2ra-1592/18 — obligarea restituirii terenului ș.a.

Dosarul nr. 2ra-1592/18 prima instanță: Judecătoria Cahul (Dumitru Bosîi) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (Ruslan Petrov, Galina Vavrin, Tudor Berdilă) ÎNCHEIERE 10 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zinovia Ghinea, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Iovu împotriva Zinoviei Ghinea, Consiliului și Primăriei comunei Tătărăști, r-nul Cahul, intervenient accesoriu Subdiviziunea Cadastrală Teritorială „Cahul” din cadrul Departamentului Cadastru a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la revendicarea terenului, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea terenului, demolarea construcției și compensarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată depusă de Zinovia Ghinea împotriva lui Mihail Iovu, Primăriei Tătărăști, r-nul Cahul, și Antoninei Dimova cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului, împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis parțial apelul declarat de Zinovia Ghinea, reprezentată de avocatul Elena Stănilă, și s-a casat parțial hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, constată: La 29 februarie 2008,

Mihail Iovu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Zinoviei Ghinea, Consiliului și Primăriei comunei Tătărăști, r-nul Cahul, intervenient accesoriu Subdiviziunea Cadastrală Teritorială „Cahul” din cadrul Departamentului Cadastru a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la revendicarea terenului, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea terenului, demolarea construcției și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 04 februarie 2003, înregistrat la OCT Cahul la 12 februarie 2003, a devenit proprietarul casei de locuit, cu terenul aferent de 0,0913 ha, precum și a terenului cu suprafața de 0,2510 ha, amplasate în satulXXXXX.

În vecinătate cu parcela sa de teren, cu suprafața de 0,2510 ha, se află casa de locuit a Zinoviei Ghinea, în proprietatea căreia, conform Registrului de evidență a 1 gospodăriilor pe Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, se află terenul aferent cu suprafața de 0,26 ha. În anul 2007, serviciul cadastral al Primăriei s. Tătărăști, r-nul Cahul, a efectuat măsurările terenurilor aferente caselor de locuit. Astfel, în rezultatul măsurărilor, s-a constatat că suprafața terenului său, aflat în vecinătate cu terenul Zinoviei Ghinea, de facto constituie 0,1696 ha, adică cu 0,814 ha mai puțin, iar suprafața terenului Zinoviei Ghinea este de 0,3215 ha, ceea ce este cu 0,0615 ha mai mult. Prin urmare, această circumstanță certifică faptul că Zinovia Ghinea, în mod ilegal, a ocupat o porțiune de teren cu suprafața de 0,0615 ha din terenul ce aparține lui Mihail Iovu, posedând ilegal această porțiune de teren.

Astfel, reclamantul a opinat că acest fapt îi creează obstacole în folosirea terenului aferent casei sale. Deopotrivă, Mihail Iovu s-a adresat către Zinovia Ghinea cu solicitarea de a elibera în mod benevol sectorul de teren ocupat abuziv, însă, ultima a refuzat. Totodată, a încercat să hotărască diferendul prin intermediul primăriei, însă, Zinovia Ghinea a refuzat eliberarea benevolă a terenului ocupat. Mihail Iovu a solicitat obligarea Zinoviei Ghinea să elibereze și să-i restituie terenul cu suprafața de 0,0615 ha, ce îi aparține în drept de proprietate; obligarea Zinoviei Ghinea să înlăture obstacolele în folosirea acestui teren, prin demolarea șopronului; și compensarea din contul Zinoviei Ghinea a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezenta cauză civilă.

La 02 martie 2009, Zinovia Ghinea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Iovu, Primăriei Tătărăști, r-nul Cahul, și Antoninei Dimova cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului (vol. I, f.d. 95-97). În motivarea acțiunii, Zinovia Ghinea a invocat că, prin Decizia nr. 38 emisă la 18 iunie 1993 de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, Evei Gherman i-a fost atribuit în proprietate terenul cu suprafața de 0,30 ha, aferent casei de locuit, care conform planului terenului este constituit din două parcele. Aceiași suprafață a fost indicată și în certificatul de moștenitor legal, eliberat la 25 decembrie 2002 de biroul notarial succesorului Antonina Dimova.

