3ra-493/18 — cu privire la contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Pilipenco dosarul nr. 3ra-493/18 instanța de apel: G. Colev, A. Curdov, L. Caraianu ÎNCHEIERE 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria Capsamum în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Capsamum împotriva Consiliului Sătesc Gaidar cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 1 noiembrie 2017 în partea prin care a fost admisă cererea de apel a Mariei Capsamum, casată hotărârea Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată constată: La 30 ianuarie 2017, Maria Capsamum a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Sătesc Gaidar cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 noiembrie 2016, dânsa a trimis în adresa pârâtului cererea prealabilă din 29 noiembrie 2016 și supliment la cererea prealabilă din 30 noiembrie 2016 înregistrate cu nr. K – 126 din 30 noiembrie 2016, cu privire la ilegalitate și netemeinicia deciziei Consiliului Sătesc Gaidar nr. 9/7 din 11 februarie 2016, însă nu a primit niciun răspuns. Remarcă că prin inacțiunile sale pârâtul a încălcat prevederile art. 1 și 8 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la petiționare. Menționează că ilegalitatea deciziei contestate constă în faptul că în lipsa unei cereri scrise din numele ei și a proiectului schemei de repartizare a câmpurilor întocmit de Institutul de Proiectări, pârâtul a aprobat o altă ordine de consecutivitate a câmpurilor.

Relevă că în decizia contestată, contrar prevederilor pct. 2.1 și 2.3 din Instrucțiunea cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației 1 publice locale ale RM, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 115 din 28 februarie 1996, nu a fost indicată legislația RM în temeiul căreia aceasta a fost emisă. Evidențiază că în satul Gaidar, a fost efectuată consolidarea terenurilor, toate titlurile proprietarilor de terenuri din localitatea menționată au fost depersonalizate și în mod ilegal a fost aprobată numerotația terenurilor de pământ. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 28, 32 CPC, art. 2, 25 alin. (4) din Legea privind administrația publică locală.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să examineze cererea prealabilă din 29 noiembrie 2016 și suplimentul la cererea prealabilă din 30 noiembrie 2016 și să ofere un răspuns, recunoașterea ilegalității inacțiunilor pârâtului de a-i prezenta răspunsul la examinarea cererilor înaintate, repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 10000 lei, precum și anularea deciziei Consiliului Sătesc Gaidar nr. 9/7 din 11 februarie 2016. Prin încheierea Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017 a fost respinsă cererea SRL „Aidar – Merasî” cu privire la intervenirea în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017 a fost respinsă acțiunea ca fiind tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 1 noiembrie 2017 a fost respins recursul declarat de SRL „Aidar – Merasî” și menținută încheierea Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017. A fost admisă cererea de apel a Mariei Capsamum, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. La 31 ianuarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Maria Capsamum a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel în partea prin care a fost admisă cererea de apel, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată, solicitând casarea deciziei recurate și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel neîntemeiat a luat în considerație mențiunea din registrul corespondenței intimatului drept dovadă de recepționare de către ea a răspunsului Consiliului Sătesc Gaidar. Or, dovada de recepționare a răspunsului ar reprezenta semnătura ei în registru sau avizul de recepție. Consideră că instanța de apel a încălcat prevederile art. 240, 241 CPC. Remarcă că referința depusă de către Consiliul Sătesc Gaidar la cererea de chemare în judecată, a fost semnată de o persoană neîmputernicită. Evidențiază că instanța de apel eronat a respins cerința ei cu privire la repararea prejudiciului moral, deși intimatul a încălcat prevederile art. 1 și 8 din Legea cu privire la petiționare.

Notează că instanța de apel, încălcând prevederile art. 373 alin. (5) CPC, nu s-a expus asupra tuturor cerințelor din acțiune, deoarece dânsa a solicitat și anularea deciziei Consiliului Sătesc Gaidar nr. 9/7 din 11 februarie 2016. 2 Totodată, indică că instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 13 Cod funciar. La 10 aprilie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Consiliul Sătesc Gaidar a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate a fost expediată în adresa părților la 30 noiembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 119), fiind recepționată de către Maria Capsamum la 1 decembrie 2017, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 121). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 31 ianuarie 2018, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Capsamum nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3 Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Maria Capsamum, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maria Capsamum ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Maria Capsamum se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton 4