2ra-900/18 — anularea parțială a actului administrativ, anularea titlului de a autentificare a dreptului, revendicarea bunului, evacuarea din imobil și repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central Dosarul nr. 2ra-900/18 Judecător: N. Berbec Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru Î N C H E I E R E 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Ion Druță Judecătorii Iulia Sîrcu, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cazacu Ludvig, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cazacu Ludvig împotriva Iuliei Pascaru (Trofim), lui Mîță Mihail, Primăriei Pogănești, raionul Hâncești, Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire la anularea titlului deținătorului de teren, revendicarea bunului, evacuarea din imobil, repararea prejudiciului moral, cât și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, prin care s-a respins apelul declarat de către Cazacu Ludvig și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 27 octombrie 2017, c o n s t a t ă: La 03 februarie 2017, Cazacu Ludvig a depus cererea de chemare în judecată împotriva Iuliei Pascaru (Trofim), Mîță Mihail, Primăria Pogănești și OCT Hîncești cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xx din 09 martie 2007 (10408-1/07) eliberat pe numele lui Trofim Iulia ca fiind ilegal și evacuarea Iuliei Trofim cu Mîță Mihail din bunul imobil închiriat în s. Pogănești, r. Hîncești.

În motivarea acțiunii a indica că este domiciliat în s. Pogănești, r. Hîncești și a moștenit în anul 1989 averea buneilor săi xx, decedat în anul 1988 și Cazacu Lucreția, decedată în anul 1989. Astfel, conform testamentului, a perfectat pașaportul bunului imobil cu nr. xx, la 16 mai 1990, înscris în cartea de Registru nr. 1, temei fiind certificatul eliberat de consiliul sătesc Pogănești din 16 mai 1990 cu nr. xxx și anume, casa de locuit cu suprafața totală de 65,4 m.p., locul de lângă casă - grădină și construcțiile accesorii. Mai indică că în anul 1990, a absolvit Academia Militară și a fost îndreptat cu serviciul militar în Rusia, astfel părinții xx și xx, care este decedată de la 01 iunie 2015, l- au informat că în casa moștenită vor trăi în chirie xx și xx, deoarece nu au unde locui.

Menționează că din anul 2011, mama sa xx, avea starea sănătății grea, o vizita mai des deoarece avea nevoie de întreținere materială si medicală, iar ținând cont că era stabilit cu traiul temporar în altă localitate cu familia sa, pârâții s-au folosit de moment, au 1 falsificat actele cu primăria Pogănești și Oficiul Cadastral Teritorial Hîncești, primind astfel un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, neavând niciun drept în acest sens. Afirmă că pârâtul Mîță Mihail s-a apropiat de dânsul într-o zi, când se afla la părinți în s. Pogănești, rugându-1 să-i perfecteze documentele pe casă, deoarece concubina xx are document pe casă, el având frică să nu fie alungat de ea. Acest fapt a hotărât să-1 concretizeze cu primarul s. Pogănești, astfel a adresat primarului xx scrisori oficiale, însă pe o perioada a doi ani a primit numai un răspuns.

Mai indică că a sesizat Procuratura privind ilegalitățile efectuate de primărie, unde l- au informat că litigiul poate fi clarificat în instanța de judecată. Consideră că bunul imobil moștenit a fost înstrăinat de către pârâții Trofim Iulia, Mîță Mihail, Primăria Pogănești, r. Hîncești și Oficiul Cadastral Teritorial Hîncești pe care îi consideră implicați în falsificarea documentelor oficiale, fără acordul său. Susține că personal nu a efectuat nicio tranzacție de vânzare-cumpărare a bunului moștenit cu pârâții, nici promisiuni nu au avut loc, le-a permis numai să locuiască în chirie.

