2ra-917/18 — contestarea ilegalității refuzului, nesoluționarea în termen a cecerii prealabile, considerarea operării schimbării programului de lucru ca mofidicare a contractului individual

Dosarul nr.2ra-917/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Cernei,

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minicuna, V. Sîrbu, V. Mihaila,

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Carp,

reprezentată de către avocatul Igor Trofimov,

în cauza civilă la acțiunea Elenei Carp împotriva Bibliotecii Naționale a

Republicii Moldova cu privire la constatarea ilegalității refuzului de a oferi un

răspuns la cererea prealabilă, nesoluționarea în termen a cererii, considerarea

operării schimbării programului de lucru ca modificare a contractului de muncă,

considerarea nulității modificării programului de muncă, repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 20 septembrie 2017,

prin care s-a respins apelul declarat de către Elena Carp, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 11 aprilie 2017,

C O N S T A T Ă:

Elena Carp în data de 25 mai 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Bibliotecii Naționale, prin care a

solicitat constatarea ilegalității refuzului de a oferi răspuns la cererea prealabilă din

06 aprilie 2016, nesoluționării în termen a cererii prealabile, considerarea drept

modificare a contractului de muncă a reclamantei prin operarea schimbărilor în

programul de muncă prin stabilirea zilei de vineri drept zi de odihnă, iar celor de

sâmbătă și duminică drept zile de lucru, a considera nulă modificarea programului

de muncă fără acordul reclamantei și a obliga pârâtul la repararea prejudiciului

moral în mărime simbolică de 100 lei ca urmare a nesoluționării în termen a cererii

prealabile (f.d.4-5,13-16).

În motivarea acțiunii a invocat că la 06 aprilie 2016 reclamanta, în calitatea sa

de angajată a Bibliotecii Naționale, s-a adresat către angajator cu o cerere privind

oferirea explicațiilor asupra modificării programului de muncă și stabilirea zilei de

vineri drept zi de odihnă, iar celor de sâmbătă și duminică drept zile de lucru,

invocând că la 04 aprilie 2016 în mod verbal i s-a comunicat că urmează să nu se

prezinte la serviciu în ziua de vineri, iar în schimb este obligată să se prezinte în

zilele de sâmbătă și duminică.

1

Invocă că noul grafic de muncă nu a fost aprobat printr-un ordin scris al

directorului bibliotecii.

Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord

suplimentar semnat de părți. La caz, aceasta nu și-a dat acordul la modificarea

contractului de muncă prin stabilirea zilei de vineri zi de odihnă, iar zilelor de

sâmbătă și duminică zile lucrătoare.

Invocă legislația muncii, care stabilește că în cazul în care repausul simultan

în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau compromite

funcționarea normală a unității, acest repaus poate fi acordat și în alte zile, stabilite

prin contractul colectiv de muncă sau prin regulament intern, cu condiția ca una

din zile să fie duminica, or, salariații să beneficieze de două zile libere în cursul

săptămânii cu un spor la salariu.

În opinia reclamantei indicațiile angajatorului privind schimbarea graficului

de muncă fără vreun ordin în acest sens, fără acordul reclamantei ca angajată și

fără ca contractul colectiv de muncă să prevadă acest fapt reprezintă o încălcare

gravă a legislației muncii și dreptului angajatului la odihnă.

Mai invocă reclamanta că pârâtul i-a încălcat dreptul la oferirea informației

veridice la cererea sa, prin care a solicitat adoptarea unei atitudini corespunzătoare

și informarea despre rezultatele examinării cererii.

Indică că la 09 septembrie 2016, după adresarea în instanța de judecată

Biblioteca Națională i-a oferit răspuns, prin care i-a comunicat că contractul

individual de muncă nu a fost modificat, iar programul de muncă a fost stabilit

pentru toți angajații prin ordinul nr. 52 din 28 septembrie 2015, care a fost

menținut de către instanțele de judecată.

Din punctul de vedere a reclamantei angajatorul a modificat contractul

individual de muncă fără acordul acesteia, adică în mod unilateral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 aprilie 2017 s-a

respins acțiunea, ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 92, 98-104)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 septembrie 2017 a respins

apelul declarat de Elena Carp, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din data de 11 aprilie 2017. ( f.d. 128, 129-142)

Împotriva deciziei instanței de apel, la 13 martie 2018 a înaintat recurs Elena

Carp, reprezentată de către avocatul Igor Trofimov, prin care a indicat dezacordul

cu soluțiile adoptate de către instanțele de judecată, indicând neaplicarea normelor

legale, care în opinia recurentei a avut drept efect adoptarea unei decizii greșite.

La 15 mai 2018 Biblioteca Națională prin intermediul reprezentantului Victor

Dumneanu a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Elena Carp, prin

care a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 20 septembrie 2017, expediată în adresa participanților la proces la data

de 21 septembrie 2017, potrivit înscrierii de pe coperta dosarului rezultă că

avocatul recurentei la data de 17 ianuarie 2018 a recepționat copia deciziei

contestate.

2

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Elena Carp, reprezentată de

către avocatul Igor Trofimov, la data de 13 martie 2018 se consideră a fi depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Elena Carp, reprezentată de către avocatul Igor Trofimov este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Elena Carp, reprezentată de către avocatul Igor Trofimov

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

3

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Elena Carp, reprezentată de către avocatul Igor

Trofimov inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Elena Carp, reprezentată de către avocatul Igor

Trofimov, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4