În acest sens, Zinovia Ghinea a concretizat că în certificatul de moștenitor legal este menționat că suprafața terenului va fi concretizată la momentul atribuirii terenului. Ulterior, în baza certificatului de moștenitor legal, Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, a eliberat titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru fiecare sector de teren în parte. Mai mult ca atât, Primăria a făcut referire la certificatul respectiv, indicând că se atribuie un sector de teren cu suprafața de 0,0913 ha, cu numărul cadastralXXXXX, și al doilea sector de teren cu suprafața de 0,2510 ha, cu numărul cadastralXXXXX. Astfel, suprafața acelorași parcele de teren majorată, constituind deja 0,3423 ha.

La fel, Zinovia Ghinea a învederat că, atribuind în proprietate terenul aferent, Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, nu a stabilit în natură hotarele terenurilor și a coordonat hotarele cu terenurile învecinate, în conformitate cu art. 11 din Codul funciar și prevederile Regulamentului privind transmiterea în proprietate privată a terenurilor aferente. Astfel, această circumstanță este confirmată și prin divergența 2 între suprafața terenului în natură și aceea indicată în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. În această ordine de idei, Zinovia Ghinea a menționat că, în rezultatul atribuirii incorecte a terenurilor Evei Gherman, și ulterior Antoninei Dimova, Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, i-a încălcat dreptul de proprietate, deoarece trecerea către ograda sa a devenit proprietatea Antoninei Dimova, care ulterior a înstrăinat-o lui Mihail Iovu.

Deopotrivă, prin aceste acțiuni, în proprietatea lui Mihail Iovu a trecut și șopronul construit de către dânsa pe această parcelă de teren.

Zinovia Ghinea a solicitat - anularea Deciziei nr. 38 „privind atribuirea Evei Gherman terenul cu suprafața de 0,30 ha”, emisă la 18 iunie 1993 de Primăria Tătărăști, r-nul Cahul; - constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXXX, eliberat de Primăria Tătărăști, r-nul Cahul, Antoninei Dimova, precum și anularea înregistrării acestui titlu în Registrul bunurilor imobile; - a constata parțial nul contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 04 februarie 2003 între Antonina Dimova și Mihail Iovu, autentificat de notarul public Olga Niculiță sub nr. 744, și anume în partea suprafeței și dimensiunilor terenului aferent casei de locuit, precum și anularea înregistrării acestui contract în Registrul bunurilor imobile; - obligarea Primăriei s. Tătărăști, r-nul Cahul, să stabilească dimensiunile reale și să stabilească hotarele terenului aferent cu nr.XXXXX; - recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, pe care este amplasat șopronul, proprietate privată a Zinoviei Ghinea, și care este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea din 17 martie 2009 a Judecătoriei Cahul (vol. I, f.d. 106 recto- verso), cauzele civile nominalizate au fost conexate într-o singură procedură, pentru examinare concomitentă. Prin hotărârea din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Cahul, acțiunea depusă de Zinovia Ghinea a fost admisă parțial, iar acțiunea depusă de Mihail Iovu a fost respinsă ca neîntemeiat. S-a recunoscut nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 22 ianuarie 2003 de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, Antoninei Dimova. S-a recunoscut parțial nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 0,2510 ha, încheiat la 04 februarie 2003 între Antonina Dimova și Mihail Iovu, în partea lungimii hotarului între Zinovia Ghinea și Mihail Iovu.

S-a recunoscut dreptului de proprietate a Zinoviei Ghinea asupra sectorului de teren pe care este amplasat șopronul, care-i aparține cu drept de proprietate și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea hotărârii nr. 38 emisă la 18 iunie 1993 de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, în partea atribuirii terenului cu suprafața de 0,30 ha Evei Gherman,. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea înregistrării din 21 ianuarie 2003 cu nr. 516/03 la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat Antoninei Dimova de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul.