Consideră că persoanele în cauză se află nelegitim în bunul moștenit, fiind de nenumărate ori preîntâmpinați să elibereze casa, însă ei refuzau, au transformat această gospodărie într-o dărâmătură, sunt camere în casa încă din lut rămase de la buneii săi, șoproanele sunt dărâmate, grădina nu se îngrijește, ei nu s-au manifestat ca oameni gospodari, fiindcă știu că nu le aparține această gospodărie, astfel a încercat să clarifice acest conflict pe cale extrajudiciară înaintând cereri Primăriei Pogănești și Oficiului Cadastral Teritorial Hîncești, însă încercările au eșuat.

Reclamantul solicită anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xx din 09.03.2007 pe numele lui Trofim- Pascaru Iulia ca fiind ilegal, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra bunului imobil, terenul de pe lîngă casă și accesorii și anume, terenul cu nr. cadastral xx cu suprafața de 0,258 ha, casa de locuit cu nr. cadastral xx cu suprafața totală de 65,4 m.p., și construcțiile accesorii cu nr. cadastral xx cu suprafața de 13,8 m.p., evacuarea lui Iuliei Trofim și Mîță Mihail din bunul imobil. La 25 mai 2017, reclamantul Cazacu Ludvig a depus o cerere suplimentară privind modificarea pretențiilor, solicitând revendicarea bunului imobil, a terenului de pe lîngă casă și accesoriilor moștenite de la buneii decedați Cazacu Maxim și Cazacu Lucreția și anume: terenul nr. cadastral xx, suprafața 0.258ha, casa de locuit individuală cu nr. cadastral xx, suprafața 65,4 m.p.

și construcția accesorie cu nr. cadastral xx suprafața 13,8 m.p., fapt confirmat prin pașaportul bunului imobil eliberat la 16 mai 1990. Suplimentar a indicat că la momentul adresării sale la Oficiul Cadastral Teritorial Hîncești pentru a ridica datele din arhivă conform pașaportului bunului imobil pe numele său, a primit un extras din registrul bunurilor imobile nr. xx din 19 mai 2015, în baza căruia a aflat că bunurile respective aparțin unui alt proprietar - Pascaru Iulia, fiind eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Susține că OCT Hîncești nejustificat s-a bazat numai pe datele Primăriei Pogănești și anume, pe extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 389 din 20 decembrie 2006, când de la 16 mai 1990 Cazacu Ludvig deja era înregistrat cu pașaport pe bunul imobil litigios.

2 Pentru considerentele enunțate mai sus, reclamantul solicită anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xx din 09 martie 2007 pe numele Iuliei Trofim-Pascaru ca fiind ilegal, revendicarea bunului aflat în posesia nelegitimă a Iuliei Trofim-Pascaru și Mîță Mihail, evacuarea Iuliei Trofim-Pascaru și Mîță Mihail din bunul imobil aflat în litigiu situat în s. Pogănești, r. Hîncești, încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată ce constau din taxa de stat în mărime de 500 lei, a cheltuielilor de transport în sumă de 300 lei, a cheltuielilor pentru primirea certificatului de la OCT Hîncești în sumă de 50 lei, a cheltuielilor pentru autentificarea documentelor la notar 150 lei, cât și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 27 octombrie 2017, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Cazacu Ludvig împotriva Iuliei Pascaru (Trofim), Mîță Mihail, Primăria Pogănești, raionul Hîncești, OCT Hîncești cu privire la anularea titlului deținătorului de teren, revendicarea bunului, evacuare din imobil și recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, s-a respins apelul declarat de către de Cazacu Ludvig și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 27 octombrie 2017. La 23 martie 2018 în termenul prevăzut de lege, Cazacu Ludvig a declarat recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 27 octombrie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată de către Cazacu Ludvig. În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărârile instanțelor judecătorești ierarhic inferioare sunt unele ilegale, fiind emise cu încălcarea normelor de drept procedural și aprecierea arbitrară a probelor.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cazacu Ludvig nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța 3 de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cazacu Ludvig ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Cazacu Ludvig se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Ion Druță Judecătorii Iulia Sîrcu Galina Stratulat 4