3r-50/18 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Dosarul nr. 3r-50/18 Judecător: I. Chirtoaca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov D E C I Z I E 18 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Ion Druță examinând recursul declarat de către reprezentantul Primarului General al municipiului Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat către Primarului General al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Kaufland” cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Primarul General al municipiului Chișinău, c o n s t a t ă: La 29 noiembrie 2016, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun.

Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Kaufland” cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acțiunii a indicat că, la 27 septembrie 2016, Primarul General al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a emis dispoziția nr. 1085-d din 27 septembrie 2016 cu privire la luarea autoturismului de marca Volkswagen Golf la evidența Primăriei mun. Chișinău. Reclamantul indică că a efectuat controlul de legalitate al dispoziției enunțate și a constatat că a fost emisă contrar prevederilor legale, astfel, la 31 octombrie 2016, Oficiul teritorial Chișinău a înaintat Primarului General al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, notificarea nr. 1304/OT -2082, prin care a solicitat abrogarea actului 4 administrativ menționat, ca fiind emis cu încălcarea competenței deoarece autoritatea executivă a mun.

Chișinău nu dispune de competența de a primi ca donație și a lua la evidență un bun imobil. Reclamantul solicită admiterea acțiunii și anularea dispoziției nr. 1085-d din 27 septembrie 2016 cu privire la luarea autoturismului de marca Volkswagen Golf la evidența Primăriei mun. Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2017, a fost admisă integral acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și anulată dispoziția nr. 1085-d din 27 septembrie 2016 cu privire la luarea autoturismului de marca Volkswagen Golf la evidența Primăriei mun. Chișinău. La 12 ianuarie 2018, Primarul General al mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018, a fost restituită cererea de apel depusă de către Primarul General al mun. Chișinău ca fiind depusă înafara termenului legal. Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 20 februarie 2018, reprezentantul Primarului General mun. Chișinău a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018 cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că încheierea recurată este una ilegală și neîntemeiată și pasibilă de a fi casată deoarece hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2017 a fost pronunțată în lipsa reprezentantului Primarului General al mun.

Chișinău, ulterior reprezentantul recurentului a depus cererea de apel la 15 noiembrie 2017 din momentul când a făcut cunoștință cu dispozitivul hotărârii din 25.09.2017. Mai indică cu trimitere la prevederile art. 236 alin. (4) CPC al RM, că dispozitivul hotărârii urma să fie remis acestuia până la 30.09.2017 și urma să fie depus apelul până la data de 25.10.2017 în termen de 30 zile, dar reieșind din data înregistrării dispozitivului în cancelaria Primăriei la 26.10.2017, adică cu 26 zile mai târziu, respectiv invocă că cererea de apel a fost depus în termen la data de 15.11.2017. Consideră că instanța de apel urma să concretizeze dacă reprezentantul Primarului General mun.

Chișinău va solicita în cazul dat repunerea în termen, ceia ce nu a făcut, dar a făcut o motivație în încheierea sa, iar cererea de apel a fost restituită cu aplicarea eronată a termenului de prescripție, or odată ce intimatul în referința sa a solicitat aplicarea termenului de prescripție, instanța urma să țină cont de acest fapt și să admită cererea de apel. Menționează că prin citația nr. 02-3a-448-09012018, înregistrată la Primărie cu nr. 08-366 la data de 18.01.2018, instanța de apel a invitat părțile la data de 06.02.2018, ora 10:30, unde se va examina apelul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău, respectiv în situația creată instanța de apel deja a primit spre examinare cererea de apel.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de reprezentantul Primarului General mun. Chișinău ca fiind unul neîntemeiat și pasibil de a fi respins, din următoarele motive. Potrivit art. 425 CPC al RM, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Cu trimitere la prevederile normei legale citate, instanța de recurs reține că instanța de apel a remis, la 12.02.2018 către recurent, copia încheierii din 06 februarie 2018 (f.d.

103), însă din materialele dosarului nu se atestă vreun înscris din care ar reieși că această încheiere a fost recepționată de către Primarul General al mun. Chișinău, respectiv instanța de recurs va reține drept întemeiat argumentul recurentului precum că a făcut cunoștință cu încheierea recurată de pe pagina web al instanțelor judecătorești la data de 16.02.2018, din care considerente instanța va considera prezentul recurs ca fiind depus în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea pârților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. La 12 ianuarie 2018, Primarul General al mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat (f.d. 75). Astfel, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018, a fost restituită cererea de apel depusă de către Primarul General al mun.

