2ra-714/18 — obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare, încasarea remuneratiei pentru propunerile de rationalizare si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raţionalizare, încasarea remuneratiei pentru propunerile de rationalizare si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-714/18 — obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare, încasarea remuneratiei pentru propunerile de rationalizare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-714/18
prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău
Judecător: A. Andronic
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
Î N C H E I E R E
02 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Svetlana Filincova
Judecători Nina Vascan, Dumitru Visternicean
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Alexandru Mițcul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Mițcul
împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, Direcției generale locativ-
comunală și amenajare, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire
la obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor
de raționalizare, încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare și repararea
prejudiciului moral,
C O N S T A T Ă:
La 09 iunie 2015, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, Direcției generale locativ-
comunală și amenajare (în continuarea DGLCA) cu privire la obligarea eliberării
certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare,
încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare și repararea prejudiciului
moral.
În motivarea acțiunii a menționat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din
10 februarie 2010, s-a obligat Primăria municipiului Chișinău, DGLCA și Consiliul
municipal Chișinău de a înregistra cererile de raționalizare nr. M-96/09 din 14 ianuarie
2009 și nr. M-96/2/09 din 22 ianuarie 2009. La 18 februarie 2015, DGLCA a executat
decizia Curții de Apel Chișinău.
La fel a notat că la 14 aprilie 2015, în cadrul unui interviu televizat, Primarul
general al municipiului Chișinău a anunțat lansarea unui program municipal cu o
perioadă de 20 de ani de reparații capitale a blocurilor administrative și blocurilor de
locuit.
Astfel, prin cererea de raționalizare nr. M-9 din 22 ianuarie 2009 „Bloc
administrativ și bloc de locuit cu surplus de energie” reclamantul a propus
îndeplinirea lucrărilor propuse de către Primarul general al municipiului Chișinău în
interviul din 14 aprilie 2015.
Prin urmare, a considerat că în conformitate cu prevederile Legii nr. 138 din
10 mai 2001 cu privire la activitatea de raționalizare, urmează să i se achite
recompensă pentru propunerile de raționalizare, ce constituie nu mai puțin de 15 la
1
sută din suma efectului economic anual obținut de pe urma utilizării de către
întreprindere a propunerii de raționalizare respective.
Așa dar, a considerat că merită o recompensă în sumă de 750 000 de lei,
corespunzător fiecărei propuneri de raționalizare. Or, conform calculelor la cererile de
raționalizare, efectul economic de la realizarea fiecărei din propunerile sale de
raționalizare este de peste 5 000 000 de lei.
Reclamantul a mai susținut că a expediat în acest sens DGLCA somație prin
care a solicitat eliberarea certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra
propunerilor de raționalizare și achitarea remunerației în sumă a câte 750 000 de lei
pentru fiecare propunere de raționalizare, însă somația sa a rămas fără răspuns.
Astfel, a considerat că, prin aceste acțiuni i s-a încălcat dreptul de autor și i s-a
cauzat un prejudiciu moral, care îl apreciază la suma de 1 500 000 de lei.
La fel, a solicitat obligarea Direcției generale locativ-comunale și amenajare și a
Primarului general al municipiului Chișinău de a elibera certificatele cu privire la
dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare cu titlul „Reparația capitală a
blocurilor de locuit cu amplasarea mansardelor în acoperișul de tip „șatră”; Bloc de
locuit cu surplus de energie”; încasarea remunerației pentru propunerile de
raționalizare în sumă de 750 000 de lei pentru fiecare propunere și sumei de 1500000
de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 aprilie 2016 (f.d. 89-
90 vol. I) s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul municipal
Chișinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2016
(f.d.152, 161-165 vol. I) s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de
Alexandru Mițcul.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, raporturile apărute post
elaborării propunerilor de raționalizare implică existența unui certificat de
raționalizator, care confirmă prioritatea propunerii de raționalizare și paternitatea
propunerii. Deci, obținerea certificatului solicitat impune parcurgerea unei proceduri
extrajudiciare, care însă a fost omisă de către reclamant. Cu referire la capătul de
cerere privind încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare, precum și
capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor de
raționalizator, instanța inferioară a constatat caracterul subordonat al acestor pretenții
în raport cu pretenția principală, din care considerent a conchis necesitatea respingerii
acestora.
Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 10 noiembrie 2016,
Alexandru Mițcul a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea hotărârii primii instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare, iar prin apelul
suplimentar, a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată înaintată să fie admisă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 (f.d. 202, 203-209 vol. I)
s-a respins apelul declarat de către Alexandru Mițcul și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2016.
Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, la 09 februarie 2018, Alexandru
Mițcul a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, repunerea
în termen a acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 și a
hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2016 , cu emiterea
unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată să fie admisă
integral.
2
Pledând pentru admiterea recursului, recurentul consideră că decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe sunt ilegale, neîntemeiate și care urmează a fi anulate,
reiterând în acest sens circumstanțele de fapt ale cauzei. La fel, notează că instanțele
inferioare, cunoscând despre faptul că dânsul se afla în arest preventiv, au
examinat cauza fără al cita, încălcând astfel prevederile art. 235-241 din Codul de
procedură penală.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia că, recursul declarat de Alexandru Mițcul urmează a fi considerat
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În conformitate cu art.433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost
examinat.
Din materialele pricinii rezultă că Curtea Supremă de Justiție examinând
chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Mițcul
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin încheierea din 09
noiembrie 2017, a considerat recursul acestuia inadmisibil.
La 09 februarie 2018, Alexandru Mițcul a depus repetat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 (f.d. 27 – 30 V. II).
Astfel, ținând cont de faptul că Curtea Supremă de Justiție a examinat
recursul declarat de Alexandru Mițcul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
11 iulie 2017, acesta a depus cererea de recurs în mod repetat.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat repetat de Alexandru Mițcul inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. d) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E:
Recursul declarat de către Alexandru Mițcul, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Svetlana Filincova
Judecători Nina Vascan
Dumitru Visternicean
3