2ra-690/18 — Partajarea bunului proprietate comună pe cote-părti prin scoaterea la licitatie a bunului și distribuirea pretului

dosarul nr. 2ra – 690/18

Instanța de fond: Judecătoria Soroca (sediul Central)

Judecătorul: Gh. Mîra,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: A. Corcenco, D. Stănilă, I. Grosu,

Î N C H E I E R E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iuliana Oprea,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Palii Serghei împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 14 decembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Palii

împotriva lui Serghei Palii cu privire la partajul bunului succesoral,

C O N S T A T Ă:

La 28 septembrie 2016 Palii Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Palii Serghei cu privire la partajarea bunului proprietate

comună pe cote-părți prin scoaterea la licitație a bunului și distribuirea prețului.

În motivarea acțiunii Alexandru Palii a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei

Soroca din 27 martie 2014, a fost declarat parțial nul certificatul de moștenitor

testamentar eliberat de către notarul privat Radu Boldescu pe numele lui Palii

Alexandru și a fost recunoscut lui Palii Serghei dreptul la succesiune în mărime

de 1/8 din apartamentul nr. XXXXXX de pe str. XXXXXX din or. XXXXXX. La

03 iunie 2013 prin încheierea Judecătoriei Soroca, a fost numită expertiza tehnică

în construcții de partajare în natură a apartamentului XXXXXX de pe str.

XXXXXX, or. XXXXXX în 3 /4 și ¼. Conform raportului de expertiză nr. 106

din 21 ianuarie 2014 partajarea în natură a apartamentului în litigiu nu este

posibilă și, reieșind din această situație, i-a propus pârâtului să procure partea din

1

apartament, însă el a refuzat, nefiind de acord nici să-i vândă lui partea sa din

apartament.

Palii Alexandru consideră că în așa caz bunul proprietate comună pe cote-

părți necesită a fi vândut la licitație cu distribuirea prețului către ambii proprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia.

Palii Alexandru solicită a împărți apartamentul nr. XXXXXX de pe

str. XXXXXX din or. XXXXXX, proprietate comună pe cote părți a lui Palii

Alexandru și Palii Serghei prin vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului

către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia și încasarea în beneficiului

său a tuturor cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 22 septembrie 2017

acțiunea a fost admisă. S-a partajat bunul imobil ap. XXXXXX cu nr. cadastral

XXXXXX situat în or. XXXXXX, str. XXXXXX, cu vânzarea la licitație și

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei părți fiecăruia și anume

lui Palii Alexandru - 7/8 din suma obținută, iar lui Palii Serghei - 1/8 din sumă.

S-a încasat de la Palii Serghei în beneficiul lui Palii Alexandru cheltuielile de

judecată în sumă de 3922 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că conform raportului

de expertiză nr. 106 din 21 ianuarie 2014 s-a stabilit că nu este posibilă partajarea

în natură a apartamentului nr. XXXXXX de pe str. XXXXXX, or. XXXXXX, iar

lipsa unui numitor comun între părți privind partajul bunului imobil, impune

soluția de aplicare a metodei de partajare stipulată de prevederile art. 361 alin. (2)

lit. b) Cod Civil și anume partajarea imobilului prin intermediul petrecerii unei

licitații în cadrul căreia va fi vândut bunul imobil în litigiu, iar prețul obținut să

fie distribuit între coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia, astfel lui Palii

Alexandru 7/8 din suma obținută, iar lui Palii Serghei 1/8 din sumă. În partea ce

ține de încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța a considerat suma de

6780 lei ca fiind una exagerată, dat fiind faptul că litigiul în sine nu a prezentat o

complexitate sporită, din care motiv a apreciat cuantumul onorariului avocatului

Belous Mihail în mărime de 3000 lei ca fiind o sumă reală, necesară și rezonabilă.

La 20 octombrie 2017, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe,

avocatul Boris Onică în interesele lui Palii Serghei a depus cererea de apel

împotriva hotărârii și încheierii Judecătoriei Soroca (sediul Central) din

22 septembrie 2017 solicitând, scutirea apelantului de la plata taxei de stat,

admiterea apelului cu casarea hotărârii și încheierii instanței de fond din

22 septembrie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună

efectuarea unei noi expertize de evaluare, după care să fie adoptată o hotărâre

obiectivă.

2

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2017 s-a admis

solicitarea lui Palii Serghei cu privire la scutirea de la achitarea taxei de

stat.(f.d.108)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 decembrie 2017 s-a respins cererea

de apel declarată de avocatul Boris Onică în interesele lui Palii Serghei și s-au

menținut hotărârea și încheierea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din

22 septembrie 2017. (f.d.117)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 13 februarie 2018, Palii

Serghei a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, scutirea de la

plata taxei de stat pentru examinarea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de

Apel Bălți din 14 decembrie 2017 și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime

de 5705,30 lei. (f.d.128-131).

În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată ierarhic

inferioare la judecarea cauzei au încălcat și aplicat greșit normele de drept

material și procedural, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, concluziile expuse în hotărâre și decizie

vin în contradicție cu circumstanțele adevărate ale pricinii, nu a fost aplicată legea

care trebuia să fie aplicată și a respins apelul declarat de reprezentantul lui Palii

Serghei, avocatul Boris Onica într-un mod ilegal și nefondat.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2018 a fost admisă

solicitarea recurentului cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, a fost scutit

Palii Serghei de la plata taxei de stat la depunerea cererii de recurs în mărime de

461 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

14 decembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Palii Serghei în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

3

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

4

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Palii Serghei

este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3),

(4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar

alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Palii Serghei, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Palii Serghei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iuliana Oprea

Dumitru Visternicean

5