3ra-632/18 — anularea actelor administrative

3ra-632/18 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani dosarul nr. 3ra-632/2018

judecător: Gh. Plămădeală

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Victor Burduh, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolii Dovgani,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolii

Dovgani împotriva Institutului Național de Metrologie și Agenției pentru Protecția

Consumatorilor cu privire la anularea hotărârilor și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, prin care a

fost respins apelul declarat de către Anatolii Dovgani și menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă :

La 21 octombrie 2014 Anatolii Dovgani s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Institutului Național de Metrologie și Agenției pentru Protecția

Consumatorilor cu privire la recunoașterea ilegală și anularea Certificatelor de

aprobare a aparatelor de măsurare de model „Бинар”, Complexului pentru

măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „CSR-IK”, sistemului,

cu soft incorporat, prin efectul „Doppler”, pentru măsurarea vitezei de mișcare a

mijloacelor de transport, tip „Авто Ураган”, sistemului, cu soft incorporat, pentru

măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport, cu imagini video, tip

„Авто Ураган”- ВС și încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în 2013 în privința sa a fost

întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în baza art.236 alin.(2) Cod

Contravențional, pe faptul depășirii limitei de viteză, care ulterior a fost contestat

în instanța de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 martie 2014,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2014, contestația

înaintată a fost admisă integral cu declararea nulității procesului-verbal și încetarea

procesului contravențional.

A mai relalat că în mai 2014 a înaintat Serviciului Tehnologii

Informaționale a MAI cerere privind oferirea întregii informații despre noul tip de

radare, precum și distanța de măsurare a vitezei autovehiculelor.

1

Conform răspunsului nr.8/11-D-893/14 din 16 mai 2014 Serviciul

Tehnologii Informaționale MAI a indicat modelul CSR-IK, Beijing Trans

Microwave Technology Co.; Ltd (China), precum și informația, că utilizarea

radarului este cu acordul Institutul Național de Metrologie, iar referitor la distanța

de măsurare a fost indicat că informația dată pentru producător reprezintă secret.

A afirmat că la 21 august 2014 s-a adresat Institutului Național de

Metrologie cu solicitarea de a fi efectuate verificări în acest sens, însă prin

răspunsul nr. 27/06-4350 din 25 septembrie 2014 a primit răspuns cu care nu este

de acord.

A mai susținut că pe parcursul lunii august-septembrie 2014 a mai primit

scrisori de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare cu referire la procese-

verbale de constatare a faptei contravenționale înregistrate de dispozitivul

EHL400194, 400194 și „Авто Ураган 3.5.1”, “S-UN-RM-1”.

Consideră, că radarele respective nu pot fi utilizate, deoarece nu recunosc

automobilul care a depășit limita de viteză, fapt ce contravine prevederilor art.425

Cod Contravențional al RM, respectiv a fost sancționat ilegal.

La 03 octombrie 2014 a înaintat Institutului Național de Metrologie cerere

prealabilă privind anularea actului administrativ în temeiul căruia se permite

utilizarea Complexului pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de

transport tip: „Искра-Видео”, „Бинар”, „Авто Ураган”, „Авто Ураган” -ВС și

„CSR-IK”, însă conform răspunsului nr. 10-2/545 din 09 octombrie 2014,

Institutul Național de Metrologie a indicat, că are dreptul de a retrage Certificatul

de aprobare de model, pe care l-a emis, numai în baza hotărârii definitive a

instanței de judecată, anexând totodată și copiile certificatelor de recunoaștere a

aprobării de model.

Conform informației Serviciului Standardizare și Metrologie nr.06-8a/120

din 26 februarie 2007, radarul nu face identificarea autovehiculului care a depășit

viteza, iar video înregistrează situația pe carosabil și nu autovehiculul care a

depășit viteza.

Mai mult ca atît, înregistrarea video nu este un mijloc de măsurare și nu se

supune controlului și supravegherii metrologice de stat. De asemenea, conform

instrucției radarelor de tip „Барьер-2м”, „Искра-1”, „Искра-Видео”, care sunt

analogice cu indicatorul de viteză a circulației mijloacelor de transport prin

radiolocație „Бинар”, „Авто Ураган”, „CSR-IK”, „Radar”, măsurările se

efectuează la o distanță de la 300 m până la 800 m, iar în imaginea foto este

reflectat autovehiculul care se află la distanța de 25 m.

Consideră că, datele „video” și a „radarului” sunt prezentate în așa mod,

încât creează impresia că anume “video” a depistat autovehiculul care a depășit

viteza, din care considerent la examinarea procesului contravențional, agentul

constatator, nu prezintă alte probe și insistă că „radarele” sunt permise spre

utilizare cu acordul Institutului Metrologie solicitînd instanței de judecată

respingerea contestației contravenientului. Atât radarele și video în complex, cât și

separat nu efectuează identificarea autovehiculului care a depășit viteză, iar datele

prezentate de acestea contravin prevederilor științifice, respectiv prevederilor

art.425 alin.(6) lit.b) Cod Contravențional și anume, nu pot fi admise ca probe

datele care au fost obținute prin metode ce contravin prevederilor științifice.

