3ra-525/18 — anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functie

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-525/18 V. Sanduța, Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Curcubet Alexandru prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Curcubet Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repunerea în termen, anularea ordinului de sancționare și restabilirea în funcție, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Curcubet Alexandru prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai 2017, c o n s t a t ă La 04 octombrie 2016, Curcubet Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la repunerea în termen, anularea ordinului de sancționare și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul organelor afacerilor interne în baza contractului individual de muncă nr. 049523 din 27 iulie 2011. Începând cu 26 februarie 2016 a deținut funcția de ofițer de investigații a BCG a SPC a SII al IP Râșcani a DP mun. Chișinău.

La 29 iulie 2016 de către Inspectoratul General al Poliției a fost emis ordinul nr. 450ef, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere din poliție în temeiul art. 47 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pentru încălcarea prevederilor art. 24 alin. (4), art. 26 alin. (1) lit. a) și b), art. 28 alin. (1) lit. g) și i) din aceiași lege, pct. 6 lit. a), 1), pct. 15 lit. f) și g) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, pct. 5) și 25 alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații referitoare la 1 infracțiuni, aprobată prin Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 „Cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cazurilor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni”, manifestate prin nerespectarea restricțiilor și interdicțiilor stabilite de actele normative care reglementează statutul special al funcționarilor publici, neînregistrarea în Despeceratul Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a informației despre circumstanețele sau faptele care periciclitează ordinea de drept, și anume depistarea plantelor care se presupunea a fi de cânepă în gospodăria lui Clichici Ion. Susține reclamantul că ordinul a fost emis cu încălcări de ordin procedural, și anume a fost emis în urma unei anchete de serviciu la care dânsul nu a participat, fiind astfel lipsit de dreptul de a participa și de a da explicații pe marginea cazului dat. Menționează că ancheta de serviciu a fost efectuată unilateral, fiind ignorat principiul contradictorialității și egalității armelor. A fost lipsit de dreptul de a apela la serviciile unui avocat pentru a-și apăra drepturile sale de angajat. La fel ordinul a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 87 Codul muncii, concedierea sa având loc fără acordul organului sindical.

Indică reclamantul că pârâtul a încălcat condițiile de aplicare a sancțiunilor disciplinare, nefiind dispusă suspendarea provizorie a sa din funcție în condițiile prevăzute la art. 200 din Codul de procedură penală. Ilegalitatea ordinului nr. 450ef din 29 iulie 2016 se impune și prin faptul că în aceasta nu este indicată nici ziua calendaristică de concediere sau de încetare a contractului individual de muncă. În același timp, reclamantul a solicitat repunerea în termenul de adresare cu prezenta acțiune, invocând faptul că a fost în imposibilitate de a se adresa în judecată în termenul stabilit de lege, deoarece se afla în arest preventiv din 15 iulie 2016, iar din 10 august 2016 – în arest la domiciliu.

Prin urmare, solicită reclamantul repunerea în termenul de adresare în judecată, anularea ordinului nr. 450ef din 29 iulie 2016 al Inspectoratului General al Poliției privind sancționarea disciplinară cu concedierea sa din poliție, restabilirea în funcția deținută și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai 2017, a fost admisă cererea lui Curcubet Alexandru cu privire la repunerea în termenul de adresare în judecată și s-a repus în termen acțiunea. S-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de către Curcubet Alexandru prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai 2017. Instanțele de judecată au reținut că reclamantul Curcubet Alexandru fiind în arest preventiv, iar apoi în arest la domiciliu, nu a avut posibilitatea de a contesta ordinul de sancționare în termenul prevăzut de lege, astfel concluzionând asupra temeiniciei cererii de repunere în termenul de adresare cu prezenta acțiune. Totodată instanțele ierarhic inferioare au considerat neîntemeiată acțiunea lui Curcubet Alexandru, constatând că ordinul de concediere a fost emis cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie.

Astfel, analizând ordinul contestat și sub aspectul temeiniciei acestuia, atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut că concedierea lui Curcubet Alexandru a fost 2 dispusă ca urmare a nerespectării de către ultimul a atribuțiilor de serviciu și încălcarea interdicțiilor stabilite polițistului prin Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, și anume art. 24 alin. (4), art. 26 alin. (1) lit. a) și b), art. 28 alin. (1) lit. g) și i) din această lege, pct. 6 lit. a), 1), pct. 15 lit. f) și g) din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, pct. 5) și 25 alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de primire, înregistrare, evidență și examinare a sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni, aprobată prin Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-O/95 din 18 iulie 2008 „Cu privire la evidența unică a infracțiunilor, a cazurilor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni”, manifestate prin nerespectarea restricțiilor și interdicțiilor stabilite de actele normative care reglementează statutul special al funcționarilor publici, și anume neînregistrarea în Despeceratul Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a informației depistate de plantare și cultivare a plantelor ce conțin substanțe narcotice în gospodăria lui Clichici Ion. În același timp, instanțele de judecată au considerat neîntemeiate argumentele lui Curcubet Alexandru privind obligația angajatorului de a dispune suspendarea din funcție în temeiul pct. 56 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al polițistului, în condițiile în care prevederile enunțate acordă dreptul persoanei care efectuează ancheta de serviciu să propună conducătorului suspendarea, dar nu obligația de a face aceasta. Instanțele au reținut și faptul că Curcubet Alexandru nu s-a folosit de nici un drept prevăzut de lege în privința expunerii pe marginea cazului inițiat în privința sa, fapt atestat prin refuzul acestuia de a depune careva declarații în cadrul anchetei de serviciu, consemnat personal la data de 21 iulie 2016 (f.d.

75). Instanțele de judecată s-au expus și asupra faptului că Inspectoratul General al Poliției a respectat condiția prevăzută de art. 81 alin. (3) din Codul muncii, expediind ordinul de sancționare nr. 450ef din 29 iulie 2016 în ziua emiterii, însă ținând cont de faptul că Curcubet Alexandru se afla în detenție provizorie, acesta a făcut cunoștință în ziua când ordinul a ajuns la Centru Național Anticorupție, fiind înregistrat cu nr. de intrare 923-M din 02 august 2016. În privința acordului organului sindical, s-a reținut că Curcubet Alexandru nu este membru al organizației sindicale primare al Inspectoratului General al Poliției.

La 01 martie 2018, Curcubet Alexandru, prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În susținerea recursului s-a invocat că instanțele de judecată la examinarea acțiunii au interpretat și aplicat eronat normele de drept material și procedural, au apreciat arbitrar probele administrate și au adoptat hotărâri nejustificate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3 Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost expediată în adresa recurentului la 04 ianuarie 2018 (f.d. 175), însă lipsesc date (aviz de recepție) despre recepționarea acesteia. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Curcubet Alexandru, prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, la 01 martie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 26 martie 2018 în adresa intimatului Inspectoratul General al Poliției a fost expediată copia recursului declarat de către Curcubet Alexandru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 10 aprilie 2018, Inspectoratul General al Poliției a depus referință la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia, solicitând respingerea lui ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Curcubet Alexandru, prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 4 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Curcubet Alexandru, prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare. Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Curcubet Alexandru, prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Curcubet Alexandru, prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 5