2ra-666/18 — apararea onoarei si demnitatii, reparea prejudiciului moral

2ra-666/18 — apararea onoarei si demnitatii, reparea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: P. Triboi dosarul nr. 2ra-666/18

instanța de apel: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Negură

împotriva lui Grigore Ciorici, intervenient accesoriu PPI SC „Deșteptarea”

societate cu răspundere limitată cu privire la apărarea onoarei și demnității și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Vasile Negură și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 11 iulie 2016 Vasile Negură a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Grigore Ciorici, intervenient accesoriu PPI SC

„Deșteptarea” SRL cu privire la apărarea onoarei și demnității și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, în perioada anilor 2014 –

2016, pârâtul activând în funcția de redactor șef al ziarului „Deșteptarea” a publicat

un șir de articole ce conțineau informații eronate și calomnioase în privința sa,

astfel, lezându-i onoarea și demnitatea ca cetățean, fost colaborator al MAI și jurist

al aparatului președintelui raionului, ceea ce a influiențat negativ asupra stării sale

de sănătate.

A menționat că pârâtul neîntemeiat a publicat articole ce conțineau calomnii

la viața sa privată, cu toate că, referitor la articolul acestuia ce conținea informații

calomnioase, publicat în ziarul „Unghiul” Ungheni în anul 1999, instanța de

judecată prin hotărârea adoptată a fost de partea sa.

A invocat că în anul 2003, timp de o lună, împreună cu vecinii au reparat

drumul de la str. V. Geamănă până la str. Sf. Gheorghe, însă pârâtul a refuzat să

participe la reparație și nici nu a acordat ajutor financiar, iar în anul 2008 i-a

explicat pârâtului că prin decizia Consiliului local s-a decis de a repara porțiunea

de drum de la str. V. Geamănă până la str. C. Cociu, ulterior, când vor dobândi

1

bani pentru reparație v-a fi reparat și restul drumului care duce spre gospodăria

pârâtului.

A afirmat că în primăvara anului 2014 a schimbat gardul vechi avariat și a

construit trotuar cu piloni de protecție atât a pietonilor, cât și a gardului, lățimea

drumului fiind de 6 m conform Regulamentului construcției drumurilor sătești de

categoria a treia, iar prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 26 iunie 2015

acțiunile sale referitor la construcția trotuarului au fost apreciate ca legale.

A susținut că la data de 23 mai 2014 pârâtul a publicat articolul „Ce se

întâmplă în Vărzărești”, indicând că el „a ocupat samovolnic aproximativ un metru

din drumul public..., îngreunează circulația rutieră pe acest sector de drum, că se

creează mare pericol pentru circulație”, informație care este eronată, deoarece, el a

restabilit fostul trotuar instalând piloni de protecție cu acordul vecinilor,

viceprimarului com. Vărzărești și consultându-se cu specialiștii în construcția

drumurilor.

Tot în acest articol, pârâtul a indicat că el în „împrejurări obscure în perioada

când a fost consilier local, a dobândit alocarea unui teren sub construcție pentru

fiica sa”, însă funcția de consilier a deținut-o în perioada anilor 2007-2011, iar

terenul a fost alocat în anul 2006 concomitent cu alți 34 de solicitanți.

De asemenea, pârâtul a mai descris acapararea unui teren agricol de la o

persoană decedată în anul 1985, ceea ce nu corespunde adevărului și realității. La

fel, nu corespunde adevărului expresia că „Vasile Negură bate pragul primăriei ca

să i se aloce sau să cumpere trotuarul construit”, or, conform Actului de constatare

întocmit de primarul Ion Crudu, acesta este solidar cu decizia de a construi

trotuarul și nu are obiecții.

