2ra-666/18 — apararea onoarei si demnitatii, reparea prejudiciului moral

prima instanță: P. Triboi dosarul nr. 2ra-666/18 instanța de apel: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Negură împotriva lui Grigore Ciorici, intervenient accesoriu PPI SC „Deșteptarea” societate cu răspundere limitată cu privire la apărarea onoarei și demnității și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Vasile Negură și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2017, c o n s t a t ă: La data de 11 iulie 2016 Vasile Negură a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore Ciorici, intervenient accesoriu PPI SC „Deșteptarea” SRL cu privire la apărarea onoarei și demnității și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, în perioada anilor 2014 – 2016, pârâtul activând în funcția de redactor șef al ziarului „Deșteptarea” a publicat un șir de articole ce conțineau informații eronate și calomnioase în privința sa, astfel, lezându-i onoarea și demnitatea ca cetățean, fost colaborator al MAI și jurist al aparatului președintelui raionului, ceea ce a influiențat negativ asupra stării sale de sănătate. A menționat că pârâtul neîntemeiat a publicat articole ce conțineau calomnii la viața sa privată, cu toate că, referitor la articolul acestuia ce conținea informații calomnioase, publicat în ziarul „Unghiul” Ungheni în anul 1999, instanța de judecată prin hotărârea adoptată a fost de partea sa.

A invocat că în anul 2003, timp de o lună, împreună cu vecinii au reparat drumul de la str. V. Geamănă până la str. Sf. Gheorghe, însă pârâtul a refuzat să participe la reparație și nici nu a acordat ajutor financiar, iar în anul 2008 i-a explicat pârâtului că prin decizia Consiliului local s-a decis de a repara porțiunea de drum de la str. V. Geamănă până la str. C. Cociu, ulterior, când vor dobândi 1 bani pentru reparație v-a fi reparat și restul drumului care duce spre gospodăria pârâtului. A afirmat că în primăvara anului 2014 a schimbat gardul vechi avariat și a construit trotuar cu piloni de protecție atât a pietonilor, cât și a gardului, lățimea drumului fiind de 6 m conform Regulamentului construcției drumurilor sătești de categoria a treia, iar prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 26 iunie 2015 acțiunile sale referitor la construcția trotuarului au fost apreciate ca legale.

A susținut că la data de 23 mai 2014 pârâtul a publicat articolul „Ce se întâmplă în Vărzărești”, indicând că el „a ocupat samovolnic aproximativ un metru din drumul public..., îngreunează circulația rutieră pe acest sector de drum, că se creează mare pericol pentru circulație”, informație care este eronată, deoarece, el a restabilit fostul trotuar instalând piloni de protecție cu acordul vecinilor, viceprimarului com. Vărzărești și consultându-se cu specialiștii în construcția drumurilor. Tot în acest articol, pârâtul a indicat că el în „împrejurări obscure în perioada când a fost consilier local, a dobândit alocarea unui teren sub construcție pentru fiica sa”, însă funcția de consilier a deținut-o în perioada anilor 2007-2011, iar terenul a fost alocat în anul 2006 concomitent cu alți 34 de solicitanți.

De asemenea, pârâtul a mai descris acapararea unui teren agricol de la o persoană decedată în anul 1985, ceea ce nu corespunde adevărului și realității. La fel, nu corespunde adevărului expresia că „Vasile Negură bate pragul primăriei ca să i se aloce sau să cumpere trotuarul construit”, or, conform Actului de constatare întocmit de primarul Ion Crudu, acesta este solidar cu decizia de a construi trotuarul și nu are obiecții. A invocat că la data de 05 iunie 2015 pârâtul a publicat articolul întitulat „Vasile Negură a ratat 50000 lei”, indicând că el „a interzis să treacă cu caprele pe drum, a intrat în conflict cu lumea pentru niște fapte reprobabile și a construit în mijlocul drumului o barieră din piloni de metal”.

Eronat este arătat cazul tâlhăriei pe care el a început să-l ancheteze și care, ulterior, a fost transmis la Inspectoratul de Poliție din Hîncești. La fel, pârâtul a dus în eroare cititorul referitor la construcția serei din scândură de plop, deoarece sera a fost construită cu 5 ani în urmă. Fără temei juridic este și expresia că a ratat 50 000 de lei, deoarece nu este o hotărâre definitivă în acest sens. A notat că prin denumirea articolului „Vasile Negură și câcărează de capră” publicat de către pârât la data de 18 iulie 2014 i-a fost lezată onoarea și demnitatea. În acest articol s-a indicat că el a interzis vecinilor să treacă cu caprele pe lângă gardul său, însă martorii Gheorghe Tîmbur, Maria Ciobanu, Mihail Guidea și Anton Andriuță au infirmat acest fapt, iar prin expresia „de la el te poți aștepta la orice” și că este o persoană agresivă și vulgară i-a fost lezată onoarea.

A declarat că prin articolul întitulat „Vasile Negură se pricopsește” publicat la data de 12 decembrie 2014, pârâtul a avut în vedere că, el se îmbogățește fără ca să muncească, însă el a lucrat timp de 4 zile la grădiniță, fiind remunerat conform contractului de muncă, iar toate acțiunile sale au fost verificate de organele de drept, care au stabilit că nu a fost încălcată legea. Tot în acest articol, se repetă despre instalarea pilonilor și interzicerea trecerii caprelor. 2 A relevat că pârâtul având ca scop de se răzbuna pe el, a menționat despre soția sa, indicând „că ar schimba situația de la grădinița Vărzărești dacă ar fi directorul nou”, însinuând demisia acesteia, mai mult, Lucia Bărgan nu a avut nici un motiv să scrie acest articolul întitulat „De unde să luăm o Tatiana Cociu?”, deoarece, ultima este nepoata soției sale și sunt în relații foarte bune.

