2ra-1592/18 — obligarea restituirii terenului ș.a.

2ra-1592/18 — obligarea restituirii terenului ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1592/18

prima instanță: Judecătoria Cahul (Dumitru Bosîi)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (Ruslan Petrov, Galina Vavrin, Tudor Berdilă)

ÎNCHEIERE

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zinovia

Ghinea,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Iovu împotriva Zinoviei Ghinea, Consiliului și Primăriei comunei Tătărăști, r-nul

Cahul, intervenient accesoriu Subdiviziunea Cadastrală Teritorială „Cahul” din

cadrul Departamentului Cadastru a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu

privire la revendicarea terenului, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea

terenului, demolarea construcției și compensarea cheltuielilor de judecată, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Zinovia Ghinea împotriva lui

Mihail Iovu, Primăriei Tătărăști, r-nul Cahul, și Antoninei Dimova cu privire la

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și constatarea

nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului,

împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

admis parțial apelul declarat de Zinovia Ghinea, reprezentată de avocatul Elena

Stănilă, și s-a casat parțial hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul,

constată:

La 29 februarie 2008, Mihail Iovu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Zinoviei Ghinea, Consiliului și Primăriei comunei Tătărăști, r-nul Cahul,

intervenient accesoriu Subdiviziunea Cadastrală Teritorială „Cahul” din cadrul

Departamentului Cadastru a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu

privire la revendicarea terenului, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea

terenului, demolarea construcției și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare

din 04 februarie 2003, înregistrat la OCT Cahul la 12 februarie 2003, a devenit

proprietarul casei de locuit, cu terenul aferent de 0,0913 ha, precum și a terenului

cu suprafața de 0,2510 ha, amplasate în satulXXXXX.

În vecinătate cu parcela sa de teren, cu suprafața de 0,2510 ha, se află casa de

locuit a Zinoviei Ghinea, în proprietatea căreia, conform Registrului de evidență a

1

gospodăriilor pe Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, se află terenul aferent cu

suprafața de 0,26 ha.

În anul 2007, serviciul cadastral al Primăriei s. Tătărăști, r-nul Cahul, a

efectuat măsurările terenurilor aferente caselor de locuit. Astfel, în rezultatul

măsurărilor, s-a constatat că suprafața terenului său, aflat în vecinătate cu terenul

Zinoviei Ghinea, de facto constituie 0,1696 ha, adică cu 0,814 ha mai puțin, iar

suprafața terenului Zinoviei Ghinea este de 0,3215 ha, ceea ce este cu 0,0615 ha

mai mult.

Prin urmare, această circumstanță certifică faptul că Zinovia Ghinea, în mod

ilegal, a ocupat o porțiune de teren cu suprafața de 0,0615 ha din terenul ce

aparține lui Mihail Iovu, posedând ilegal această porțiune de teren.

Astfel, reclamantul a opinat că acest fapt îi creează obstacole în folosirea

terenului aferent casei sale.

Deopotrivă, Mihail Iovu s-a adresat către Zinovia Ghinea cu solicitarea de a

elibera în mod benevol sectorul de teren ocupat abuziv, însă, ultima a refuzat.

Totodată, a încercat să hotărască diferendul prin intermediul primăriei, însă,

Zinovia Ghinea a refuzat eliberarea benevolă a terenului ocupat.

Mihail Iovu a solicitat obligarea Zinoviei Ghinea să elibereze și să-i restituie

terenul cu suprafața de 0,0615 ha, ce îi aparține în drept de proprietate; obligarea

Zinoviei Ghinea să înlăture obstacolele în folosirea acestui teren, prin demolarea

șopronului; și compensarea din contul Zinoviei Ghinea a cheltuielilor de judecată

suportate în legătură cu prezenta cauză civilă.

La 02 martie 2009, Zinovia Ghinea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Iovu, Primăriei Tătărăști, r-nul Cahul, și Antoninei Dimova cu

privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și

constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului (vol. I,

f.d. 95-97).

În motivarea acțiunii, Zinovia Ghinea a invocat că, prin Decizia nr. 38 emisă

la 18 iunie 1993 de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, Evei Gherman i-a fost

atribuit în proprietate terenul cu suprafața de 0,30 ha, aferent casei de locuit, care

conform planului terenului este constituit din două parcele. Aceiași suprafață a fost

indicată și în certificatul de moștenitor legal, eliberat la 25 decembrie 2002 de

biroul notarial succesorului Antonina Dimova.

