3ra-493/18 — cu privire la contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Pilipenco dosarul nr. 3ra-493/18

instanța de apel: G. Colev, A. Curdov, L. Caraianu

ÎNCHEIERE

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria

Capsamum

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Capsamum

împotriva Consiliului Sătesc Gaidar cu privire la contestarea actului administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 1 noiembrie 2017 în partea

prin care a fost admisă cererea de apel a Mariei Capsamum, casată hotărârea

Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017 și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată

constată:

La 30 ianuarie 2017, Maria Capsamum a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Sătesc Gaidar cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 noiembrie 2016, dânsa a trimis în

adresa pârâtului cererea prealabilă din 29 noiembrie 2016 și supliment la cererea

prealabilă din 30 noiembrie 2016 înregistrate cu nr. K – 126 din

30 noiembrie 2016, cu privire la ilegalitate și netemeinicia deciziei Consiliului

Sătesc Gaidar nr. 9/7 din 11 februarie 2016, însă nu a primit niciun răspuns.

Remarcă că prin inacțiunile sale pârâtul a încălcat prevederile art. 1 și 8

alin. (1) și (2) din Legea cu privire la petiționare.

Menționează că ilegalitatea deciziei contestate constă în faptul că în lipsa

unei cereri scrise din numele ei și a proiectului schemei de repartizare a câmpurilor

întocmit de Institutul de Proiectări, pârâtul a aprobat o altă ordine de

consecutivitate a câmpurilor.

Relevă că în decizia contestată, contrar prevederilor pct. 2.1 și 2.3 din

Instrucțiunea cu privire la ținerea lucrărilor de secretariat în organele administrației

1

publice locale ale RM, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 115 din

28 februarie 1996, nu a fost indicată legislația RM în temeiul căreia aceasta a fost

emisă.

Evidențiază că în satul Gaidar, a fost efectuată consolidarea terenurilor, toate

titlurile proprietarilor de terenuri din localitatea menționată au fost depersonalizate

și în mod ilegal a fost aprobată numerotația terenurilor de pământ.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 28, 32 CPC, art. 2, 25

alin. (4) din Legea privind administrația publică locală.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să examineze cererea

prealabilă din 29 noiembrie 2016 și suplimentul la cererea prealabilă din

30 noiembrie 2016 și să ofere un răspuns, recunoașterea ilegalității inacțiunilor

pârâtului de a-i prezenta răspunsul la examinarea cererilor înaintate, repararea

prejudiciului moral cauzat în sumă de 10000 lei, precum și anularea deciziei

Consiliului Sătesc Gaidar nr. 9/7 din 11 februarie 2016.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017 a

fost respinsă cererea SRL „Aidar – Merasî” cu privire la intervenirea în proces în

calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017 a

fost respinsă acțiunea ca fiind tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 1 noiembrie 2017 a fost respins

recursul declarat de SRL „Aidar – Merasî” și menținută încheierea Judecătoriei

Comrat sediul Ceadîr – Lunga din 2 mai 2017.

A fost admisă cererea de apel a Mariei Capsamum, casată hotărârea primei

instanțe și emisă o hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 31 ianuarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Maria Capsamum a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel în partea prin care a fost admisă

cererea de apel, casată hotărârea primei instanțe și emisă o hotărâre prin care a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată, solicitând casarea deciziei recurate și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel neîntemeiat a luat în

considerație mențiunea din registrul corespondenței intimatului drept dovadă de

recepționare de către ea a răspunsului Consiliului Sătesc Gaidar.

Or, dovada de recepționare a răspunsului ar reprezenta semnătura ei în

registru sau avizul de recepție.

Consideră că instanța de apel a încălcat prevederile art. 240, 241 CPC.

Remarcă că referința depusă de către Consiliul Sătesc Gaidar la cererea de

chemare în judecată, a fost semnată de o persoană neîmputernicită.

Evidențiază că instanța de apel eronat a respins cerința ei cu privire la

repararea prejudiciului moral, deși intimatul a încălcat prevederile art. 1 și 8 din

Legea cu privire la petiționare.

Notează că instanța de apel, încălcând prevederile art. 373 alin. (5) CPC, nu

s-a expus asupra tuturor cerințelor din acțiune, deoarece dânsa a solicitat și

anularea deciziei Consiliului Sătesc Gaidar nr. 9/7 din 11 februarie 2016.

2

Totodată, indică că instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 13 Cod

funciar.

La 10 aprilie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Consiliul Sătesc Gaidar

a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate a fost expediată

în adresa părților la 30 noiembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 119), fiind recepționată de către Maria Capsamum la 1 decembrie 2017, ceea

ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 121).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 31 ianuarie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Capsamum nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Maria Capsamum, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Maria Capsamum ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Maria Capsamum se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

4