2rh-235/17 — declararea nulității testamentului

prima instanță, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău dosarul nr. 2rh-235/2017

judecător: Sv. Garștea-Bria

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Cernat, A. Pahapol, A. Gavrilița

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: Sv. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Anatolie Ungureanu, în

interesele Vioricăi Hido (Ungureanu), în baza de procură,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Liusei Gorbatiuc

împotriva Vioricăi Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității

testamentului,

c o n s t a t ă :

La 28 ianuarie 2010 Liusea Gorbatiuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Vioricăi Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității

testamentului.

În motivarea acțiunii a indicat că, ap. 20 din str. Minsk 26/2, mun.

Chișinău aparține cu drept de proprietate părinților săi, Andrei Filipopolschi și

Evdochiei Filipopolscaia.

Menționează că, tatăl Andrei Filipopolschi a decedat la 02 februarie 1998

și în apartament a rămas să locuiască mama Evdochia Filipopolscaia. Până la

decesul acesteia, 03 aprilie 2008, reclamanta a avut grijă de ea, o vizita aproape

zilnic. Mama Evdochia Filipopolscaia, nu avea careva secrete față de ea.

La 3 luni după decesul mamei, a venit din Canada fiica ei, Viorica Hido

(Ungureanu) care a declarat că bunica Evdochia Filipopolscaia i-a lăsat testament

pentru apartamentul menționat.

La solicitările ei insistente, i s-a prezentat o copie a acestui testament, în

care este indicat că este autentificat de notarul Tereza Anton la 21 mai 2001 și

înregistrat cu nr.1947.

La examinarea atentă a copiei de pe testament, au apărut dubii referitor la

veridicitatea lui, deoarece mama ei, Evdochia Filipopolscaia, în toți anii cât a fost

îngrijită de reclamantă, nu i-a spus despre existența testamentului, iar semnătura

testatoarei aplicată pe testament se deosebește radical de semnătura mamei sale.

Consideră reclamanta că, semnătura din numele mamei ei pe testament nu

a fost efectuată de ea, dar de o altă persoană, din ce rezultă că a fost falsificat, fapt

ce poate fi dovedit prin rapoartele expertizei grafologice. Faptul ilegalității acestui

testament se confirmă și prin lipsa înregistrării lui în Registrul testamentelor

înregistrate (varianta electronică) de la Ministerul Justiției.

1

Solicită declararea nulității testamentului întocmit din numele Evdochia

Filipopolscaia la 21 mai 2001, autentificat de notarul privat Tereza Anton și

înregistrat cu nr.1947.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 13 noiembrie

2012, acțiunea s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013 s-a admis

apelul declarat de Liusea Gorbatiuc, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 13 noiembrie 2012 și s-a emis o nouă hotărâre de admiterea a

acțiunii.

S-a declarat nulitatea testamentului întocmit din numele Evdochiei

Filipopolscaia la 21 mai 2001, autentificat de notarul privat Tereza Anton și

înregistrat cu nr. 1947.

S-a încasat de la Viorica Hido (Ungureanu) în beneficiul Liusei Gorbatiuc

cheltuielile de judecată în sumă de 6 200 lei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2014, recursul

declarat de Viorica Hido (Ungureanu) s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2014 s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu).

La 09 martie 2015 Viorica Hido (Ungureanu) a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2014, solicitând

admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de

apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 aprilie 2015 s-a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu).

La 04 aprilie 2017 Viorica Hido (Ungureanu) a depus cerere de revizuire,

solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorica Hido (Ungureanu).

La 27 septembrie 2017, Anatolie Ungureanu, în bază de procură a depus

cerere de revizuire în interesele Viorica Hido (Ungureanu), solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și a deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul declarării revizuirii

prevăzut de art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, care stipulează că revizuirea

se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Astfel, a indicat că, la 20 februarie 2017, Procuratura Botanica, mun.

Chișinău a recepționat raportul de expertiză nr. 34/12/1-K-1007, iar în consecință

la 06 martie 2017 Procuratura Botanica, mun. Chișinău a emis ordonanță de refuz

în începerea urmării penale,

Consideră revizuenta că acest fapt constituie temei de adresare în instanță

cu cerere de revizuire.

A mai indicat că, nu testamentul nr. 1947 din 21 mai 2001 nu putea fi

înregistrat la Ministerul Justiției al RM, deoarece înregistrarea actelor notariale în

registrul actelor notariale a fost introdusă prin legea din 08 noiembrie 2002.

2

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Anatolie Ungureanu, în interesele Vioricăi Hido (Ungureanu), în baza de

procură neîntemeiată, depusă de o persoană neîmputernicită și care urmează a fi

respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Potrivit art. 447 Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de

revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art.

449 lit. g) și h).

Colegiul remarcă că, Anatolie Ungureanu, la caz nu deține împuterniciri

pentru a înainta cerere de revizuire.

Articolul 59 Cod de procedură civilă, specifică faptul că, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la

momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În categoria de alți participanți la proces, potrivit art. 55 Cod de procedură

civilă, intră intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în

conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sunt împuternicite să adreseze în

instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor

alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea

drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în pricinile cu

procedură specială.

Astfel, o altă categorie de persoane care pot fi subiecți ai revizuirii sunt

persoanele care nu au fost antrenate în proces, dar cărora, printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă, li s-a încălcat drepturile, libertățile sau interesele

legitime. O asemenea situație poate duce direct la încălcarea art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

3

Conform art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul

de a avea avocat.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile

date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de

reprezentat și certificat de avocat.

Iar, potrivit art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare

în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului

toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune

în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total

sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor

pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională,

de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea

judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona

executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri

sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres,

sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice

sau în mandatul eliberat avocatului.

Prin prisma normelor precitate, Colegiul consideră necesar a menționa că,

procura din 13 mai 2017 eliberată pe numele lui Anatolie Ungureanu nu denotă

împuternicirile acestuia de a reprezenta interesele Vioricăi Hido (Ungureanu), în

instanță, în ordine de revizuire, or, acesta nu are calitate procesuală, de parte sau

participant la proces și ca urmare nu era în drept să declare cerere de revizuire.

Având în vedere că, cele supra relatate, reținând faptul că Anatolie

Ungureanu nu este parte în proces, și nu dispune de împuterniciri, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Anatolie Ungureanu.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) și 447 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolie

Ungureanu, în interesele Vioricăi Hido (Ungureanu), în baza de procură, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Liusei Gorbatiuc împotriva Vioricăi

Hido (Ungureanu) cu privire la declararea nulității testamentului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4