În acest sens, Zinovia Ghinea a concretizat că în certificatul de moștenitor

legal este menționat că suprafața terenului va fi concretizată la momentul atribuirii

terenului. Ulterior, în baza certificatului de moștenitor legal, Primăria s. Tătărăști,

r-nul Cahul, a eliberat titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren

pentru fiecare sector de teren în parte. Mai mult ca atât, Primăria a făcut referire la

certificatul respectiv, indicând că se atribuie un sector de teren cu suprafața de

0,0913 ha, cu numărul cadastralXXXXX, și al doilea sector de teren cu suprafața

de 0,2510 ha, cu numărul cadastralXXXXX. Astfel, suprafața acelorași parcele de

teren majorată, constituind deja 0,3423 ha.

La fel, Zinovia Ghinea a învederat că, atribuind în proprietate terenul aferent,

Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, nu a stabilit în natură hotarele terenurilor și a

coordonat hotarele cu terenurile învecinate, în conformitate cu art. 11 din Codul

funciar și prevederile Regulamentului privind transmiterea în proprietate privată a

terenurilor aferente. Astfel, această circumstanță este confirmată și prin divergența

2

între suprafața terenului în natură și aceea indicată în titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren.

În această ordine de idei, Zinovia Ghinea a menționat că, în rezultatul

atribuirii incorecte a terenurilor Evei Gherman, și ulterior Antoninei Dimova,

Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, i-a încălcat dreptul de proprietate, deoarece

trecerea către ograda sa a devenit proprietatea Antoninei Dimova, care ulterior a

înstrăinat-o lui Mihail Iovu. Deopotrivă, prin aceste acțiuni, în proprietatea lui

Mihail Iovu a trecut și șopronul construit de către dânsa pe această parcelă de

teren.

Zinovia Ghinea a solicitat

- anularea Deciziei nr. 38 „privind atribuirea Evei Gherman terenul cu

suprafața de 0,30 ha”, emisă la 18 iunie 1993 de Primăria Tătărăști, r-nul Cahul;

- constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr.XXXXX, eliberat de Primăria Tătărăști, r-nul Cahul, Antoninei Dimova, precum

și anularea înregistrării acestui titlu în Registrul bunurilor imobile;

- a constata parțial nul contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 04

februarie 2003 între Antonina Dimova și Mihail Iovu, autentificat de notarul public

Olga Niculiță sub nr. 744, și anume în partea suprafeței și dimensiunilor terenului

aferent casei de locuit, precum și anularea înregistrării acestui contract în Registrul

bunurilor imobile;

- obligarea Primăriei s. Tătărăști, r-nul Cahul, să stabilească dimensiunile

reale și să stabilească hotarele terenului aferent cu nr.XXXXX;

- recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de

locuit, pe care este amplasat șopronul, proprietate privată a Zinoviei Ghinea, și care

este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea din 17 martie 2009 a Judecătoriei Cahul (vol. I, f.d. 106 recto-

verso), cauzele civile nominalizate au fost conexate într-o singură procedură,

pentru examinare concomitentă.

Prin hotărârea din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Cahul, acțiunea depusă de

Zinovia Ghinea a fost admisă parțial, iar acțiunea depusă de Mihail Iovu a fost

respinsă ca neîntemeiat.

S-a recunoscut nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

eliberat la 22 ianuarie 2003 de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, Antoninei

Dimova.

S-a recunoscut parțial nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu

suprafața de 0,2510 ha, încheiat la 04 februarie 2003 între Antonina Dimova și

Mihail Iovu, în partea lungimii hotarului între Zinovia Ghinea și Mihail Iovu.

S-a recunoscut dreptului de proprietate a Zinoviei Ghinea asupra sectorului de

teren pe care este amplasat șopronul, care-i aparține cu drept de proprietate și

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea hotărârii nr. 38

emisă la 18 iunie 1993 de Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, în partea atribuirii

terenului cu suprafața de 0,30 ha Evei Gherman,.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea înregistrării din

21 ianuarie 2003 cu nr. 516/03 la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul, a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat Antoninei Dimova de

Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul.

3

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea Primăriei

s. Tătărăști, r-nul Cahul, să determine mărimile reale și să stabilească hotarele

sectorului de teren.

Prin decizia din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cahul, a fost admis

apelul declarat de Mihail Iovu și s-a casat hotărârea din 27 iulie 2009 a

Judecătoriei Cahul, fiind emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de

Zinovia Ghinea a fost respinsă ca fiind nefondată, iar acțiunea depusă de Mihail

Iovu a fost admisă.

S-a obligat Zinovia Ghinea să nu creeze obstacole lui Mihail Iovu în folosirea

terenului cu suprafața de 26,4 m.p., prin obligarea ei de a demola șopronul sub nr.

VI de pe terenul litigios.

