3ds-6/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Ciumac dosarul nr. 3ds-6/18 instanța de apel: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan examinând cererea depusă de Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin cu privire la explicarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei Ciorescu, întreprinderii de stat „Cadastru”, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral, c o n s t a t ă : La 26 iunie 2015 Gojan Feodora a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Ciorescu și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că din anul 2012 și pînă în prezent prin acțiunile Primăriei Ciorescu și OCT Chișinău i s-a cauzat prejudiciu material și moral. Susține că prejudiciul material este format din cheltuielile suportate în legătură cu faptul că persoanele responsabile cu funcții de răspundere din Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și OCT Chișinău s-au eschivat de la înlăturarea falsului în actele de proprietate a vecinei Prodan Tatiana, fiind incluse eronat suprafețele de teren de 0,0801 ha și 792 m.p. în actele administrative și în hotarele terenului din str. XXXXX care au dus la lezarea dreptului de proprietate. Invocă faptul, că la 23 martie 2012 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată cu privire la lichidarea erorilor din actele administrative comise de funcționarii Primăriei Ciorescu stabilite în cadrul cauzei penale nr. 2007020225, însă prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 18 aprilie 2012 s-a restituit cererea pentru nerespectarea procedurii prealabile. 1 La 25 iunie 2012 a depus cerere prealabilă către Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău, iar prin răspunsul din 10 iulie 2012, i s-a adus la cunoștință că cererea a fost lăsată fără examinare, referindu-se la art. 20 din Legea cu privire la petiționare. Consideră că, persoanele culpabile din Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău se eschivează de a executa ordonanța procurorului Buliga Ion din 16 iulie 2012 pe marginea cauzei penale nr. 2007020225 și urmau să lichideze erorile din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Tatianei Prodan și procesul- verbal din 06 februarie 2002, dispoziția primarului din 20 februarie 2002 ce ține de suprafețele de teren de 0,0801 ha și 792 m.p.

și să fi înlocuite cu suprafața de 0,07 ha conform hotărîrii Sovietului Sătesc Cricova Nouă din anul 1989 și deciziei Consiliului Ciorescu nr. 1/3 din 26 ianuarie 1995. Menționează că, la 26 iunie 2012 s-a adresat cu cerere prealabilă către OCT Chișinău avînd solicitări similare, însă prin răspunsul din 09 iulie 2012 i s-a comunicat, că nu este posibilă rectificarea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile și a bazei de date grafice asupra lotului ce aparține Tatianei Prodan, deoarece conform Legii cadastrului bunurilor imobile, greșelile care nu au caracter tehnic, se corectează în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile. Afirmă că, la 31 iulie 2012 s-a adresat cu acțiune civilă împotriva Primăriei Ciorescu, OCT Chișinău și Prodan Tatiana cu privire la lichidarea erorilor din actele administrative, iar prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău 03 august 2012 s-a refuzat în primirea cererii. Susține că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 03 octombrie 2012 a admis recursul declarat de dînsa și a casat încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 august 2012, restituind cauza în prima instanță spre examinare în fond. Invocă faptul că, Prodan Tatiana nu este responsabilă de actele administrative emise de Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și OCT Chișinău, deoarece la momentul privatizării suprafața de teren cărei i-a fost atribuită în baza deciziei nr. 1/3 din 26 ianuarie 1995 constituia 0,07 ha, însă în titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren au fost incluse date denaturate privind parametri și suprafața totală în mărime de 0,0801 ha.

Opinează că, în titlul nominalizat au fost adăugați încă 2 metri de teren din sectorul cu nr. 25 ce-i aparține reclamantei, fiind deposedată de 80 m.p.de teren care urmează a fi comasați la suprafața de teren de 0,0738 ha, doar după anularea actelor care conțin date eronate și strămutarea gardului spre sectorul Tatianei Prodan la poziția inițială din 20 octombrie 1989 cu 20 de metri. Relatează că, urmare a schimbării proprietarului sectorului nr. 25 nu schimbă poziția fizică a lotului, deoarece lui Breahnă Vitalie i s-a atribuit în anul 1989 suprafața de teren de 0,08 ha, însă lotul de teren pe numele Tatianei Prodan s-a mărit cu 2,5 metri din sectorul său în baza unor documente false.

