2ra-714/18 — obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare, încasarea remuneratiei pentru propunerile de rationalizare si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raţionalizare, încasarea remuneratiei pentru propunerile de rationalizare si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-714/18 — obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare, încasarea remuneratiei pentru propunerile de rationalizare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-714/18 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău Judecător: A. Andronic instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 02 mai 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Nina Vascan, Dumitru Visternicean soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Mițcul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Mițcul împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, Direcției generale locativ- comunală și amenajare, intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare, încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare și repararea prejudiciului moral, C O N S T A T Ă: La 09 iunie 2015, Alexandru Mițcul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, Direcției generale locativ- comunală și amenajare (în continuarea DGLCA) cu privire la obligarea eliberării certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare, încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a menționat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2010, s-a obligat Primăria municipiului Chișinău, DGLCA și Consiliul municipal Chișinău de a înregistra cererile de raționalizare nr. M-96/09 din 14 ianuarie 2009 și nr. M-96/2/09 din 22 ianuarie 2009. La 18 februarie 2015, DGLCA a executat decizia Curții de Apel Chișinău. La fel a notat că la 14 aprilie 2015, în cadrul unui interviu televizat, Primarul general al municipiului Chișinău a anunțat lansarea unui program municipal cu o perioadă de 20 de ani de reparații capitale a blocurilor administrative și blocurilor de locuit.
Astfel, prin cererea de raționalizare nr. M-9 din 22 ianuarie 2009 „Bloc administrativ și bloc de locuit cu surplus de energie” reclamantul a propus îndeplinirea lucrărilor propuse de către Primarul general al municipiului Chișinău în interviul din 14 aprilie 2015. Prin urmare, a considerat că în conformitate cu prevederile Legii nr. 138 din 10 mai 2001 cu privire la activitatea de raționalizare, urmează să i se achite recompensă pentru propunerile de raționalizare, ce constituie nu mai puțin de 15 la 1 sută din suma efectului economic anual obținut de pe urma utilizării de către întreprindere a propunerii de raționalizare respective. Așa dar, a considerat că merită o recompensă în sumă de 750 000 de lei, corespunzător fiecărei propuneri de raționalizare.
Or, conform calculelor la cererile de raționalizare, efectul economic de la realizarea fiecărei din propunerile sale de raționalizare este de peste 5 000 000 de lei. Reclamantul a mai susținut că a expediat în acest sens DGLCA somație prin care a solicitat eliberarea certificatelor cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare și achitarea remunerației în sumă a câte 750 000 de lei pentru fiecare propunere de raționalizare, însă somația sa a rămas fără răspuns. Astfel, a considerat că, prin aceste acțiuni i s-a încălcat dreptul de autor și i s-a cauzat un prejudiciu moral, care îl apreciază la suma de 1 500 000 de lei.
La fel, a solicitat obligarea Direcției generale locativ-comunale și amenajare și a Primarului general al municipiului Chișinău de a elibera certificatele cu privire la dreptul de autor asupra propunerilor de raționalizare cu titlul „Reparația capitală a blocurilor de locuit cu amplasarea mansardelor în acoperișul de tip „șatră”; Bloc de locuit cu surplus de energie”; încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare în sumă de 750 000 de lei pentru fiecare propunere și sumei de 1500000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 aprilie 2016 (f.d. 89- 90 vol. I) s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2016 (f.d.152, 161-165 vol. I) s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Mițcul. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, raporturile apărute post elaborării propunerilor de raționalizare implică existența unui certificat de raționalizator, care confirmă prioritatea propunerii de raționalizare și paternitatea propunerii. Deci, obținerea certificatului solicitat impune parcurgerea unei proceduri extrajudiciare, care însă a fost omisă de către reclamant. Cu referire la capătul de cerere privind încasarea remunerației pentru propunerile de raționalizare, precum și capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor de raționalizator, instanța inferioară a constatat caracterul subordonat al acestor pretenții în raport cu pretenția principală, din care considerent a conchis necesitatea respingerii acestora.
Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, la 10 noiembrie 2016, Alexandru Mițcul a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primii instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare, iar prin apelul suplimentar, a solicitat emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată să fie admisă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 (f.d. 202, 203-209 vol. I) s-a respins apelul declarat de către Alexandru Mițcul și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2016. Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, la 09 februarie 2018, Alexandru Mițcul a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, repunerea în termen a acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 10 noiembrie 2016 , cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată să fie admisă integral. 2 Pledând pentru admiterea recursului, recurentul consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt ilegale, neîntemeiate și care urmează a fi anulate, reiterând în acest sens circumstanțele de fapt ale cauzei. La fel, notează că instanțele inferioare, cunoscând despre faptul că dânsul se afla în arest preventiv, au examinat cauza fără al cita, încălcând astfel prevederile art. 235-241 din Codul de procedură penală. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Alexandru Mițcul urmează a fi considerat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. În conformitate cu art.433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Din materialele pricinii rezultă că Curtea Supremă de Justiție examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Mițcul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin încheierea din 09 noiembrie 2017, a considerat recursul acestuia inadmisibil.
La 09 februarie 2018, Alexandru Mițcul a depus repetat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 (f.d. 27 – 30 V. II). Astfel, ținând cont de faptul că Curtea Supremă de Justiție a examinat recursul declarat de Alexandru Mițcul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, acesta a depus cererea de recurs în mod repetat. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat repetat de Alexandru Mițcul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. d) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de către Alexandru Mițcul, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Nina Vascan Dumitru Visternicean 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.