Prin decizia din 20 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Zinovia Ghinea și s-a casat integral decizia din 20 noiembrie

2009 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Cahul,

cauza fiind restituită spre rejudecare la Judecătoria Cahul, de un alt complet de

judecată.

Prin hotărârea din 09 iulie 2012 a Judecătoria Cahul a fost admisă parțial

acțiunea depusă de Zinovia Ghinea.

S-a constatat nulitatea absolută a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat la 22 ianuarie 2003, de Primăria comunei Tătărăști

r-nul Cahul, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. XXXXXpe numele

Antoninei Dimova, pentru terenul cu suprafața 0.2510 ha.

S-a constatat nulitatea parțială a contractului de vânzare-cumpărare a casei de

locuit și terenurilor, încheiat la 04 februarie 2003 între Antonina Dimova și Mihail

Iovu, autentificat la aceeași dată de notarul Olga Niculiță, și anume în partea

clauzei contractuale cu referire la vânzarea-cumpărarea terenului pentru construcții

cu suprafața 0.2510 ha, amplasat înXXXXXX.

În rest, pretențiile Zinoviei Ghinea cu privire la anularea Deciziei nr. 38 emisă

de Primăria Tătărești la 18iunie 1993, în partea repartizării Evei Gherman terenului

cu suprafața de 0,30 ha, anularea înregistrării titlului la Oficiul Cadastral Teritorial

Cahul, din 21 ianuarie 2003,recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului

pe care este amplasat șopronul și obligarea Primăriei s. Tătărești, r-nul Cahul, de a

determina parametrii reali și de a determina hotarele terenului lui Mihail Iovu – au

fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 28 noiembrie 2013 a Curții de Apel Comrat, a fost admis

apelul declarat de Mihail Iovu și s-a casat hotărârea din 09 iulie 2012 a

Judecătoriei Cahul, cauza fiind restituită spre rejudecare la Judecătoria Cahul, în alt

complet de judecată.

Prin hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul (vol. II, f.d. 218,

225-228) acțiunea depusă de Mihail Iovu a fost admisă parțial, iar acțiunea depusă

de Zinovia Ghinea a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a obligat Zinovia Ghinea, Consiliul și Primăria s. Tătărăști, r-nul Cahul, să

demoleze șopronul în partea în care se află pe teritoriul lui Mihail Iovu, ce

corespunde cu planul cadastral din dosarul cadastral al terenului cu

numărulXXXXX, cu suprafața de 0,2510 ha.

S-a obligat Zinovia Ghinea să restituie partea de 0,06 ha din sectorul de teren

ocupată, ce corespunde cu planul cadastral din dosarul cadastral al terenului cu

4

numărulXXXXX, cu suprafața de 0,2510 ha, și să nu creeze obstacole lui Mihail

Iovu în folosirea sectorului de teren.

Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul (vol. III, f.d. 52, 53-

64) apelul declarat de Zinovia Ghinea, reprezentată de avocatul Elena Stănilă, a

fost admis și s-a casat hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul în

partea admiterii acțiunii civile depusă de Mihail Iovu, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, prin care:

S-a obligat Zinovia Ghinea, să demoleze șopronul cu indiciile 05, amplasat pe

terenul cu număr cadastralXXXXX, proprietate privată a lui Mihail Iovu, în

dimensiunile 2,50 m. X 6,50 m., conform planului terenurilor cu numerele

cadastraleXXXXXXX, anexă la actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren

din 12 ianuarie 2015, și eliberarea terenului cu dimensiunile de 2,50 m. X 2,30 m.

dintre construcția cu nr. 05 și stradelă, conform planului terenurilor cu numerele

cadastraleXXXXXXX, anexă la actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren

din 12 ianuarie 2015.

S-a respins capătul de cerere privind obligarea Consiliului și Primăriei

s. Tătărăști, r-nul Cahul, să demoleze șopronul în partea în care se află pe teritoriul

lui Mihail Iovu.

În rest, hotărârea din 30 decembrie 2016 a Judecătoriei Cahul s-a menținut.

Soluția primei instanțe și a instanței de apel s-a bazat pe dispozițiile art. 118

alin. (1) din Codul de procedură civilă; art. 6 alin. (1), art. 374 alin. (1), art. 321

alin. (2) și art. 375 alin. (1) din Codul civil; art. 74 și art. 78 din Codul civil în

redacția din 26 decembrie 1964, abrogat prin Legea nr. 1396 din 17 octombrie

2002.

