2ra-1260/18 — cu privire la încasarea salariului, repararea prejudiciului material cauzat prin reținerea carnetului de muncă și repararea prejudiciului moral

prima instanță: V. Chiselița dosarul nr. 2ra-1260/18 instanța de apel: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Olga Maluda în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Maluda împotriva Galinei Eremia cu privire la încasarea salariului, repararea prejudiciului material cauzat prin reținerea carnetului de muncă și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, prin care a fost respins apelul declarat de către Olga Maluda și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 16 octombrie 2017, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 9 martie 2017, Olga Maluda a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Eremia cu privire la încasarea salariului, repararea prejudiciului material cauzat prin reținerea carnetului de muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că a activat la farmacia din str. Alba Iulia mun. Chișinău, rețeaua farmaciilor „Mama”, în funcția de farmacist, în perioada 30 august 2016 - 1 noiembrie 2016. Susține că nu i-a fost achitat salariul pentru lucrul prestat timp de 144 ore. Menționează că schimbul ei de lucru avea 13 ore, de la ora 08:00 până la ora 21:00, în zilele de luni, marți, miercuri și vineri, iar în zilele de joi, sâmbătă și duminică lucra Mariana Gribincea. Indică că în același schimb cu ea lucra și Maria Malancci, care este plecată în Germania și dânsa fiind primită la serviciu, pentru substituirea ultimei. Relevă că angajatorul nu a îndeplinit una din obligațiile esențiale prevăzute de lege și anume a fost admisă la serviciu fără a i se solicita carnetul sanitar.

Afirmă că activitatea ei a coincis cu perioada verificării farmaciei pentru acreditare, de aceia nu a fost surprinsă că contractul, care i-a fost promis că va fi înmânat peste o săptămână nu i-a fost prezentat. 1 Notează că a fost acceptată la serviciu fără a i se oferi un termen de încercare, i s-a promis salariul de 5500 lei, care corespunde calificării sale și instruirea la cursuri de calificare, deoarece a avut o întrerupere în activitatea sa de muncă. Consideră că în conformitate cu prevederile art. 8, 10, 47, 58, 152-158, 322, 477 Codul muncii, angajatorul este obligat să îi plătească o compensație pentru reținerea carnetului de muncă în mărime de 5500 lei. Subliniază că prin acțiunile ilegale ale angajatorului i s-a cauzat și prejudiciu moral care s-a manifestat prin stres, insomnie, tensiune arterială ridicată, prejudiciu care îl estimează la suma de 5500 lei.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Galina Eremia în beneficiul ei a sumei de 5500 lei cu titlul de prejudiciu material și 5500 lei cu titlul de prejudiciu moral. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 14 august 2017, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „TreiV-Farm”. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 16 octombrie 2017, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, a fost respins apelul declarat de către Olga Maluda și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 16 octombrie 2017. La 8 mai 2018, Olga Maluda a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, prin care a solicitat admiterea recursului, cu casarea deciziei recurate.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material și procesual. Susține că la 30 octombrie 2017, a depus în prima instanță o cerere prin care a solicitat dosarul pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, însă nici prima instanță și nici instanța de apel nu i-au acordat posibilitatea de a face cunoștință cu materialele dosarului. Indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat normele de drept procesual prin examinarea cauzei în lipsa unor participanți la proces și anume în lipsa Galinei Eremia. Obiectează că la judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului.

Insistă că la dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată, deoarece grefierul în ședința de judecată nu a întocmit procesul-verbal, iar despre înregistrările-audio nu i-a fost comunicat. Menționează că la serviciu a fost angajată anume de către Galina Eremia, proprietara rețelei farmaciilor „Mama” și care i-a promis un salariu lunar de 5500 lei, cu care dânsa a căzut de acord. Relevă că dânsa a fost admisă la muncă de către angajator, iar în conformitate cu prevederile Codului muncii, în cazul în care a fost admisă la muncă de către angajator și a avut loc înțelegea între salariat și angajator în formă verbală, atunci contractul de muncă în formă scrisă poate să și lipsească. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 8 mai 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Olga Maluda nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Olga Maluda, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Olga Maluda ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Olga Maluda se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Ala Cobăneanu judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton 4