A invocat că în articolul întitulat „Vasile Negură criticat de mai multă lume” din 30 iunie 2014 au fost indicate unele evenimente din anii 1990, când activa în funcția de inspector de sector în satele Grozești și Soltănești, încriminându-i încarcerarea lui Gheorghe Căpăstru, însă de fapt, acesta a fost dus la Inspectoratul de Poliție la indicația anchetatorului Ion Tămbur, care l-a arestat pe un anumit termen, ulterior, eliberându-l, iar el la rândul său doar și-a exercitat atribuțiile de serviciu. Astfel, fiindu-i din nou știrbită demnitatea de reprezentant al legii. Tot în acest articol, s-a indicat că a acaparat terenul din drum, însă terenul îl deține în baza titlului de autentificare. A relatat că în articolul întitulat „Judecata a emis hotărârea, dar cum rămâne cu cei care terorizează?!” din 10 iulie 2015, pârâtul a utilizat cuvântul „terorizează” ducând în eroare cititorul, deoarece hotărârea primei instanțe nu este definitivă.

Mai mult ca atât, prin expresia „recent Vasile Negură a pierdut și procesul cu poliția care l-a amendat pentru construcția barierilor în drumul public” a fost distribuită informație eronată, or, în hotărârea judecătorească din 26 iunie 2015 este stipulat că, el nu merită să fie amendat pentru construcția trotuarului cu piloni de metal și nu a încălcat legea. A susținut că în articolul „Vasile Negură și comportamentul civilizat” publicat la 20 martie 2015, pârâtul a analizat oameni care dețin studii superioare, însinuând că nu le dă nimic, referindu-se la cultură, comportament și mentalitate, cuvinte care consideră că i-au fost adresate lui. Mai mult, din acest articol reiese că actele întocmite de specialiști raionali pentru pârât nu sunt legale, iar specialiștii nu sunt specialiști.

A afirmat că în articolul „Semnale de la Vărzărești” din 03 aprilie 2015, pârâtul repetat a ponegrit-o pe soția sa, în calitate de directoare de grădiniță, indicând că unii se tem de jargonul ei, că nu se implementează milionul și că se așteaptă concursul de schimb al directoarei. A notat că pârâtul prin articolul „Încă o pierdere pentru Vasile Negură” din 03 martie 2016 a informat că, Curtea de Apel i-a refuzat lui Vasile Negură în satisfacerea cererii, ceea ce este eronat, or, prin decizia instanței de apel a fost casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 29 mai 2015 și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost scoasă cererea de pe rol. A susținut că, pârâtul pe lângă cele publicate cu calomnie și aberații, dorește să fie achitate redacției daune material și morale.

A menționat că pârâtul în ultimul articol din 13 mai 2016 întitulat „Cerere prealabilă” a indicat că cererea prealabilă este depusă de Vasile Negură, însă aceasta a fost întocmită, semnată și expediată de către avocat, astfel, pretențiile referitoare la ortografie urmează a fi adresate acestuia. Consideră că prin publicarea informațiilor eronate, insultelor, calomniilor și defăimărilor în articolele din ziarul „Deșteptarea” i-a fost lezată onoarea și 3 demnitatea, cauzându-i grave probleme de sănătate, aflându-se la evidența medicului de familie ca hypertonic ca rezultat a unui ictus suportat anterior, iar în toamna anului 2014 a suportat o intervenție chirurgicală, mai mult, din luna decembrie 2015 este la evidență cu probleme cardiace și este nevoit să suporte cheltuieli pentru medicamente.

Solicită recunoașterea că toate frazele și afirmațiile reproduse în ziarul „Deșteptarea” nu corespund adevărului și sunt defăimătoare, calomnioase și insultătoare la adresa reclamantului, obligarea publicației SRL „Deșteptarea” să publice pe paginile aceluiași ziar o dezmințire cu enumerarea tuturor afirmațiilor defăimătoare, calomnioase, insultătoare publicate în ziarul menționat, cu indicarea datei, autorului și denumirii articolului respectiv, cu scuzele de rigoare și încasarea din contul lui Grigore Ciorici și PPI SC „Deșteptarea” SRL în beneficiul lui Vasile Negură a câte 25 000 de lei de la fiecare, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2017 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță respingând acțiunea și-a argumentat soluția constatând că, faptele relatate de către pârât în articolele enunțate în cererea de chemare în judecată au un suport probatoriu pentru judecățile de valoare răspândite de primul a existat un substrat factologic rezonabil, iar injurii nu au fost aduse în adresa reclamantului. Mai mult ca atât, articolele au fost publicate în baza informațiilor parvenite de la cetățeni. Totodată, prima instanță a reiterat că, reclamantul nu a prezentat probe prin care să demonstreze legătura cauzală dintre problemele de sănătate și articolele publicate în ziarul „Deșteptarea” în perioada anilor 2014 – 2016. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 noiembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Vasile Negură și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 23 ianuarie 2018, reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, și anume, a fost interpretată în mod eronat legea, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și au fost apreciate arbitrar probele, reiterând motivele de fapt și de drept pe care le-a invocat pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare.

Prin referința depusă la data de 20 martie 2018 Grigore Ciorici a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. 4 Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 11 ianuarie 2018 (f.d. 180), iar cererea de recurs a fost depusă la data de 23 ianuarie 2018 (f.d. 192). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 5 Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.(1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către reprezentantul lui Vasile Negură, avocatul Vladislav Ciobanu-Nițuleac, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Oleg Sternioală judecătorul judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 6