2rhc-22/18 — intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rhc-22/18 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: L. Bulgac dosarul nr. 2rhc-22/18
instanța de recurs: Iu. Sîrcu, Iu. Bejenaru, M. Pitic
Î N C H E I E R E
18 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinând cererea de revizuire depusă de către reprezentantul Nadejdei
Gherman, avocatul Victor Pitel,
în cauza civilă la cererea introductivă a Societății pe acțiuni „Cariera de Granit
și Pietriș din Soroca” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de
Societatea cu răspundere limitată „Blanșir”,
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, prin
care a fost respins recursul declarat de către Societatea cu răspunde limitată
„Moldev-Corp” și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie
2016,
c o n s t a t ă:
La data de 23 iunie 2015, SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a depus
cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL
„Blanșir”.
În motivarea cererii creditorul a indicat că, la data de 01 decembrie 2009, între
SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” și SRL „Blanșir” a fost încheiat
contractul de depozit nr. 35, prin care SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a
predat, iar SRL „Blanșir” a primit producția în mărimea de: piatră spartă din granit
M1200 fracția 5*10 în mărime de 632,52 tone, piatră spartă din granit M1200 fracția
5*20 în mărime de 9507,28 tone și nisip din reziduri de la concasare - 97,78 tone.
Menționează că, la data de 16 martie 2011, între SA „Cariera de Granit și
Pietriș din Soroca” și SRL „Blanșir” a fost încheiat contract nr. 44 de livrare a mărfii,
prin care SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a predat, iar SRL „Blanșir” a
primit producția în suma totală de 23 773,80 lei cu TVA, care până în prezent nu
este achitată.
Susține că, la data de 31 octombrie 2011 și 22 mai 2012, SA „Cariera de Granit
și Pietriș din Soroca” a transmis SRL „Blanșir” înștiințările nr. 299 și 232, prin care
a solicitat restituirea mărfii primite.
Afirmă că, în legătură cu faptul că, SRL „Blanșir” a neglijat solicitarea sa, la
data de 11 iunie 2012, creditorul a depus la Judecătoria Soroca o cerere de chemare
în judecată cu privire la încasarea datoriei și repararea prejudiciului cauzat.
1
Relevă că, prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 20 iulie 2012 acțiunea a fost
admisă și a fost încasată de la SRL „Blanșir” în beneficiul SA „Cariera de Granit și
Pietriș din Soroca” suma de 2 540 248,48 lei.
Mai relevă că, la data de 21 iunie 2012, prin încheierea nr. 176-378/2012,
executorul judecătoresc Grigore Stoian a dispus aplicarea sechestrului pe sumele de
bani, bunurile mobile și imobile ale SRL „Blanșir” în favoarea SA „Cariera de Granit
și Pietriș din Soroca”, în limita valorii acțiunii.
Invocă că, la 23 ianuarie 2013, executorul judecătoresc Marcel Mușet a preluat
spre executare documentul executoriu nr. 2e-46/12, eliberat de Judecătoria Soroca
și a fost obligată SRL „Blanșir” să se prezinte la data de 20 februarie 2013.
Menționează că, având în vedere faptul că, o perioadă îndelungată de timp
debitorul SRL „Blanșir” nu a fost în stare să achite datoria acumulată în mărime de
2540 248,48 lei, ce constituie contravaloarea mărfii acceptate și primite, în
conformitate cu prevederile Legii insolvabilității, se impune intentarea procesului de
insolvabilitate față de societatea debitoare.
Susține că, la data de 06 mai 2015, a notificat debitorul SRL „Blanșir” despre
faptul că, în cazul în care nu va executa datoria acumulată, creditorul va solicita
instanței intentarea procedurii de insolvabilitate.
Solicită intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Blanșir” și
numirea în calitate de administrator provizoriu pe Oleg Muntean.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015 a fost admisă
cererea introductivă depusă de creditorul SA „Cariera de Granit și Pietriș din
Soroca” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de SRL „Blanșir”,
fiind dispusă punerea sub observație a debitorului SRL „Blanșir”, desemnarea în
calitate de administrator provizoriu pe Oleg Muntean și aplicarea măsurilor de
asigurare în scopul prevenirii modificării stării bunurilor debitorului în perioada de
pînă la intentarea procesului de insolvabilitate și obligarea administratorului
provizoriu Oleg Muntean de a întocmi și prezinta instanței un raport cu privire la
executarea măsurilor de asigurare până la data de 14 septembrie 2015.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2015 a fost admisă
cererea SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la intentarea
procesului de insolvabilitate față de SRL „Blanșir”, a fost inițiată procedura
simplificată a falimentului și dizolvarea debitorului SRL „Blanșir” și a fost numit în
funcție de lichidator al SRL „Blanșir”, Oleg Muntean. A fost stabilită pentru
creditori termenul-limită – 07 decembrie 2015 pentru înregistrarea cererii de
validare a creanțelor pentru întocmirea tabelului definitiv. A fost stabilit un termen
până la data de 10 decembrie 2015 pentru verificarea creanțelor de către lichidator,
de întocmire și de comunicarea a tabelului lor definitiv. A fost stabilită ședința de
validare a creanțelor pentru data de 14 decembrie 2015, orele 11.00, în incinta Curții
de Apel Chișinău din bd. Ștefan cel Mare,73, mun. Chișinău.
