărului statelor de personal, cu toate că în formă scrisă i s-a

propus funcția de șofer, însă, el nu cunoștea dacă în schema de încadrare nouă sunt alte

funcții, despre care nu i s-a comunicat; conform art. 88 alin.(l) lit .h) și lit. i) CM al RM,

angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea

acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal art.86 alin. (l)

lit. b) și c) doar cu condiția că se va adresa organului sindical în vederea obținerii

acordului pentru concediere, în modul prevăzut de prezentul cod, în cazul în care

reorganizarea sau lichidarea unității presupune reducerea în masă a locurilor de muncă,

va informa, cu cel puțin 3 luni înainte despre acest lucru organele sindicale din unitatea

și ramura respectivă și va iniția negocieri în vederea respectării drepturilor și intereselor

salariaților. Criteriile vizând reducerea în masă a locurilor de muncă se stabilesc prin

convențiile colective.

Menționează reclamantul că este membru al sindicatelor, achită cotele sindicale,

însă nimeni nu l-a înștiințat despre faptul că angajatorul s-a adresat sindicatelor pentru

obținerea acordului la concedierea acestuia în conformitate cu legislația în vigoare, la

fel nu a cunoscut despre faptul că organul sindical al BC „Banca de Economii” SA,

filiala nr. 24 Comrat, a fost de acord cu concedierea lui și dacă a avut loc în acest scop

adunarea sindicatelor.

Consideră că a fost incorect efectuată recalcularea îndemnizației pentru eliberarea

de la serviciu, după cum prevede art. 186 alin.(l) lit. a) CM al RM, nu a fost luată în

calcul o lună de muncă și calculul a fost efectuat incorect. Angajatorul este obligat să

ducă în modul stabilit de lege evidenta timpului de muncă a fiecărui salariat, inclusiv și

a muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de odihnă și în zilele de sărbătoare

nelucrătoare.

Invocă reclamantul că de mai multe ori a avut ore suplimentare de lucru, ce se

confirmă prin foile de parcurs, în care se indică timpul începerii și finisării lucrului, însă

salariul pentru orele suplimentare nu a fost calculat corect prin ce au fost încălcate

drepturile angajatului.

S-a adresat cu cerere Inspecției de Stat a Muncii, prin care a solicitat verificarea

faptelor indicate mai sus. Prin răspunsul cu nr.R-896/14 din 13 iunie 2014, Inspecția de

Stat a Muncii a comunicat, că nu sunt depistate încălcări din partea angajatorului, însă,

răspuns la toate întrebările adresate reclamantul nu a primit, din care motiv consideră că

controlul a fost efectuat superficial și nu au fost solicitate toate actele necesare.

La 26 iunie 2014 s-a adresat către pîrît cu o cerere scrisă în care solicită copiile

autentificate ale foilor de parcurs, eliberate pe numele său pentru automobilul „Dacia-

Logan” n/îm. СNN 289, însă, verbal a primit refuz. Neexecutarea de către pîrît a

obligațiunilor sale, exprimate prin încălcarea drepturilor acestuia, i-au provocat

reclamantului pagube morale în sumă de 10000 lei.

La 02 februarie 2015, reclamantul a depus cererea în instanța de judecată, prin care

a concretizat și a solicitat majorarea cerințelor și anume: solicită declararea nulității

ordinului nr. 642-cf din 28.03.2014 cu privire la eliberarea lui din funcția deținută la BC

„Banca de Economii” SA filiala nr.24 Comrat, în legătură cu reducerea statelor de

personal și restabilirea lui în funcția de șofer-încasator; încasarea de la pîrît a diferenței

în calcularea îndemnizației de eliberare din serviciu în mărime de 1500 lei; încasarea de

la pîrît a plății pentru orele suplimentare lucrate în zilele de lucru în mărime de 14326,

49 lei; încasarea de la pîrît a plății pentru orele suplimentare lucrate în zilele de odihnă

în mărime de 7737,16 lei; încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în mărime de 10000

lei și încasarea de la pîrît a cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărîrea din 14 iulie 2015 a judecătoriei Comrat acțiunea a fost admisă parțial:

a fost anulat ca fiind ilegal ordinul nr. 642-cf din 28.03.2014 cu privire la concedierea

lui Răileanu Fiodor din funcția de șofer-încasator la BC ”Banca de Economii” SA filiala

nr. 24 Comrat, în baza art. 86 alin. (1) p. c) CM, în legătură cu reducerea a statelor de

personal; a fost restabilit Răileanu Fiodor la locul de muncă în funcția de șofer-încasator

la BC ”Banca de Economii” SA filiala nr. 24 Comrat; s-a încasat de la BC ”Banca de

