3r-291/16 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-291/16

prima instanță - (Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău) S. Balmuș

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Anatolii Dovgani,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolii Dovgani

împotriva Institutului Național de Metrologie al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Agenția pentru protecția drepturilor consumatorilor, cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Anatoli Dovgani,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2013, Anatolii Dovgani a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Institutului Național de Metrologie prin care a solicitat anularea actului nr. 1-

0727:2010 în partea utilizării complexului pentru măsurarea vitezei și înregistrarea imaginii

video a mijloacelor de transport de model „Искра-Видео” și actului „ПМГ 06:2011” în

partea utilizării complexului pentru măsurarea vitezei și înregistrarea imaginii video a

mijloacelor de transport de model „Искра-Видео” și repararea prejudiciului moral în

mărime de 4 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este șofer profesionist. În anul 2000 a

publicat articolul „Radarul - înafara legii”, acumulând informații timp de 24 ani.

Susține că în anul 2001 Plenul Curții Supreme de Justiție a recunoscut utilizarea

radarelor ilegale și recomandat utilizarea radarelor europene, însă, Direcția Poliției Rutiere

a hotărât să utilizeze radare produse în CSI.

La 23 aprilie 2013 s-a adresat Institutului Național de Metrologie cu cerere prin care

a solicitat informații privind radarele și video, la care a primit răspunsul nr. 16-10/07-130

din 15 mai 2013, în care este indicat că, complexul pentru măsurarea vitezei și înregistrarea

imaginii video a mijloacelor de transport de model „Искра-Видео” identifică automobilul

contravenientului din fluxul de automobile în rezultatul vizualizării consecutivității

cadrelor fixate.

Afirmă că nu este de acord cu răspunsul dat și consideră că este contrar informației

nr. 06-8a/120 din 26 februarie 2007.

1

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie

2014 s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Agenția pentru protecția

drepturilor consumatorilor.

În cadrul ședinței de judecată din 09 aprilie 2015 reclamantul Anatolii Dovgani a

depus cerere de modificare a cerințelor, prin care a solicitat:

- recunoașterea ilegalității și anularea certificatului de recunoaștere a aprobării de

model nr. 239 R, eliberat de Institutul Național de Metrologie, pentru folosirea complexului

pentru măsurarea vitezei și înregistrarea imaginii video a mijloacelor de transport de model

„Искра-Видео;

- recunoașterea ilegalității efectuării verificării metrologice a complexului pentru

măsurarea vitezei și înregistrarea imaginii video a mijloacelor de transport de model

„Искра-Видео, în perioada cuprinsă între 01 martie 2012 și până în prezent, din cauza

expirării licenței emise de către autoritățile din Federația Rusă întreprinderii producătoare,

precum și lipsa unui act emis de Institutului Național de Metrologie pentru folosirea acestui

complex în Republica Moldova;

- repararea prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei, pentru utilizarea ilegală

împotriva sa a acestui complex.

În motivarea cererii a indicat că, licența de utilizare a complexului pentru măsurarea

vitezei și înregistrarea imaginii video a mijloacelor de transport de model „Искра-Видео” a

expirat la 01 martie 2012 și nu a fost prelungită, însă, acesta este utilizat în continuare. (vol.

I, f.d. 146-147, 152)

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 aprilie 2015 s-a respins

ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anatolii Dovgani împotriva

Institutului Național de Metrologie, intervenient accesoriu Agenția pentru protecția

drepturilor consumatorilor, cu privire la contestarea actului administrativ și repararea

prejudiciului moral.

Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Anatolii Dovgani a contestat-o cu

apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016 a fost restituit apelul

depus de Anatolii Dovgani, din motiv că apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată

de către prima instanță.

La 26 octombrie 2016 Anatolii Dovgani a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, solicitând casarea integrală a acesteia, cu

restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că, atât instanța de apel, cât și

prima instanță, au aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar prin urmare,

instanța de apel neîntemeiat a dispus restituirea apelului pe motivul înaintării unei noi

cerințe ce nu a fost examinată în instanța de fond.

În acest sens, susține că în prima instanță a fost examinată cererea privind anularea

actului administrativ în lipsa la materialele dosarului a actului dat.

Astfel, copia actului administrativ, și anume, a hotărârii Institutului Național de

Standardizare și Metrologie nr. 0015 din 01 iunie 2010, a fost prezentat numai în instanța

de apel, la cererea instanței.

2

Astfel, consideră că, instanța de apel urma să restituie pricina spre rejudecare în

prima instanță.

Conform art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Având în vedere că recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 13

octombrie 2016 a fost depus la 26 octombrie 2016, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea integrală a încheierii instanței de apel din

13 octombrie 2016, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din actele pricinii s-a stabilit că, la 20 mai 2015 Anatolii Dovgani a depus cerere de

apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 aprilie

2015 (vol. I, f.d. 174), iar la 29 iunie 2015 a depus cerere de apel motivată, solicitând

casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 aprilie 2015, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral (vol. I, f.d. 182-185).