La data de 23 februarie 2016, SA „Moldev-Corp” a depus cerere de validare
a creanțelor, prin care a solicitat repunerea în termen și admiterea cererii de validare
a creanțelor și validarea creanței în sumă de 654000 dolari SUA.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2016 a fost respinsă
cererea înaintată de către creditorul SA „Moldev-Corp” privind repunerea în termen
2
a cererii de validare a creanțelor față de SRL „Blanșir” în proces de faliment
simplificat.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 iulie 2016 a fost admis recursul
declarat de către avocatul Vasile Ceban în interesele SA „Moldev-Corp”, casată
încheierea instanței de insolvabilitate și remisă cauza la rejudecare în instanța de
insolvabilitate.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2016 a fost respinsă
cererea înaintată de către creditorul SA „Moldev-Corp” privind repunerea în termen
a cererii de validare a creanțelor față de SRL „Blanșir” în proces de faliment
simplificat.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016 a fost respins
recursul declarat de către SA „Moldev-Corp” și menținută încheierea instanței de
insolvabilitate.
La data de 19 decembrie 2017 și 20 februarie 2018, reprezentantul Nadejdei
Gherman, avocatul Victor Pitel a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs
și a încheierii instanței de insolvabilitate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în
instanța de insolvabilitate.
În motivarea cererii de revizuire a menționat că, decizia instanței de recurs
este neîntemeiată, invocând drept temei de revizuire art. 449 lit. b) și c) CPC.
Susține că, din materialele dosarului rezultă că, anterior intentării procedurii
de insolvabilitate față de SRL „Blanșir”, SA „Moldev-Corp” avea inițiat cu debitorul
un litigiu la Judecătoria Botanica mun. Chișinău privind încasarea sumei solicitate
spre validare.
Afirmă că, în cadrul acestui proces, la demersul reprezentantului SRL
„Blanșir”, instanța de judecată a atras ca parte în proces pe Nadejda Gherman,
deoarece SA „Moldev-Corp” și SRL „Blanșir”, precum și Nadejda Gherman sunt
parte la raportul obligațional litigios.
Relevă că, Nadejda Gherman, ca parte la raportul obligațional litigios apărut
între SA „Moldev-Corp” și SRL „Blanșir”, este parte în procesul de insolvabilitate
și urma a fi atrasă în proces.
Consideră că, instanțele de judecată au emis o hotărâre cu privire la drepturile
persoanei, care nu a fost implicată în proces.
Invocă că, instanța de recurs a relevat că, prin recipisa reprezentantului SA
„Moldev-Corp”, avocatul Vasile Ceban, care a semnat și cererea de validare a
creanței din 23 februarie 2016, acesta a primit la data de 14 decembrie 2015
notificarea lichidatorului privind intentarea procesului de insolvabilitate față de
debitorul SRL „Blanșir” și copia hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate
și prin urmare, a concluzionat că, la data de 14 decembrie 2015, SA „Moldev-Corp”
a aflat despre intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Blanșir”, precum
și despre termenul de înaintare a creanțelor, din moment ce a primit hotărârea
instanței de insolvabilitate din 29 iunie 2015, însă cererea de validare a creanțelor a
depus-o la data de 23 februarie 2016.
Consideră că, este neîntemeiată concluzia instanței de recurs, deoarece din
materialele cauzei rezultă cu certitudine faptul că, SA „Moldev” este o companie
3
străină cu sediul în Republica Panama (Republica de Panama), or. Panama (Ciudad
de Panama), Edificiul Trump Piaza (Edifico Trump Piaza).
Declară că, pînă la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL
„Blanșir”, SRL „Moldev” avea inițiat cu debitorul un litigiu la Judecătoria Botanica
mun.Chișinău privind încasarea sumei solicitate spre validare. În acest proces civil,
ca reprezentant al SA „Moldev-Corp” a participat avocatul Vasile Ceban.