Economii” SA filiala nr. 24 Comrat în beneficiul lui Răileanu Fiodor diferența în

calculul îndemnizației de eliberare din serviciu în formă de ajutor material în sumă de

1500 lei; s-a încasat de la BC ”Banca de Economii” SA filiala nr. 24 Comrat în beneficiul

lui Răileanu Fiodor plata pentru orele suplimentare lucrate în zilele lucrătoare, în sumă

de 14326,49 lei; s-a încasat de la BC ”Banca de Economii” SA filiala nr. 24 Comrat în

beneficiul lui Răileanu Fiodor plata pentru orele suplimentare prelucrate în week-end,

în sumă de 7737,16 lei; s-a încasat de la BC ”Banca de Economii” SA filiala nr. 2 Comrat

în beneficiul lui Răileanu Fiodor prejudiciul moral în sumă de 1500 lei; s-a încasat de la

BC ”Banca de Economii” SA filiala nr. 24 Comrat taxa de stat în sumă de 150 lei;

hotărîrea instanței de judecată privind restabilirea la muncă a lui Răileanu Fiodor și în

partea încasării salariului în sumă de 1500 lei este supusă executării imediate; în rest

pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 8500 de lei - se respinge

ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 27.10.2015 a judecătoriei Comrat a fost respinsă cererea lui

Răileanu Fiodor cu privire la corectarea greșelii în partea încasării salariului în sumă de

2518 lei.

Prin decizia din 31 martie 2016 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul depus

de Răileanu Fiodor, admis parțial apelul depus de BC „Banca de Economii” SA, casată

hotărîrea judecătoriei Comrat din 14 iulie 2015 în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a lui Răileanu Fiodor împotriva BC „Banca de Economii” SA filiala nr.24

Comrat cu privire la anularea ordinului nr. 642-cf din 28 martie 2014, încetarea

raporturilor de muncă, încasarea diferenței în calcularea îndemnizației de eliberare de la

serviciu, retribuirea muncii suplimentare și încasarea prejudiciului moral, în partea

anulării ordinului nr. 642-cf din 28 martie 2014 cu privire la eliberarea din funcție a lui

Răileanu Fiodor în baza art. 186 alin. (1) lit. c) CM al RM, în legătură cu reducerea

statelor și numărului de personal, restabilirea acestuia în funcție și încasarea

prejudiciului moral și a fost emisă, în această partea o hotărîre nouă prin care a fost

respinsă respinge ca neîntemeiată acțiunea lui Răileanu Fiodor în partea anulării

ordinului nr. 642-cf din 28 martie 2014 cu privire la eliberarea din funcție a lui Răileanu

Fiodor în baza art. 186 alin. (1) lit. c) CM al RM, în legătură cu reducerea statelor și

numărului de personal, restabilirea acestuia în funcție și încasarea prejudiciului moral,

în rest hotărîrea instanței de judecată din 14.07.2015 și încheierea instanței de judecată

din 27.10.2015, prin care a fost respinsă cererea lui Răileanu Fiodor privind corectarea

greșelii în partea încasării salariului în sumă de 2518 lei, a fost menținută.

La data de 16 mai 2016, lichidatorul BC ”Banca de Economii” SA, Grigore Olaru,

a declarat recurs împotriva deciziei din 31 martie 2016 a Curții de Apel Comrat.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat esențial și a aplicat

eronat normele de drept material și procedural, nu a fost aplicată legea care trebuia să

fie aplicată, interpretând astfel în mod eronat legea.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în

termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 31 martie 2016.

Conform materialelor pricinii, decizia instanței de apel a fost expediată recurentului la

data de 08 aprilie 2016 și a fost recepționată de către acesta la data de 13.04.2016.

Recursul declarat la data de 16 mai 2016 se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de lichidatorul BC ”Banca de Economii”

SA, Grigore Olaru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de lichidatorul BC ”Banca de

Economii” SA, Grigore Olaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de lichidatorul BC ”Banca de Economii” SA, Grigore

Olaru, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de lichidatorul BC ”Banca de Economii”

SA, Grigore Olaru, împotriva deciziei din 31 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Oleg Sternioală