3ra-632/18 — anularea actelor administrative

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani dosarul nr. 3ra-632/2018 judecător: Gh. Plămădeală instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță Î N C H E I E R E 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Victor Burduh, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolii Dovgani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolii Dovgani împotriva Institutului Național de Metrologie și Agenției pentru Protecția Consumatorilor cu privire la anularea hotărârilor și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, prin care a fost respins apelul declarat de către Anatolii Dovgani și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017, c o n s t a t ă : La 21 octombrie 2014 Anatolii Dovgani s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Institutului Național de Metrologie și Agenției pentru Protecția Consumatorilor cu privire la recunoașterea ilegală și anularea Certificatelor de aprobare a aparatelor de măsurare de model „Бинар”, Complexului pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „CSR-IK”, sistemului, cu soft incorporat, prin efectul „Doppler”, pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport, tip „Авто Ураган”, sistemului, cu soft incorporat, pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport, cu imagini video,

tip „Авто Ураган”- ВС și încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în 2013 în privința sa a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în baza art.236 alin.(2) Cod Contravențional, pe faptul depășirii limitei de viteză, care ulterior a fost contestat în instanța de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 martie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2014, contestația înaintată a fost admisă integral cu declararea nulității procesului-verbal și încetarea procesului contravențional. A mai relalat că în mai 2014 a înaintat Serviciului Tehnologii Informaționale a MAI cerere privind oferirea întregii informații despre noul tip de radare, precum și distanța de măsurare a vitezei autovehiculelor.

1 Conform răspunsului nr.8/11-D-893/14 din 16 mai 2014 Serviciul Tehnologii Informaționale MAI a indicat modelul CSR-IK, Beijing Trans Microwave Technology Co.; Ltd (China), precum și informația, că utilizarea radarului este cu acordul Institutul Național de Metrologie, iar referitor la distanța de măsurare a fost indicat că informația dată pentru producător reprezintă secret. A afirmat că la 21 august 2014 s-a adresat Institutului Național de Metrologie cu solicitarea de a fi efectuate verificări în acest sens, însă prin răspunsul nr. 27/06-4350 din 25 septembrie 2014 a primit răspuns cu care nu este de acord. A mai susținut că pe parcursul lunii august-septembrie 2014 a mai primit scrisori de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare cu referire la procese- verbale de constatare a faptei contravenționale înregistrate de dispozitivul EHL400194, 400194 și „Авто Ураган 3.5.1”, “S-UN-RM-1”.

Consideră, că radarele respective nu pot fi utilizate, deoarece nu recunosc automobilul care a depășit limita de viteză, fapt ce contravine prevederilor art.425 Cod Contravențional al RM, respectiv a fost sancționat ilegal. La 03 octombrie 2014 a înaintat Institutului Național de Metrologie cerere prealabilă privind anularea actului administrativ în temeiul căruia se permite utilizarea Complexului pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip: „Искра-Видео”, „Бинар”, „Авто Ураган”, „Авто Ураган” -ВС și „CSR-IK”, însă conform răspunsului nr. 10-2/545 din 09 octombrie 2014, Institutul Național de Metrologie a indicat, că are dreptul de a retrage Certificatul de aprobare de model, pe care l-a emis, numai în baza hotărârii definitive a instanței de judecată, anexând totodată și copiile certificatelor de recunoaștere a aprobării de model.

Conform informației Serviciului Standardizare și Metrologie nr.06-8a/120 din 26 februarie 2007, radarul nu face identificarea autovehiculului care a depășit viteza, iar video înregistrează situația pe carosabil și nu autovehiculul care a depășit viteza. Mai mult ca atît, înregistrarea video nu este un mijloc de măsurare și nu se supune controlului și supravegherii metrologice de stat.

De asemenea, conform instrucției radarelor de tip „Барьер-2м”, „Искра-1”, „Искра-Видео”, care sunt analogice cu indicatorul de viteză a circulației mijloacelor de transport prin radiolocație „Бинар”, „Авто Ураган”, „CSR-IK”, „Radar”, măsurările se efectuează la o distanță de la 300 m până la 800 m, iar în imaginea foto este reflectat autovehiculul care se află la distanța de 25 m. Consideră că, datele „video” și a „radarului” sunt prezentate în așa mod, încât creează impresia că anume “video” a depistat autovehiculul care a depășit viteza, din care considerent la examinarea procesului contravențional, agentul constatator, nu prezintă alte probe și insistă că „radarele” sunt permise spre utilizare cu acordul Institutului Metrologie solicitînd instanței de judecată respingerea contestației contravenientului.