A invocat că la data de 05 iunie 2015 pârâtul a publicat articolul întitulat

„Vasile Negură a ratat 50000 lei”, indicând că el „a interzis să treacă cu caprele pe

drum, a intrat în conflict cu lumea pentru niște fapte reprobabile și a construit în

mijlocul drumului o barieră din piloni de metal”. Eronat este arătat cazul tâlhăriei

pe care el a început să-l ancheteze și care, ulterior, a fost transmis la Inspectoratul

de Poliție din Hîncești. La fel, pârâtul a dus în eroare cititorul referitor la

construcția serei din scândură de plop, deoarece sera a fost construită cu 5 ani în

urmă. Fără temei juridic este și expresia că a ratat 50 000 de lei, deoarece nu este o

hotărâre definitivă în acest sens.

A notat că prin denumirea articolului „Vasile Negură și câcărează de capră”

publicat de către pârât la data de 18 iulie 2014 i-a fost lezată onoarea și demnitatea.

În acest articol s-a indicat că el a interzis vecinilor să treacă cu caprele pe lângă

gardul său, însă martorii Gheorghe Tîmbur, Maria Ciobanu, Mihail Guidea și

Anton Andriuță au infirmat acest fapt, iar prin expresia „de la el te poți aștepta la

orice” și că este o persoană agresivă și vulgară i-a fost lezată onoarea.

A declarat că prin articolul întitulat „Vasile Negură se pricopsește” publicat

la data de 12 decembrie 2014, pârâtul a avut în vedere că, el se îmbogățește fără ca

să muncească, însă el a lucrat timp de 4 zile la grădiniță, fiind remunerat conform

contractului de muncă, iar toate acțiunile sale au fost verificate de organele de

drept, care au stabilit că nu a fost încălcată legea. Tot în acest articol, se repetă

despre instalarea pilonilor și interzicerea trecerii caprelor.

2

A relevat că pârâtul având ca scop de se răzbuna pe el, a menționat despre

soția sa, indicând „că ar schimba situația de la grădinița Vărzărești dacă ar fi

directorul nou”, însinuând demisia acesteia, mai mult, Lucia Bărgan nu a avut nici

un motiv să scrie acest articolul întitulat „De unde să luăm o Tatiana Cociu?”,

deoarece, ultima este nepoata soției sale și sunt în relații foarte bune.

A invocat că în articolul întitulat „Vasile Negură criticat de mai multă lume”

din 30 iunie 2014 au fost indicate unele evenimente din anii 1990, când activa în

funcția de inspector de sector în satele Grozești și Soltănești, încriminându-i

încarcerarea lui Gheorghe Căpăstru, însă de fapt, acesta a fost dus la Inspectoratul

de Poliție la indicația anchetatorului Ion Tămbur, care l-a arestat pe un anumit

termen, ulterior, eliberându-l, iar el la rândul său doar și-a exercitat atribuțiile de

serviciu. Astfel, fiindu-i din nou știrbită demnitatea de reprezentant al legii. Tot în

acest articol, s-a indicat că a acaparat terenul din drum, însă terenul îl deține în

baza titlului de autentificare.

A relatat că în articolul întitulat „Judecata a emis hotărârea, dar cum rămâne

cu cei care terorizează?!” din 10 iulie 2015, pârâtul a utilizat cuvântul „terorizează”

ducând în eroare cititorul, deoarece hotărârea primei instanțe nu este definitivă.

Mai mult ca atât, prin expresia „recent Vasile Negură a pierdut și procesul cu

poliția care l-a amendat pentru construcția barierilor în drumul public” a fost

distribuită informație eronată, or, în hotărârea judecătorească din 26 iunie 2015

este stipulat că, el nu merită să fie amendat pentru construcția trotuarului cu piloni

de metal și nu a încălcat legea.

A susținut că în articolul „Vasile Negură și comportamentul civilizat”

publicat la 20 martie 2015, pârâtul a analizat oameni care dețin studii superioare,

însinuând că nu le dă nimic, referindu-se la cultură, comportament și mentalitate,

cuvinte care consideră că i-au fost adresate lui. Mai mult, din acest articol reiese că

actele întocmite de specialiști raionali pentru pârât nu sunt legale, iar specialiștii nu

sunt specialiști.