Menționează că, avocatul Vasile Ceban a fost împuternicit să reprezinte
interesele SA „Moldev-Corp” doar în cauză civilă examinată de către Judecătoria
Botanica, mun. Chișinău.
Susține că, nici avocatul Vasile Ceban și nici o altă persoană n-a fost
împuternicit să reprezinte interesele SA „Moldev-Corp” în procesul de
insolvabilitate al SRL „Blanșir” până la data de 23 februarie 2016 și de aceea recipisa
avocatului Vasile Ceban din cauza civilă examinată de către Judecătoria Botanica,
mun. Chișinău nu poate fi considerată drept dovadă a faptului că, la data de 14
decembrie 2015, SA „Moldev-Corp” a fost notificat despre intentarea procesului de
insolvabilitate față de debitorul SRL „Blanșir” și i-a fost transmisă copia hotărârii
de intentare a procesului de insolvabilitate.
Afirmă că, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare ce țin de
citarea părților în proces, înmânarea actelor de procedură, notificarea creditorului
privind intentarea procesului de insolvabilitate, avocatul Vasile Ceban, care
reprezenta interesele SA „Moldev-Corp” în cauză civilă examinată de către
Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, neavând împuterniciri în procesul de
insolvabilitate, urma să înștiințeze conducerea SA „Moldev-Corp despre actele
procedurale efectuate în cadrul ședinței de judecată din 14 decembrie 2015, fapt care
nu a fost efectuat.
Relevă că, în perioada 20-23 februarie 2016, conducerea SA „Moldev-Corp”
a fost înștiințată despre intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul SRL
„Blanșir”.
Mai relevă că, pe parcurs a fost convocată adunarea acționarilor SA „Moldev-
Corp” și s-a decis asupra perfectării actelor și eliberarea procurii necesare întru
delegarea unor noi împuterniciri pentru reprezentarea intereselor SA „Moldev-
Corp” în procesul de insolvabilitate pornit față de debitorul SRL „Blanșir”, iar
ulterior, avocatul Vasile Ceban a fost împuternicit de a semna și de a depune la data
de 23 februarie 2016 cererea de validare a creanței.
Consideră că, la adoptarea încheierii instanței de insolvabilitate și a deciziei
instanței de recurs, au fost ignorate prevederile art. art. 2; 4; 5; 8; 9; 12; 21; 22; 23;
25; 26; 27; 55-60; 61; 100; 102; 104; 105; 108; 109; 117; 118; 121; 122; 130; 166-
168; 183; 184; 185; 186; 190; 193; 201; 202; 204; 211; 2l3; 222; 224; 232; 233;
234; 239; 240; 259; 357; 358; 364; 365; 385; 386; 387; 388-390; 423-427 CPC.
De asemenea, consideră că, instanțele judecătorești au ignorat prevederile
art.art. 2; 4; 6; 8; 9; 10; 11; 19; 20; 50; 55; 59; 195-197; 199; 200-204; 205-217; 219-
228; 230; 233; 242-252; 267-283; 315-320; 321; 322; 332; 335; 344; 345; 352; 366-
371; 373; 374; 512-514; 572-576; 666-668; 670; 1146-1170 din Codul civil.
În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire
este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se
desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.
4
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire
neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în
scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de
retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei
hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres
determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la
încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția
definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea
admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.
În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că, circumstanțele invocate de către reprezentantul revizuentei,
avocatul Victor Pitel nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire,
deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.
Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că, circumstanțele sau faptele
prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii,
iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire
se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a
afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii,
precum și circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze
esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte
pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea
justă a cauzei.
În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces.
Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că, instanța de judecată urmează să
constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului
material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în
proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și
concludente în acest sens.
Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost prezentate
5
probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că, prin actul
judecătoresc emis în speța dată au fost lezate careva drepturi ale Nadejdei Gherman.
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea
împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care
presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6
al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra
Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea
raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,
care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri
definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.
Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă
examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de
la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de
circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile
invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449
lit.b) și c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către
reprezentantul Nadejdei Gherman, avocatul Victor Pitel, împotriva deciziei Curții
Supreme de Justiție din 21 decembrie 2016, în cauza civilă la cererea introductivă a
Societății pe acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la intentarea
procesului de insolvabilitate față de Societatea cu răspundere limitată „Blanșir”.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, Iulia Sîrcu
judecătorul
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
6