2ra-616/18 — încasarea datoriei și penalității
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei şi penalităţii
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-616/18 — încasarea datoriei și penalității (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central: I. Gorlenco dosarul nr. 2ra-616/18
Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul:
V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii
Î N C H E I E R E
18 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de Comanici Valentin,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Serghei împotriva
lui Comanici Valentin cu privire la încasarea datoriei și penalității și acțiunea
reconvențională a lui Comanici Valentin împotriva lui Munteanu Serghei cu privire la
declararea nulității contractului de împrumut,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 decembrie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Comanici Valentin și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul,
sediul Central din 21 februarie 2017,
c o n s t a t ă
La 29 ianuarie 2016, Munteanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Comanici Valentin cu privire la încasarea datoriei și penalității.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de împrumut din
15 februarie 2014, a împrumut pârâtului suma de 78 500 lei cu termenul de rambursare
14 martie 2015. Conform pct. 5 din contract, părțile au stabilit penalitate de 0,2 % pentru
fiecare zi de întârziere din suma restantă a împrumutul neachitat în termenul fixat.
Invocă Munteanu Serghei că în termenul stabilit Comanici Valentin nu a rambursat
împrumutul acordat, motiv din care la 19 august 2015 a expediat în adresa ultimului
reclamație privind achitarea datoriei și penalității, însă nu a primit niciun răspuns.
Solicită reclamantul încasarea datoriei în sumă de 78 500 lei și a penalității în sumă
de 50 554 lei pentru perioada 15 martie 2015 - 01 februarie 2016, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
La 06 ianuarie 2017, Comanici Valentin a înaintat acțiune reconvențională
împotriva lui Munteanu Serghei cu privire la declararea nulității contractului de
împrumut în temeiul art. 220 alin. (1) Cod civil - actul juridic sau clauza care contravin
normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel.
Susține Comanici Valentin că nu a semnat niciun contract de împrumut și nu a
primit nicio sumă de bani cu titlu de împrumut de la Munteanu Serghei, care a întocmit
unilateral contractul de împrumut pe filele curate semnate de către dânsul pentru devizul
1
de cheltuieli, actul juridic fiind astfel fals. Mai mult ca atât, Munteanu Serghei nu a
prezentat probe concludente și pertinente care ar demonstra transmiterea sumei de 78
500 lei cu titlu de împrumut, la materialele cauzei nefiind anexată nicio recipisă în acest
sens, nefiind respectate prevederile art. 210 Cod civil - trebuie să fie încheiate în scris
actele juridice dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește
1000 de lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 februarie 2017, acțiunea
inițială a fost admisă parțial, iar cea reconvențională respinsă ca neîntemeiată. S-a
încasat din contul lui Comanici Valentin în beneficiul lui Munteanu Serghei datoria în
sumă de 78 500 lei, penalitatea în sumă de 28260 lei, cheltuielile de asistență juridică în
mărime de 3000 lei și taxa de stat – 3202,80 lei, în total 112 962, 80 lei. În rest, acțiunea
inițială a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 06 decembrie 2017, a fost respins apelul
declarat de Comanici Valentin și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central
din 21 februarie 2017.
Instanțele de judecată au conchis asupra încasării din contul lui Comanici Valentin
a sumei împrumutului acordat și penalității în mărime de 0,2 % pentru fiecare zi de
întârziere, calculată pentru 180 de zile, în condițiile în care temeiuri de declarare a
nulității contractului de împrumut nu au fost stabilite, în acest sens nefiind prezentate
probe pertinente și concludente precum că actul juridic ar fi fost întocmit unilateral de
către Munteanu Serghei pe filele curate semnate de către Comanici Valentin pentru
devizul de cheltuieli. Instanțele ierarhic inferioare au considerat neîntemeiat argumentul
invocat de Comanici Valentin cu privire la nerespectarea formei scrise a actului juridic,
or, aceasta a fost respectată prin întocmirea și semnarea contractului de împrumut din 15
februarie 2014, potrivit căruia banii au fost transmiși până la încheierea acestuia.
La 05 februarie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Comanici
Valentin a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 06 decembrie 2017 și hotărârii
Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 februarie 2017, cu restituirea cauzei spre
rejudecare.
În susținerea recursului, Comanici Valentin a invocat interpretarea în mod eronat a
legii de către instanța de apel, reiterând motivele de fapt și drept indicate în acțiunea
reconvențională și cererea de apel.
Menționează recurentul că prezenta cauză a fost examinată de un judecător care nu
avea dreptul să participe la judecarea ei și anume, judecătorul Curții de Apel Cahul
Movilă Vitalie, care a participat anterior la examinarea unei cauze conexe, unde de
asemenea obiect al litigiului au constituit obligațiile reciproce dintre dânsul și Munteanu
Serghei, fiind pronunțată decizia din 25 octombrie 2017.
La 27 februarie 2018, în adresa intimatului Munteanu Serghei a fost expediată
copia recursului declarat de Comanici Valentin, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței.
La 27 martie 2018, Munteanu Serghei a depus referință, solicitând declararea
recursului inadmisibil, deoarece argumentele invocate de Comanici Valentin nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
2
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile
expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Comanici Valentin este
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.
(2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Comanici Valentin nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în acțiunea
reconvențională și în cererea de apel, în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic
inferioare. Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată
a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului, argumentul invocat de
Comanici Valentin, precum că prezenta cauză a fost judecată de un judecător care nu
avea dreptul să participe la judecarea ei și anume, judecătorul Curții de Apel Cahul
Movilă Vitalie, care a participat anterior la examinarea în ordine de recurs a unei cauze
conexe și anume la plângerea petiționarului Comanici Valentin împotriva ordonanței
3
procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale, pronunțând decizia din 25 octombrie
2017, deoarece în asemenea situație, în caz că exista împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului, recurentul-apelant era în drept să înainteze
cerere de recuzare a acestuia. Însă potrivit proceselor-verbale ale ședințelor instanței de
apel, Comanici Valentin nu a înaintat cerere de recuzare judecătorului Movilă Vitalie.
Mai mult ca atât, în cauza examinată în ordine de recurs, instanța de judecată nu s-a
expus asupra fondului, ci a constatat că petiționarul a omis termenul de contestare a
ordonanței procurorului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,
verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a
acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu
privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță
sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-
a pronunțat deja în modul corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Comanici
Valentin ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Comanici Valentin se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță
4