3 S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea Primăriei s. Tătărăști, r-nul Cahul, să determine mărimile reale și să stabilească hotarele sectorului de teren. Prin decizia din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Mihail Iovu și s-a casat hotărârea din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Cahul, fiind emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Zinovia Ghinea a fost respinsă ca fiind nefondată, iar acțiunea depusă de Mihail Iovu a fost admisă. S-a obligat Zinovia Ghinea să nu creeze obstacole lui Mihail Iovu în folosirea terenului cu suprafața de 26,4 m.p., prin obligarea ei de a demola șopronul sub nr. VI de pe terenul litigios.

Prin decizia din 20 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Zinovia Ghinea și s-a casat integral decizia din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Cahul, cauza fiind restituită spre rejudecare la Judecătoria Cahul, de un alt complet de judecată. Prin hotărârea din 09 iulie 2012 a Judecătoria Cahul a fost admisă parțial acțiunea depusă de Zinovia Ghinea. S-a constatat nulitatea absolută a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 22 ianuarie 2003, de Primăria comunei Tătărăști r-nul Cahul, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. XXXXXpe numele Antoninei Dimova, pentru terenul cu suprafața 0.2510 ha.

S-a constatat nulitatea parțială a contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit și terenurilor, încheiat la 04 februarie 2003 între Antonina Dimova și Mihail Iovu, autentificat la aceeași dată de notarul Olga Niculiță, și anume în partea clauzei contractuale cu referire la vânzarea-cumpărarea terenului pentru construcții cu suprafața 0.2510 ha, amplasat înXXXXXX. În rest, pretențiile Zinoviei Ghinea cu privire la anularea Deciziei nr. 38 emisă de Primăria Tătărești la 18iunie 1993, în partea repartizării Evei Gherman terenului cu suprafața de 0,30 ha, anularea înregistrării titlului la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul, din 21 ianuarie 2003,recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului pe care este amplasat șopronul și obligarea Primăriei s. Tătărești, r-nul Cahul, de a determina parametrii reali și de a determina hotarele terenului lui Mihail Iovu – au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 28 noiembrie 2013 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul declarat de Mihail Iovu și s-a casat hotărârea din 09 iulie 2012 a Judecătoriei Cahul, cauza fiind restituită spre rejudecare la Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul (vol. II, f.d. 218, 225-228) acțiunea depusă de Mihail Iovu a fost admisă parțial, iar acțiunea depusă de Zinovia Ghinea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a obligat Zinovia Ghinea, Consiliul și Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, să demoleze șopronul în partea în care se află pe teritoriul lui Mihail Iovu, ce corespunde cu planul cadastral din dosarul cadastral al terenului cu numărulXXXXX, cu suprafața de 0,2510 ha.

S-a obligat Zinovia Ghinea să restituie partea de 0,06 ha din sectorul de teren ocupată, ce corespunde cu planul cadastral din dosarul cadastral al terenului cu 4 numărulXXXXX, cu suprafața de 0,2510 ha, și să nu creeze obstacole lui Mihail Iovu în folosirea sectorului de teren. Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul (vol. III, f.d.

52, 53- 64) apelul declarat de Zinovia Ghinea, reprezentată de avocatul Elena Stănilă, a fost admis și s-a casat hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul în partea admiterii acțiunii civile depusă de Mihail Iovu, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care: S-a obligat Zinovia Ghinea, să demoleze șopronul cu indiciile 05, amplasat pe terenul cu număr cadastralXXXXX, proprietate privată a lui Mihail Iovu, în dimensiunile 2,50 m. X 6,50 m., conform planului terenurilor cu numerele cadastraleXXXXXXX, anexă la actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 12 ianuarie 2015, și eliberarea terenului cu dimensiunile de 2,50 m. X 2,30 m. dintre construcția cu nr. 05 și stradelă, conform planului terenurilor cu numerele cadastraleXXXXXXX, anexă la actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 12 ianuarie 2015. S-a respins capătul de cerere privind obligarea Consiliului și Primăriei s. Tătărăști, r-nul Cahul, să demoleze șopronul în partea în care se află pe teritoriul lui Mihail Iovu.

