3ra-370/18 — contestarea actului administrativ

Prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central: I. Cotea dosarul nr. 3ra-370/18 Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul: G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bostan Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 28 noiembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 mai 2017, c o n s t a t ă La 13 aprilie 2017, Bostan Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că în septembrie 1988 a fost rănit în timpul îndeplinirii obligațiilor serviciului militar în Republica Afganistan, iar în rezultatul traumelor primite și-a pierdut capacitatea de muncă, fiindu-i stabilit XXXXX. În baza decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al U.R.S.S. nr. 768706 din 07 martie 1989 a fost decorat cu ordinul „Steaua Roșie”. Indică Bostan Mihail că până-n prezent, pe lângă alocațiile sociale stabilite pentru XXXXX, a beneficiat de o alocație pentru merite deosebite față de stat în sumă de doar 50 de lei lunar conform art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003, în vigoare la data stabilirii pensiei.

Însă ulterior, prin Legea nr. 105 din 04 mai 2006 pentru completarea articolului 22 din Legea nr.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani, alocația nominală a fost stabilită persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste în cuantum de 500 de lei, sumă de care urma să beneficieze și dânsul, deoarece ordinul „Steaua Roșie” cu care a fost decorat este echivalent cu distincția de stat a Republicii Moldova ordinul „Ștefan cel Mare”.

1 Menționează reclamantul că în conformitate cu pct. 19 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1413 din 27 noiembrie 2003, sumele alocației de stat pentru merite deosebite față de stat neachitate la timp din vina organului, care stabilește și plătește alocația, se plătesc retroactiv fără nici o limitare. Astfel, având în vedere că alocația nominală de stat pentru merite deosebite față de stat în sumă de 500 de lei a fost stabilită persoanelor decorate cu ordinul „Ștefan cel Mare” începând cu 01 mai 2006, CNAS urmează să-i achite diferența lunară de 450 de lei, sumă de care nu a beneficiat începând cu 01 mai 2006 până-n prezent.

Susține Bostan Mihail că s-a adresat cu cerere prealabilă către CNAS, solicitând achitarea diferenței sumei alocației de stat pentru merite deosebite față de stat începând cu 01 mai 2006 până-n prezent, precum și achitarea în viitor a alocației date în sumă de 500 de lei lunar, prin răspunsul nr. B-255/17 din 20 martie 2017 cererea fiind respinsă din motiv că lipsește temei legitim pentru stabilirea alocației în cuantum de 500 de lei. Solicită reclamantul obligarea CNAS să-i achite diferența alocației de stat pentru merite deosebite față de stat începând cu 01 mai 2006 până-n prezent în sumă de 450 de lei lunar, precum și să-i achite în viitor alocația nominală de stat pentru merite deosebite în sumă de 500 de lei lunar.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 mai 2017, acțiunea a fost admisă integral. S-a obligat CNAS să-i achite lui Bostan Mihail diferența sumei alocației nominale lunare de stat pentru merite deosebite față de stat începând cu 01 mai 2006 în sumă de 450 de lei lunar și să-i achite în viitor alocația nominală lunară de stat pentru merite deosebite față de stat în mărime de 500 de lei lunar.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 noiembrie 2017, a fost respins apelul declarat de CNAS și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 mai 2017. Instanțele de judecată au conchis că Bostan Mihail întrunește condițiile prevăzute în art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003 pentru achitarea alocației nominale în cuantum de 500 de lei, or, conform anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 533 din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei URSS, distincției de stat a Republicii Moldova – ordinul „Ștefan cel Mare” îi corespunde următoarele distincții ale fostei URSS: ordinul „Drapelul Roșu”, ordinul „Războiului pentru Apărarea Patriei” clasele I și II, ordinul „Steaua Roșie”, ordinul „Slava” și ordinul „Pentru bărbăție personală”.

La 02 februarie 2018, CNAS a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Cahul din 28 noiembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 23 mai 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată. În susținerea recursului, recurenta a invocat interpretarea în mod eronat a legii de către instanțele ierarhic inferioare. Consideră CNAS că Bostan Mihail, fiind decorat cu ordinul „Steaua Roșie”, nu beneficiază de alocație nominală în cuantum de 500 de lei, or, potrivit art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani, alocația nominală în sumă de 500 de lei se stabilește doar persoanelor decorate cu ordinele „Ordinul Republicii”, „Ștefan cel Mare” sau „Slava Muncii” de clasele I, II și III ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste.

2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Cahul din 28 noiembrie 2017 redactată integral, a fost expediată în adresa CNAS la 10 ianuarie 2018 (f.d. 93), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. În circumstanțele relevate, recursul declarat de CNAS la 02 februarie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 23 februarie 2018, în adresa intimatului Bostan Mihail a fost expediată copia recursului declarat de CNAS, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de CNAS este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de CNAS nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în referință și cererea de apel, în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic 3 inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s- a pronunțat deja în modul corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de CNAS ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 4