Chișinău ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 98-102). Instanța de recurs reține că concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de către Rusu Vitalie, în afara termenului legal este justificată. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2017, prin care a fost admisă acțiunea acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, a fost pronunțat la 25 septembrie 2017 (f.d.

171). Iar, pentru ședințele de judecată din 22 februarie 2017, 28 iunie 2017, 14 septembrie 2017 și 25 septembrie 2017, recurentul Primarul General mun. Chișinău și reprezentantul acestuia au fost citați în mod legal, iar la unele din ședințe, aceștia au fost prezenți (f.d. 47, 67). La fel, actele dosarului atestă că prin scrisoarea instanței, Judecătoria Chișinău sediul Centru a expediat în adresa recurentului copia dispozitivului hotărârii din 25 septembrie 2017(f. d. 73). Mai mult, prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei se confirmă că recurentul Primarul General al mun. Chișinău a recepționat copia dispozitivului hotărârii la 16 octombrie 2017 (f.d. 74). Cu toate acestea, la 15 noiembrie 2017, reprezentantul Primarului General al mun.

Chișinău, Plașciuc Mihai a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC (f.d. 162). Or, în interpretarea corectă a prevederilor art. 362 alin. (1) - (4) CPC este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare a apelului.

În această ordine de idei, instanța de recurs respinge afirmația recurentului, care cu trimitere la prevederile art. 236 alin. (4) CPC al RM, a indicat că dispozitivul hotărârii urma să fie remis acestuia până la 30.09.2017 și urma să fie depus apelul până la data de 25.10.2017 în termen de 30 zile, dar reieșind din data înregistrării dispozitivului în cancelaria Primăriei la 26.10.2017, adică cu 26 zile mai târziu, acesta a fost în imposibilitate de a depune cererea de apel, or, după cum instanța de recurs a reținut supra, termenul de declarare a apelului începe a curge din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii și nu din momentul comunicării acesteia. Nu poate fi reținut și argumentul recurentului precum că instanța de apel urma să concretizeze dacă reprezentantul Primarului General mun.

Chișinău va solicita în cazul dat repunerea în termen, or, obligația de a solicita repunerea în termen, în cazul depășirii din motive întemeiate a termenul legal de depunere a unei cereri, la caz a cererii de apel, este prevăzută de lege și nu este necesar ca instanța judecătorească să indice expres acest lucru în dispozitivul unui act judecătoresc. Totodată, instanța de recurs consideră pur declarativ și fără suport juridic argumentele recurentului precum că prin citația nr. 02-3a-448-09012018, înregistrată la Primăria mun. Chișinău, cu nr. 08-366 la data de 18.01.2018, instanța de apel a invitat părțile la data de 06.02.2018, ora 10:30, unde se va examina apelul declarat de către Primarul General al mun.

Chișinău, respectiv în situația creată instanța de apel deja a primit spre examinare cererea de apel, or, după cum reiese din procesul-verbal al ședinței de judecată din 06 februarie 2018 la care face referire recurentul, instanța de apel a indicat la deschiderea ședinței de judecată că se examinează chestiunea cu privire la acceptarea apelului declarat de către Primarul General al mun. Chișinău, respectiv instanța recurs consideră că anume procesul-verbal al ședinței de judecată este actul procedural care produce efecte juridice, act ce emană de la judecător și nu citația părții privind informarea despre locul, data și ora ședinței de judecată.

Respectiv, prin înaintarea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2017, abia la 15 noiembrie 2017, recurentul și-a exercitat dreptul său cu încălcarea termenului legal, care de natură atrage decăderea dreptului de a exercita calea de atac a apelului și justifică în speță, admiterea excepției tardivității apelului și în consecință, atrage restituirea acestuia ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripție.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. De altfel, reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că, prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat dreptul la un proces echitabil.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către reprezentantul Primarului General mun. Chișinău. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2018, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Primarul General al mun.

Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Ion Druță