2rh-99/18 — declararea nulității testamentului

prima instanță, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău dosarul nr. 2rh-99/2018

judecător: Sv. Garștea-Bria

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Cernat, A. Pahapol, A. Gavrilița

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu),

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Liusei Gorbatiuc

împotriva Vioricăi Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității

testamentului,

c o n s t a t ă :

La 28 ianuarie 2010 Liusea Gorbatiuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Vioricăi Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității

testamentului.

În motivarea acțiunii a indicat că, ap. XXXXX aparține cu drept de

proprietate părinților săi, Andrei Filipopolschi și Evdochiei Filipopolscaia.

Menționează că, tatăl Andrei Filipopolschi a decedat la 02 februarie 1998

și în apartament a rămas să locuiască mama Evdochia Filipopolscaia. Până la

decesul acesteia, 03 aprilie 2008, reclamanta a avut grijă de ea, o vizita aproape

zilnic. Mama Evdochia Filipopolscaia, nu avea careva secrete față de ea.

La 3 luni după decesul mamei, a venit din Canada fiica ei, Viorica Hido

(Ungureanu) care a declarat că bunica Evdochia Filipopolscaia i-a lăsat testament

pentru apartamentul menționat.

La solicitările ei insistente, i s-a prezentat o copie a acestui testament, în

care este indicat că este autentificat de notarul Tereza Anton la 21 mai 2001 și

înregistrat cu nr.1947.

La examinarea atentă a copiei de pe testament, au apărut dubii referitor la

veridicitatea lui, deoarece mama ei, Evdochia Filipopolscaia, în toți anii cât a fost

îngrijită de reclamantă, nu i-a spus despre existența testamentului, iar semnătura

testatoarei aplicată pe testament se deosebește radical de semnătura mamei sale.

Consideră reclamanta că, semnătura din numele mamei ei pe testament nu

a fost efectuată de ea, dar de o altă persoană, din ce rezultă că a fost falsificat, fapt

ce poate fi dovedit prin rapoartele expertizei grafologice. Faptul ilegalității acestui

testament se confirmă și prin lipsa înregistrării lui în Registrul testamentelor

înregistrate (varianta electronică) de la Ministerul Justiției.

1

Solicită declararea nulității testamentului întocmit din numele Evdochia

Filipopolscaia la 21 mai 2001, autentificat de notarul privat Tereza Anton și

înregistrat cu nr.1947.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 13 noiembrie

2012, acțiunea s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013 s-a admis

apelul declarat de Liusea Gorbatiuc, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 13 noiembrie 2012 și s-a emis o nouă hotărâre de admiterea a

acțiunii.

S-a declarat nulitatea testamentului întocmit din numele Evdochiei

Filipopolscaia la 21 mai 2001, autentificat de notarul privat Tereza Anton și

înregistrat cu nr. 1947.

S-a încasat de la Viorica Hido (Ungureanu) în beneficiul Liusei Gorbatiuc

cheltuielile de judecată în sumă de 6 200 lei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2014, recursul

declarat de Viorica Hido (Ungureanu) s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2014 s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu).

La 09 martie 2015 Viorica Hido (Ungureanu) a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2014, solicitând

admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de

apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 aprilie 2015 s-a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu).

La 04 aprilie 2017 Viorica Hido (Ungureanu) a depus cerere de revizuire,

solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu).

La 27 septembrie 2017, Anatolie Ungureanu, în bază de procură a depus

cerere de revizuire în interesele Viorica Hido (Ungureanu), solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017 s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido

(Ungureanu), în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Liusei Gorbatiuc

împotriva Vioricăi Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității

testamentului.

În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul declarării revizuirii

prevăzut de art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, care stipulează că revizuirea

se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Astfel, a indicat că, la 20 februarie 2017, Procuratura Botanica, mun.

Chișinău a recepționat raportul de expertiză nr. 34/12/1-K-1007, iar în consecință

la 06 martie 2017 Procuratura Botanica, mun. Chișinău a emis ordonanță de refuz

în începerea urmării penale.

2

Consideră revizuenta că acest fapt constituie temei de adresare în instanță

cu cerere de revizuire.

A mai indicat că, testamentul nr. 1947 din 21 mai 2001 nu putea fi

înregistrat la Ministerul Justiției al RM, deoarece înregistrarea actelor notariale în

registrul actelor notariale a fost introdusă prin legea din 08 noiembrie 2002.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii

de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților

la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Viorica Hido (Ungureanu) neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

3

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu

o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul

de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire, altfel spus, Viorica Hido (Ungureanu) nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei

al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în

procesul examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi

care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce

acelea prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită, în cazul în care

înscrisurile indicate de revizuent au constituit obiect al examinării.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele

invocate de Viorica Hido (Ungureanu) se referă la dezacordul cu soluția

pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin încheierea a cărei revizuire se

pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă careva temeiuri

legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

4

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Totodată, Colegiul consideră necesar a menționa că, în conformitate cu

art. 451, alin. (4) Cod de procedură civilă, nu se admite depunerea repetată a

cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) și 447 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido

(Ungureanu), în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Liusei Gorbatiuc

împotriva Vioricăi Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității

testamentului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5