În formarea pozițiilor sale cu privire la soluțiile pronunțate, instanțele

inferioare au reținut că, prin Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în

scopul efectuării planului geometric din 12 ianuarie 2015 (vol. II, f.d. 165-168),

dar și conform planurilor cadastrale efectuate după anii 1990 de către Serviciul

Relații Funciare (vol. I, f.d. 6, 20, 20/1, 43), se atestă o incursiune considerabilă în

terenul lui Mihail Iovu, fiind amplasată de către Zinovia Ghinea pe terenul

primului construcția sub nr. 05. Astfel, s-a constatat depășirea de 2,50 metri pe

linia de continuare a construcției cu nr. 05 indicată în planul terenului, de 6,50 mp.

și respectiv de 2,30 m. până la porțiunea de teren proprietate a administrației

publice locale sub denumire de ,,trecere”.

Astfel, instanțele de fond au conchis că Zinovia Ghinea a ocupat nelegitim o

porțiune din terenul nominalizat.

Succesiv, instanțele de fond au concluzionat că, prin amplasarea construcției

neautorizare denumite șopron, cu nr. 5, cu dimensiunile de 2,50 m. x 6,50 m., în

interiorul terenului ce-i aparține lui Iovu Mihail, Zinovia Ghinea încalcă dreptul de

posesie și folosință a acestuia.

Mai mult decât atât, Zinovia Ghinea încalcă dreptul de folosință al lui Mihail

Iovu a porțiunii de teren de 0,6 ha, care aparține Autorității Publice Locale și care

este destinată folosinței în comun a proprietarilor terenurilor cu numerele

cadastrale XXXXX și XXXXXX pentru a avea acces la drum public.

În partea pretențiilor înaintate de către Zinovia Ghinea, Judecătoria Cahul și

Curtea de Apel Cahul au reținut că Zinovia Ghinea nu a probat faptul autorizării

construcției litigioase și înregistrării acesteia în Registrul bunurilor imobile.

5

Deopotrivă, s-a constatat că acțiunea depusă de Zinovia Ghinea privind

constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, dar și

nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, este

prescrisă, deoarece a fost depusă peste trei ani de la momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare și peste termenul de trei ani de la data emiterii

atât a titlului provizoriu eliberat Zinoviei Ghinea în baza Deciziei Primăriei din 18

iunie 1993, dar și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

eliberat la 18 septembrie 1995 pe numele Antoninei Dimova.

La 18 iunie 2018, Zinovia Ghinea a declarat recurs împotriva deciziei din 20

martie 2018 a Curții de Apel Cahul (vol. III, f.d. 68-71, 73).

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat legea

materială, și anume Legea cadastrului nr. 1543 din 25 februarie 1998.

În acest sens, recurenta a opinat că instanța de apel a modificat planul

geometric în folosul lui Mihail Iovu, dar fără a se pronunța asupra temeiniciei și

oportunității modificării în detrimentul Zinoviei Ghinea.

Recurenta Zinovia Ghinea a solicitat admiterea recursului și casarea integrală

a deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 30 decembrie

2016 a Judecătoriei Cahul, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie

respinsă acțiunea depusă de Mihail Iovu și să fie admisă acțiunea depusă de

Zinovia Ghinea.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, acesta este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

6

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.

434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită

data când decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul i-a fost comunicată

Zinoviei Ghinea, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să

curgă termenul de exercitare a dreptului acestuia de a ataca hotărârea

judecătorească.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de

admisibilitate le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând

în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în

cererea de recurs formulată memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate,

limitându-se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în

ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla

expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului

cu indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul

de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent,

recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate

instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

7

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera

nelegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate

în cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386

alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu

se regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. Ba mai

mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de

apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile

de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al

recursului declarat, deoarece Zinovia Ghinea nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel. Astfel, se

evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și

desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanțele

inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

La caz, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt

în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de

acest tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol

instanță de recurs reține că recursul declarat de Zinovia Ghinea nu s-a bazat

exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca

urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și

nu este capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a

fost depusă după ce Zinovia Ghinea a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță

de fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se

vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea

nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au

reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe

care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher

împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, a aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Zinovia Ghinea împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții

de Apel Cahul, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

8

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Zinovia Ghinea împotriva

deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, adoptată în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Iovu împotriva

Zinoviei Ghinea, Consiliului și Primăriei comunei Tătărăști, r-nul Cahul,

intervenient accesoriu Subdiviziunea Cadastrală Teritorială „Cahul” din cadrul

Departamentului Cadastru a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu

privire la revendicarea terenului, obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea

terenului, demolarea construcției și compensarea cheltuielilor de judecată, și la

cererea de chemare în judecată depusă de Zinovia Ghinea împotriva lui Mihail

Iovu, Primăriei Tătărăști, r-nul Cahul, și Antoninei Dimova cu privire la anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și constatarea nulității

parțiale a contractului de vânzare-cumpărare a terenului.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

9