2ra-900/18 — anularea parțială a actului administrativ, anularea titlului de a autentificare a dreptului, revendicarea bunului, evacuarea din imobil și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea parţială a actului administrativ, anularea titlului de a autentificare a dreptului, revendicarea bunului, evacuarea din imobil şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-900/18 — anularea parțială a actului administrativ, anularea titlului de a autentificare a dreptului, revendicarea bunului, evacuarea din imobil și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Central Dosarul nr. 2ra-900/18
Judecător: N. Berbec
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru
Î N C H E I E R E
23 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Ion Druță
Judecătorii Iulia Sîrcu, Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cazacu Ludvig,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cazacu Ludvig
împotriva Iuliei Pascaru (Trofim), lui Mîță Mihail, Primăriei Pogănești, raionul Hâncești,
Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire la anularea titlului deținătorului de teren,
revendicarea bunului, evacuarea din imobil, repararea prejudiciului moral, cât și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, prin care s-a
respins apelul declarat de către Cazacu Ludvig și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Hâncești, sediul Central din 27 octombrie 2017,
c o n s t a t ă:
La 03 februarie 2017, Cazacu Ludvig a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Iuliei Pascaru (Trofim), Mîță Mihail, Primăria Pogănești și OCT Hîncești cu
privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xx din 09
martie 2007 (10408-1/07) eliberat pe numele lui Trofim Iulia ca fiind ilegal și evacuarea
Iuliei Trofim cu Mîță Mihail din bunul imobil închiriat în s. Pogănești, r. Hîncești.
În motivarea acțiunii a indica că este domiciliat în s. Pogănești, r. Hîncești și a
moștenit în anul 1989 averea buneilor săi xx, decedat în anul 1988 și Cazacu Lucreția,
decedată în anul 1989. Astfel, conform testamentului, a perfectat pașaportul bunului
imobil cu nr. xx, la 16 mai 1990, înscris în cartea de Registru nr. 1, temei fiind certificatul
eliberat de consiliul sătesc Pogănești din 16 mai 1990 cu nr. xxx și anume, casa de locuit
cu suprafața totală de 65,4 m.p., locul de lângă casă - grădină și construcțiile accesorii.
Mai indică că în anul 1990, a absolvit Academia Militară și a fost îndreptat cu
serviciul militar în Rusia, astfel părinții xx și xx, care este decedată de la 01 iunie 2015, l-
au informat că în casa moștenită vor trăi în chirie xx și xx, deoarece nu au unde locui.
Menționează că din anul 2011, mama sa xx, avea starea sănătății grea, o vizita mai
des deoarece avea nevoie de întreținere materială si medicală, iar ținând cont că era
stabilit cu traiul temporar în altă localitate cu familia sa, pârâții s-au folosit de moment, au
1
falsificat actele cu primăria Pogănești și Oficiul Cadastral Teritorial Hîncești, primind
astfel un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, neavând niciun drept în
acest sens.
Afirmă că pârâtul Mîță Mihail s-a apropiat de dânsul într-o zi, când se afla la părinți
în s. Pogănești, rugându-1 să-i perfecteze documentele pe casă, deoarece concubina xx are
document pe casă, el având frică să nu fie alungat de ea. Acest fapt a hotărât să-1
concretizeze cu primarul s. Pogănești, astfel a adresat primarului xx scrisori oficiale, însă
pe o perioada a doi ani a primit numai un răspuns.
Mai indică că a sesizat Procuratura privind ilegalitățile efectuate de primărie, unde l-
au informat că litigiul poate fi clarificat în instanța de judecată.
Consideră că bunul imobil moștenit a fost înstrăinat de către pârâții Trofim Iulia,
Mîță Mihail, Primăria Pogănești, r. Hîncești și Oficiul Cadastral Teritorial Hîncești pe
care îi consideră implicați în falsificarea documentelor oficiale, fără acordul său.
Susține că personal nu a efectuat nicio tranzacție de vânzare-cumpărare a bunului
moștenit cu pârâții, nici promisiuni nu au avut loc, le-a permis numai să locuiască în
chirie.