A afirmat că în articolul „Semnale de la Vărzărești” din 03 aprilie 2015,

pârâtul repetat a ponegrit-o pe soția sa, în calitate de directoare de grădiniță,

indicând că unii se tem de jargonul ei, că nu se implementează milionul și că se

așteaptă concursul de schimb al directoarei.

A notat că pârâtul prin articolul „Încă o pierdere pentru Vasile Negură” din

03 martie 2016 a informat că, Curtea de Apel i-a refuzat lui Vasile Negură în

satisfacerea cererii, ceea ce este eronat, or, prin decizia instanței de apel a fost

casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 29 mai 2015 și a fost emisă o nouă

hotărâre prin care a fost scoasă cererea de pe rol. A susținut că, pârâtul pe lângă

cele publicate cu calomnie și aberații, dorește să fie achitate redacției daune

material și morale.

A menționat că pârâtul în ultimul articol din 13 mai 2016 întitulat „Cerere

prealabilă” a indicat că cererea prealabilă este depusă de Vasile Negură, însă

aceasta a fost întocmită, semnată și expediată de către avocat, astfel, pretențiile

referitoare la ortografie urmează a fi adresate acestuia.

Consideră că prin publicarea informațiilor eronate, insultelor, calomniilor și

defăimărilor în articolele din ziarul „Deșteptarea” i-a fost lezată onoarea și

3

demnitatea, cauzându-i grave probleme de sănătate, aflându-se la evidența

medicului de familie ca hypertonic ca rezultat a unui ictus suportat anterior, iar în

toamna anului 2014 a suportat o intervenție chirurgicală, mai mult, din luna

decembrie 2015 este la evidență cu probleme cardiace și este nevoit să suporte

cheltuieli pentru medicamente.

Solicită recunoașterea că toate frazele și afirmațiile reproduse în ziarul

„Deșteptarea” nu corespund adevărului și sunt defăimătoare, calomnioase și

insultătoare la adresa reclamantului, obligarea publicației SRL „Deșteptarea” să

publice pe paginile aceluiași ziar o dezmințire cu enumerarea tuturor afirmațiilor

defăimătoare, calomnioase, insultătoare publicate în ziarul menționat, cu indicarea

datei, autorului și denumirii articolului respectiv, cu scuzele de rigoare și încasarea

din contul lui Grigore Ciorici și PPI SC „Deșteptarea” SRL în beneficiul lui Vasile

Negură a câte 25 000 de lei de la fiecare, cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2017 acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță respingând acțiunea și-a argumentat soluția constatând că,

faptele relatate de către pârât în articolele enunțate în cererea de chemare în

judecată au un suport probatoriu pentru judecățile de valoare răspândite de primul

a existat un substrat factologic rezonabil, iar injurii nu au fost aduse în adresa

reclamantului. Mai mult ca atât, articolele au fost publicate în baza informațiilor

parvenite de la cetățeni.

Totodată, prima instanță a reiterat că, reclamantul nu a prezentat probe prin

care să demonstreze legătura cauzală dintre problemele de sănătate și articolele

publicate în ziarul „Deșteptarea” în perioada anilor 2014 – 2016.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Vasile Negură și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 23 ianuarie 2018, reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul

Vladislav Ciobanu-Nițuleac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu încălcarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material, și anume, a fost interpretată în mod eronat

legea, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei și au fost apreciate arbitrar probele, reiterând motivele de fapt

și de drept pe care le-a invocat pe parcursul examinări cauzei în instanțele

inferioare.

Prin referința depusă la data de 20 martie 2018 Grigore Ciorici a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

4

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 11 ianuarie 2018 (f.d. 180), iar cererea de recurs a fost depusă la

data de 23 ianuarie 2018 (f.d. 192).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe

când în recursul declarat de către reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul

Vladislav Ciobanu-Nițuleac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial

și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a considera recursul reprezentantului lui Vasile Negură, avocatul Vladislav

Ciobanu-Nițuleac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.(1)

CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul

Vladislav Ciobanu-Nițuleac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6