Prin încheierea din 03 februarie 2016 Curtea de Apel Chișinău a primit în procedură

cererea de apel depusă de Anatolii Dovgani și a stabilit ședința pentru 17 martie 2016, ora

12.00 (vol. I, f.d. 220).

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată din 13 octombrie 2016, la etapa ascultării

explicațiilor participanților la proces (vol. II, f.d. 80), apelantul Anatolii Dovgani a înaintat

o cerință nouă prin care a solicitat recunoașterea ilegalității punctului 12 din hotărârea

Institutului Național de Standardizare și Metrologie nr. 0015 din 01 iunie 2010.

Iar, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016 a fost restituit

apelul depus de Anatolii Dovgani, din motiv că apelantul a înaintat o nouă pretenție,

neexaminată în prima instanță. (vol. II, f.d. 82-84)

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel, la emiterea

încheierii recurate, a aplicat eronat normele de drept procedural și neîntemeiat a ajuns la

concluzia de a restitui cererea de apel.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată

în primă instanță.

Potrivit art. 370 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța de apel va efectua, în

termen de 30 zile de la data primirii dosarului spre examinare, actele procedurale în

vederea pregătirii pricinii către dezbateri în ședință de judecată în conformitate cu art. 185

și art. 186.

3

Potrivit art. 371 Codul de procedură civilă, după expirarea termenului de pregătire a

pricinii către dezbateri în ședință de judecată, apelul se examinează într-un termen

rezonabil.

Potrivit art. 385 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța de apel, după ce judecă

apelul, este în drept: a) să respingă apelul și să mențină hotărîrea primei instanțe; b) să

admită apelul și să modifice hotărîrea primei instanțe; c) să admită apelul și să caseze

integral sau parțial hotărîrea primei instanțe, emițând o nouă hotărâre; d) să admită apelul,

să caseze integral hotărîrea primei instanțe și să trimită pricina spre rejudecare în primă

instanță doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute la art. 388 alin.(1) lit. d) și

i). La solicitarea participanților la proces, instanța de apel poate trimite pricina spre

rejudecare în prima instanță în cazul prevăzut la art. 388 alin.(1) lit. b); e) să admită apelul

și să caseze integral sau parțial hotărîrea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori

scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 și 267.

Astfel, procedura stabilită de lege nu oferă instanței posibilitatea restituirii apelului

după punerea acestuia pe rol, dar numai adoptarea soluțiilor prevăzute la art. 385 alin. (1)

Codul de procedură civilă.

Restituirea apelului poate fi dispusă doar la faza de primire a cererii de apel, adică

până la expirarea termenului de pregătire a pricinii către dezbateri în ședință de judecată și

numirea apelului pentru examinare, conform dispozițiilor art. 370, 371 Codul de procedură

civilă.

În conexiunea celor relatate, se constată că instanța de apel, în mod greșit, a aplicat

prevederile art. 369 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, restituind cererea de apel

depusă de Anatolii Dovgani, în situația în care apelul a fost primit deja spre examinare, iar

prin cererile de apel depuse (vol. I, f.d. 174, 182-185) apelantul o astfel de pretenție nu a

înaintat.

Apelantul Anatolii Dovgani a înaintat o pretenție nouă prin care a solicitat

recunoașterea ilegalității punctului 12 din hotărârea Institutului Național de Standardizare

și Metrologie nr. 0015 din 01 iunie 2010, în cadrul ședinței de judecată din 13 octombrie

2016, la etapa ascultării explicațiilor participanților la proces (vol. II, f.d. 80).

Colegiul reține, că instanța de apel urma să examineze cererea de apel a apelantului,

și dacă a fost înaintată o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță, (în acest caz se

restituie și nu se examinează doar pretenția nouă din cererea de apel).

Or, declarând apel, Anatolii Dovgani a solicitat, în temeiul art. 385 alin. (1) Codul de

procedură civilă, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 aprilie

2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În acest sens, Colgiul reține că, instanța de apel adoptând la 03 februarie 2016

încheierea prin care a dispus primirea spre examinare a cererii de apel și stabilirea ședinței

de judecată pentru examinarea apelului pentru 17 martie 2016, orele 12.00, a depășit faza

de primire a cererii de apel, fază la care se admite restituirea apelului, în baza prevederilor

art. 369 Codul de procedură civilă.

Astfel, urmare a restituirii apelului, instanța de apel nu a examinat cererea de apel

depusă de Anatolii Dovgani, or, fiind atacată cu apel hotărîrea primei instanțe, la

examinarea pricinii în ordine de apel, instanța de apel prin prisma prevederilor art. 373 alin.

4

(5) Codul de procedură civilă, avea obligația de a se expune asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel neîntemeiat a restituit apelul declarat de

Anatolii Dovgani, iar, în rezultat, nu a examinat apelul, fapt ce constituie o încălcare a

dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat

de Anatolii Dovgani, cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea pricinii spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de apel în același

complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) art. 428 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Anatolii Dovgani.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016,

adoptată în pricina civilă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolii Dovgani împotriva Institutului Național de Metrologie al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Agenția pentru protecția drepturilor consumatorilor, cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, cu remiterea pricinii la

Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de apel în același complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5