Consideră că persoanele în cauză se află nelegitim în bunul moștenit, fiind de
nenumărate ori preîntâmpinați să elibereze casa, însă ei refuzau, au transformat
această gospodărie într-o dărâmătură, sunt camere în casa încă din lut rămase de la buneii
săi, șoproanele sunt dărâmate, grădina nu se îngrijește, ei nu s-au manifestat ca oameni
gospodari, fiindcă știu că nu le aparține această gospodărie, astfel a încercat să clarifice
acest conflict pe cale extrajudiciară înaintând cereri Primăriei Pogănești și Oficiului
Cadastral Teritorial Hîncești, însă încercările au eșuat.
Reclamantul solicită anularea titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr. xx din 09.03.2007 pe numele lui Trofim-
Pascaru Iulia ca fiind ilegal, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra
bunului imobil, terenul de pe lîngă casă și accesorii și anume, terenul cu nr.
cadastral xx cu suprafața de 0,258 ha, casa de locuit cu nr. cadastral
xx cu suprafața totală de 65,4 m.p., și construcțiile accesorii cu nr.
cadastral xx cu suprafața de 13,8 m.p., evacuarea lui Iuliei Trofim și Mîță Mihail din
bunul imobil.
La 25 mai 2017, reclamantul Cazacu Ludvig a depus o cerere suplimentară privind
modificarea pretențiilor, solicitând revendicarea bunului imobil, a terenului de pe lîngă
casă și accesoriilor moștenite de la buneii decedați Cazacu Maxim și Cazacu Lucreția și
anume: terenul nr. cadastral xx, suprafața 0.258ha, casa de locuit individuală cu nr.
cadastral xx, suprafața 65,4 m.p. și construcția accesorie cu nr. cadastral xx suprafața 13,8
m.p., fapt confirmat prin pașaportul bunului imobil eliberat la 16 mai 1990.
Suplimentar a indicat că la momentul adresării sale la Oficiul Cadastral Teritorial
Hîncești pentru a ridica datele din arhivă conform pașaportului bunului imobil pe numele
său, a primit un extras din registrul bunurilor imobile nr. xx din 19 mai 2015, în baza
căruia a aflat că bunurile respective aparțin unui alt proprietar - Pascaru Iulia, fiind
eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Susține că OCT Hîncești nejustificat s-a bazat numai pe datele Primăriei Pogănești și
anume, pe extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 389 din 20 decembrie
2006, când de la 16 mai 1990 Cazacu Ludvig deja era înregistrat cu pașaport pe bunul
imobil litigios.
2
Pentru considerentele enunțate mai sus, reclamantul solicită anularea titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xx din 09 martie 2007 pe numele Iuliei
Trofim-Pascaru ca fiind ilegal, revendicarea bunului aflat în posesia nelegitimă a Iuliei
Trofim-Pascaru și Mîță Mihail, evacuarea Iuliei Trofim-Pascaru și Mîță Mihail din bunul
imobil aflat în litigiu situat în s. Pogănești, r. Hîncești, încasarea din contul pârâților a
cheltuielilor de judecată ce constau din taxa de stat în mărime de 500 lei, a cheltuielilor de
transport în sumă de 300 lei, a cheltuielilor pentru primirea certificatului de la OCT
Hîncești în sumă de 50 lei, a cheltuielilor pentru autentificarea documentelor la notar 150
lei, cât și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 27 octombrie 2017, a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Cazacu Ludvig
împotriva Iuliei Pascaru (Trofim), Mîță Mihail, Primăria Pogănești, raionul Hîncești, OCT
Hîncești cu privire la anularea titlului deținătorului de teren, revendicarea bunului,
evacuare din imobil și recuperarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2018, s-a respins apelul
declarat de către de Cazacu Ludvig și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Hâncești, sediul
Central din 27 octombrie 2017.
La 23 martie 2018 în termenul prevăzut de lege, Cazacu Ludvig a declarat recurs,
solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 13
februarie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 27 octombrie 2017
și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată de către
Cazacu Ludvig.
În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărârile instanțelor judecătorești ierarhic
inferioare sunt unele ilegale, fiind emise cu încălcarea normelor de drept procedural și
aprecierea arbitrară a probelor.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4)
prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)
CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cazacu Ludvig nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un
temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce
se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța
3
de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești
recurate.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII
CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de
recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea
flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea
de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în
speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate
corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Cazacu Ludvig ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Cazacu Ludvig se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Ion Druță
Judecătorii Iulia Sîrcu
Galina Stratulat
4