Atât radarele și video în complex, cât și separat nu efectuează identificarea autovehiculului care a depășit viteză, iar datele prezentate de acestea contravin prevederilor științifice, respectiv prevederilor art.425 alin.(6) lit.b) Cod Contravențional și anume, nu pot fi admise ca probe datele care au fost obținute prin metode ce contravin prevederilor științifice.

2 La 25 octombrie 2016, Anatolii Dovgani prin cerere suplimentară și-a modificat cuantumul cerințile înaintate, solicitând recunoașterea ilegală și anularea actelor administrative emise de Institutul Național de Metrologie, în partea utilizării radarelor, aparatelor și sistemelor, din momentul aprobării lor și anume: - Hotărîrea Institutului Național de Standardizare și Metrologie nr.0019- M din 17 mai 2012, prin care au fost recunoscute rezultatele încercărilor metrologice de aprobare de model a aparatului pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport cu fixare video tip „Бинар”, și a fost eliberat Certificat nr.0045 UR; - pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.027, din 17 mai 2014, prin care a fost aprobat complexul pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „CSR-IK” și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.918; - pct.4 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.017, din 13 martie 2014, prin care a fost aprobat sistemul pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „CSR-IK” și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.0293 U; - pct.8 și 9 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.0002, din 17 iulie 2013, prin care a fost aprobat sistemul cu soft incorporat, pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport,

cu imagini video, tip „Авто Ураган”-ВС și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.311 R și sistemul, cu soft incorporat, prin efectul „Doppler”, pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „Авто Ураган “ și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.312 R; - pct.4 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.002, din 01 martie 2016, prin care a fost aprobat sistemul, cu soft incorporat, pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport, cu imagini video, tip „Авто Ураган - BCM” și а fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.339 R; - pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.015, din 12 iunie 2015, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „Искра” ДА, și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.0090 UR; - pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.008, din 02 aprilie 2015, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „Искра” ДА, și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.0088 UR; - pct.4 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.009, din 06 mai 2016,

prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „Искра” ДА, și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.341 R; - pct.2 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.003, din 09 februarie 2015, prin care a fost aprobat sistemul pentru măsurarea vitezei de mișcare a mijloacelor de transport tip „Автодория” și a fost eliberat Certificat de recunoaștere a aprobării de model nr.0329 R; - pct.1 din Hotărîrea Institutului Național de Metrologie nr.006, din 11 martie 2015, prin care a fost aprobat aparatul pentru măsurarea vitezei de mișcare a 3 mijloacelor de transport tip “BEE III KCE” și a fost eliberat Certificat de aprobare de model nr.943; și a încasa de la Institutul National de Metrologie prejudiciul moral în sumă de 5000 lei.

Astfel a invocat, că radarele și sistemele „Бинар”, „CSR-IK”, „Авто Ураган”, „Авто Ураган”-ВС, „Авто Ураган”-ВСМ, „Искра ДА”, „Автодория” și „ВЕЕ III KCE”, nu au metode de măsurare și metodele de identificare a autovehiculelor viteza cărora este indicată la aparatul respectiv. A mai indicat că, nu a fost prezentat nici o expertiză a uzinei producătoare, Institutului de Metrologie sau a Centrului Național de Expertiză Judiciare care ar confirma că radarele și sistemele nominalizate sunt mijloace de măsurare și datele lor pot fi admise ca probe. Consideră, că toate radarele și sistemele au fost aprobate cu încălcarea Legii cu privire la metrologie, Codul contravențional, Lege privind protecția consumatorilor și Hotărâre Guvernului nr. 1139 din 18 septembrie 2003. Nu pot fi admise ca probe datele, care au fost obținute prin metodele, ce contravin prevederilor științifice.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 februarie 2017 Anatolii Dovgani a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 a fost respins apelul declarat de Anatolii Dovgani și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 ianuarie 2017. La 19 martie 2018 Anatolii Dovgani a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat normele de drept procedural, deoarece cauza a fost examinată de către un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei și în lipsa recurentului care nu a fost citat legal despre locul și ora ședinței de judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Respectiv, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la 19 martie 2018 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 a fost expediată participanților la proces la 12 februarie 2018 (f.d.36, vol.IV), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data 4 primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 12 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Institutului Național de Metrologie și Agenției pentru Protecția Consumatorilor copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului menționează că Anatolii Dovgani în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 5 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Anatolii Dovgani, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Anatolii Dovgani se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Victor Burduh Galina Stratulat 6