2

La 25 octombrie 2016, Anatolii Dovgani prin cerere suplimentară și-a

modificat cuantumul cerințile înaintate, solicitând recunoașterea ilegală și anularea

actelor administrative emise de Institutul Național de Metrologie, în partea

utilizării radarelor, aparatelor și sistemelor, din momentul aprobării lor și anume:

- Hotărîrea Institutului Național de Standardizare și Metrologie nr.0019-

M din 17 mai 2012, prin care au fost recunoscute rezultatele încercărilor

metrologice de aprobare de model a aparatului pentru măsurarea vitezei de mișcare

a mijloacelor de transport cu fixare video tip „Бинар”, și a fost eliberat Certificat

nr.0045 UR;

- pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.027, din 17

mai 2014, prin care a fost aprobat complexul pentru măsurarea vitezei de mișcare a

mijloacelor de transport tip „CSR-IK” și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a

aprobării de model nr.918;

- pct.4 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.017, din 13

martie 2014, prin care a fost aprobat sistemul pentru măsurarea vitezei de mișcare

a mijloacelor de transport tip „CSR-IK” și a fost eliberat Certificat de recunoaștere

a aprobării de model nr.0293 U;

- pct.8 și 9 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.0002,

din 17 iulie 2013, prin care a fost aprobat sistemul cu soft incorporat, pentru

măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport, cu imagini video, tip

„Авто Ураган”-ВС și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de

model nr.311 R și sistemul, cu soft incorporat, prin efectul „Doppler”, pentru

măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „Авто Ураган “ și a

fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.312 R;

- pct.4 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.002, din 01

martie 2016, prin care a fost aprobat sistemul, cu soft incorporat, pentru măsurarea

vitezei de mișcare a mijloacelor de transport, cu imagini video, tip „Авто Ураган -

BCM” și а fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.339 R;

- pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.015, din 12

iunie 2015, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a

mijloacelor de transport tip „Искра” ДА, și a fost eliberat Certificat de

recunoaștere a aprobării de model nr.0090 UR;

- pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.008, din 02

aprilie 2015, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a

mijloacelor de transport tip „Искра” ДА, și a fost eliberat Certificat de

recunoaștere a aprobării de model nr.0088 UR;

- pct.4 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.009, din 06

mai 2016, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a

mijloacelor de transport tip „Искра” ДА, și a fost eliberat Certificat de

recunoaștere a aprobării de model nr.341 R;

- pct.2 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.003, din 09

februarie 2015, prin care a fost aprobat sistemul pentru măsurarea vitezei de

mișcare a mijloacelor de transport tip „Автодория” și a fost eliberat Certificat de

recunoaștere a aprobării de model nr.0329 R;

- pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.006, din 11

martie 2015, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a

3

mijloacelor de transport tip “BEE III KCE” și a fost eliberat Certificat de aprobare

de model nr.943; și a încasa de la Institutul National de Metrologie prejudiciul

moral în sumă de 5000 lei.

Astfel a invocat, că radarele și sistemele „Бинар”, „CSR-IK”, „Авто

Ураган”, „Авто Ураган”-ВС, „Авто Ураган”-ВСМ, „Искра ДА”, „Автодория”

și „ВЕЕ III KCE”, nu au metode de măsurare și metodele de identificare a

autovehiculelor viteza cărora este indicată la aparatul respectiv.

A mai indicat că, nu a fost prezentat nici o expertiză a uzinei producătoare,

Institutului de Metrologie sau a Centrului Național de Expertiză Judiciare care ar

confirma că radarele și sistemele nominalizate sunt mijloace de măsurare și datele

lor pot fi admise ca probe.

Consideră, că toate radarele și sistemele au fost aprobate cu încălcarea

Legii cu privire la metrologie, Codul contravențional, Lege privind protecția

consumatorilor și Hotărâre Guvernului nr. 1139 din 18 septembrie 2003. Nu pot fi

admise ca probe datele, care au fost obținute prin metodele, ce contravin

prevederilor științifice.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 februarie 2017 Anatolii Dovgani a depus apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 a fost respins

apelul declarat de Anatolii Dovgani și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017.

La 19 martie 2018 Anatolii Dovgani a depus recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

încălcat normele de drept procedural, deoarece cauza a fost examinată de către un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei și în lipsa recurentului

care nu a fost citat legal despre locul și ora ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Respectiv, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat la 19 martie 2018 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții

de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 a fost expediată participanților la proces la

12 februarie 2018 (f.d.36, vol.IV), iar la materialele cauzei lipsește dovada

recepționării acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

4

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 12 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Institutului Național de Metrologie și Agenției pentru Protecția Consumatorilor

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Anatolii Dovgani în cererea de

recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

5

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Anatolii

Dovgani, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Anatolii Dovgani se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

6