În rest, hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul s-a menținut. Soluția primei instanțe și a instanței de apel s-a bazat pe dispozițiile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă; art. 6 alin. (1), art. 374 alin. (1), art. 321 alin. (2) și art. 375 alin. (1) din Codul civil; art. 74 și art. 78 din Codul civil în redacția din 26 decembrie 1964, abrogat prin Legea nr. 1396 din 17 octombrie 2002. În formarea pozițiilor sale cu privire la soluțiile pronunțate, instanțele inferioare au reținut că, prin Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul efectuării planului geometric din 12 ianuarie 2015 (vol. II, f.d. 165-168), dar și conform planurilor cadastrale efectuate după anii 1990 de către Serviciul Relații Funciare (vol. I, f.d.

6, 20, 20/1, 43), se atestă o incursiune considerabilă în terenul lui Mihail Iovu, fiind amplasată de către Zinovia Ghinea pe terenul primului construcția sub nr. 05. Astfel, s-a constatat depășirea de 2,50 metri pe linia de continuare a construcției cu nr. 05 indicată în planul terenului, de 6,50 mp. și respectiv de 2,30 m. până la porțiunea de teren proprietate a administrației publice locale sub denumire de ,,trecere”. Astfel, instanțele de fond au conchis că Zinovia Ghinea a ocupat nelegitim o porțiune din terenul nominalizat. Succesiv, instanțele de fond au concluzionat că, prin amplasarea construcției neautorizare denumite șopron, cu nr. 5, cu dimensiunile de 2,50 m. x 6,50 m., în interiorul terenului ce-i aparține lui Iovu Mihail, Zinovia Ghinea încalcă dreptul de posesie și folosință a acestuia.

Mai mult decât atât, Zinovia Ghinea încalcă dreptul de folosință al lui Mihail Iovu a porțiunii de teren de 0,6 ha, care aparține Autorității Publice Locale și care este destinată folosinței în comun a proprietarilor terenurilor cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXXX pentru a avea acces la drum public. În partea pretențiilor înaintate de către Zinovia Ghinea, Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Cahul au reținut că Zinovia Ghinea nu a probat faptul autorizării construcției litigioase și înregistrării acesteia în Registrul bunurilor imobile.

5 Deopotrivă, s-a constatat că acțiunea depusă de Zinovia Ghinea privind constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, dar și nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, este prescrisă, deoarece a fost depusă peste trei ani de la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare și peste termenul de trei ani de la data emiterii atât a titlului provizoriu eliberat Zinoviei Ghinea în baza Deciziei Primăriei din 18 iunie 1993, dar și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 18 septembrie 1995 pe numele Antoninei Dimova. La 18 iunie 2018, Zinovia Ghinea a declarat recurs împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul (vol. III, f.d.

68-71, 73). În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat legea materială, și anume Legea cadastrului nr. 1543 din 25 februarie 1998. În acest sens, recurenta a opinat că instanța de apel a modificat planul geometric în folosul lui Mihail Iovu, dar fără a se pronunța asupra temeiniciei și oportunității modificării în detrimentul Zinoviei Ghinea. Recurenta Zinovia Ghinea a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Mihail Iovu și să fie admisă acțiunea depusă de Zinovia Ghinea.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, acesta este inadmisibil, din motivele ce succed. Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; 6 f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data când decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul i-a fost comunicată Zinoviei Ghinea, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului acestuia de a ataca hotărârea judecătorească. In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate. Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în cererea de recurs formulată memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel. În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, 7 circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii. În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Ba mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs. Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului declarat, deoarece Zinovia Ghinea nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

La caz, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de Zinovia Ghinea nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost depusă după ce Zinovia Ghinea a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50). Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67) Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Zinovia Ghinea împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de 8 procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Zinovia Ghinea împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Iovu împotriva Zinoviei Ghinea, Consiliului și Primăriei comunei Tătărăști, r-nul Cahul, intervenient accesoriu Subdiviziunea Cadastrală Teritorială „Cahul” din cadrul Departamentului Cadastru a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la revendicarea terenului, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea terenului, demolarea construcției și compensarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată depusă de Zinovia Ghinea împotriva lui Mihail Iovu, Primăriei Tătărăști, r-nul Cahul, și Antoninei Dimova cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 9