2r-384/18 — încasarea sumei

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 2r-384/18 Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai D E C I Z I E 16 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând recursul declarat de către Bîtcă Emil, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă Emil împotriva Societății cu răspundere limitată „Articole Betonate și Co” cu privire la încasarea sumei, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018, prin care s- a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Bîtcă Emil împotriva deciziei Curți de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, c o n s t a t ă: La 30 noiembrie 2015, Bîtcă Emil a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Articole Betonate și Co” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la sfârșitul lunii ianuarie 2014, a aflat din ziarul „Makler” că SRL „Articole Betonate și Co” caută investitori pentru finisarea construcției – casei de locuit de pe str. X xx și garantează fiecărui investitor apartamente în această casă de locuit corespunzător sumei investite. Mai indică că, la 03 februarie 2004, s-a adresat pe adresa indicată în anunț, unde a încheiat contractul de investitor pentru construcția case de locuit, potrivit căruia până la data de 01 august 2004, pîrîtul era obligat să ofere lui Bîtcă Emil, spațiu locativ aflat la etajul x, nr. xx, constituit din o odaie, în casa de locuit de pe str. X xx. Afirmă că conform obligațiilor asumate prin contractul enunțat, a transmis suma de xxxx lei către pârât, însă nu a primit în schimb apartamentul menționat.

Menționează că pârâtul i-a restituit suma de xxxx lei, însă acesta nu este de acord cu suma restituită, deoarece pentru încheierea contractului specificat, reclamantul a fost nevoit să-și vândă apartamentul, considerând că urmare a transferului sumei de bani către pârât, va dobândi un alt spațiu locativ, respectiv la momentul înaintării acțiunii civile, apartamentele identice cu apartamentul nr. xx, situat pe str. X Y xx/x mun. Chișinău, care a fost vândut de către reclamant la 22 decembrie 2003, valorează xxxx dolari SUA, însă suma de xxxx lei nu este suficientă 1 pentru a cumpăra un asemenea imobil. Reclamantul Bîtcă Emil solicită încasarea de la SRL „Articole Betonate și Co” în beneficiul acestuia a sumei de xxxx lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2006, s-a admis acțiunea înaintată de către Bîtcă Emil, s-a încasat de la SRL „Articole Betonate și Co” în beneficiul reclamantului suma de xxxx le cu titlu de pagubă materială și taxa de stat în sumă de xxxx lei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2013, s-a restituit cererea de apel depusă de către SRL „Articole Betonate și Co”, încheiere menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013. La 26 februarie 2014, SRL „Bursa Imobil IVC” a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani din 31 ianuarie 2006, astfel prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 octombrie 2014, cererea de revizuire a fost scoasă de pe rol ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită.

La 13 noiembrie 2014, SRL „Bursa Imobil IVC” a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 octombrie 2014, astfel, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2014, s-a admis cererea de recurs și s-a casat încheierea contestată, fiind remisă cauza la rejudecare în prima instanță pentru examinarea cererii de revizuire. La 24 februarie 2015 și 02 martie 2015, Bîtcă Emil a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2014, ca rezultat prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, cererea de revizuire depusă de Bîtcă Emil a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. La 22 iunie 2015, Bîtcă Emil a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2015, astfel prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 iulie 2015, cererea de recurs înaintată de către Bîtcă Emil a fost respinsă.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 februarie 2016, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către SRL „Bursa Imobil IVC”. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, a fost respins recursul declarat de către Bîtcă Emil, s-a admis recursul declarat de către SRL „Bursa Imobil IVC”, s-a casat încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 februarie 2016 și s-a pronunțat o nouă încheiere prin care s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 ianuarie 2006 cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2017, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Bîtcă Emil împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2014. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, s-a respins cererea de revizuire declarată de către Bîtcă Emil.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 august 2017, a fost respinsă cererea de recurs depusă de către Bîtcă Emil împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016. La 07 februarie 2017, Bîtcă Emil a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, solicitând admiterea cererii de 2 revizuire, casarea deciziei și încheierii Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016 și anularea din oficiu a contractului de cesiune a creanței din 10 decembrie 2005. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Bîtcă Emil împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016. La 19 martie 2018, Bîtcă Emil a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea cererii de recurs, casarea încheierii enunțate, cu trimiterea cauzei la rejudecare sau cu soluționarea problemei în fond.

În motivarea cererii de recurs a indicat că încheierea recurată este una ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța a dat o apreciere arbitrară circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cauzei, fără a intra în esență, limitându-se la concluzii pripite și nefondate, bazate pe presupuneri. Revizuentul consideră că prin emiterea încheierii enunțate i-au fost încălcate grav drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Constituția Republicii Moldova. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Astfel, prin scrisoarea nr. 1938 din 23 ianuarie 2018, reiese că în adresa recurentului Bîtcă Emil a fost expediată copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018 (f.d.

43 vol. II), însă nu există vreun înscris care să ateste recepționarea acesteia de către recurent, din care considerente Colegiul consideră întemeiată cererea recurentului Bîtcă Emil privind repunerea în termenul de declarare a cererii de recurs și consideră recursul depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii recurate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente 3 obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. La cazul prezentei spețe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că motivele invocate de recurentul Bîtcă Emil în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul acestora cu soluția pronunțată de instanțele de judecată și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțele invocate de revizuent nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC și nu constituie temei de revizuire.

Alte argumente expuse în cererea de revizuire de asemenea nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute de art. 449 CPC, fiind similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanțele de judecată s-au pronunțat deja în modul corespunzător. În acest context, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res 4 judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Bîtcă Emil, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf 1 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Bîtcă Emil și a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Bîtcă Emil. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîtcă Emil împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Articole Betonate și Co” cu privire la încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 5