Consideră că, există o eroare la aplicarea ștampilei suplimentare din 06 noiembrie 2012 prin care s-a înlocuit numărul cadastral XXXXX înregistrat la 26 martie 2002 al imobilului ce aparține cu drept de proprietate Tatianei Prodan, indicîndu-se numărul cadastral XXXXX de la privatizarea masivă care a avut loc în anul 2004, deși înregistrarea a avut loc în anul 2002. Afirmă că, la 20 mai 2014 a depus cerere prealabilă la OCT Chișinău, solicitînd anularea aplicării ștampilei suplimentare din 06 noiembrie 2012 de modificare a numărului cadastral din convențional în permanent, iar prin răspunsul din 18 iunie 2014 2 i-a fost refuzat în satisfacerea cerințelor. Consideră că prin acțiunile ilegale ale pîrîților i s-a cauzat prejudiciu material și moral.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și de la OCT Chișinău a sumei de 836,87 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 80000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 163,25 de lei cheltuieli de judecată. La 07 iulie 2015 Gojan Feodora a depus cerere prin care a modificat pîrîtul OCT Chișinău cu ÎS „Cadastru” (vol.1, f.d.133). La 25 mai 2017 Cojan Feodora a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitînd admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și ÎS „Cadstru” prejudiciul material legat de cheltuielile pentru tratament în sumă de 5247,16 lei, prejudiciul moral în sumă de 160000 de lei și cheltuielile de judecată (vol.1, f.d.84-86).

În argumentarea cererii a invocat că urmare a acțiunilor ilegale ale pîrîților Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și ÎS „Cadastru” i-a fost cauzat prejudiciu material și moral Susține că prejudiciul moral cauzat se estimează în sumă totală de 5247,16 lei, ce se compune din procurarea medicamentelor în perioada 2012-2017 în sumă de 4750,36 de lei și cheltuielile pentru efectuarea fotocopiilor în sumă de 596,90 de lei Menționează că, prejudiciul moral în sumă de 160000 de lei se datorează suferitelor soldate cu retrăiri zilnice, stări emoționale și hipertensiune arterială.

Afirmă că persoanele responsabile din cadrul Primăriei Ciorescu și ÎS „Cadastru” s-au eschivat de a înlătura falsul din actele indicate în ordonanța procurorului din 16 iulie 2010, și anume certificatul de inspectare a casei de locuit din 28 decembrie 2001, procesul-verbal de recepție finală nr. 8 din 06 februarie 2002 și dispoziția primarului din 20 februarie 2002, prin care au fost incluse date false cu privire la suprafața de teren de 0,0801 ha. Relatează că anume autoritățile pîrîte i-au cauzat prejudicii ca rezultat al refuzului de a lichida ilegalitățile stabilite într-o cauză penală în actele eliberate pe numele Tatianei Prodan, cu reproiectarea terenului nr.23 și readucerea hotarului între sectoare la poziția inițială cu 20 de metri, în corespundere cu actele din 20 octombrie 1989. Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău prin încheierea din 23 septembrie 2015 a atras Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala nr.1 al ÎS „Cadastru” în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului (vol.1, f.d.183). Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin încheierea din 06 octombrie 2015 a suspendat examinarea cauzei civile intentata la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei com. Ciorescu, mun. Chișinău, ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu OCT Chișinău, filiala nr.1 al ÎS „Cadastru” cu privire la repararea prejudiciului material și moral pînă la pronunțarea unei hotărîri irevocabile în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan împotriva Primăriei com.

Ciorescu, OCT Chișinău nr.1, Prodan Tatiana și Prodan Grigore cu privire la lichidarea falsului și încasarea cheltuielilor de judecată (vol.1, f.d.189). Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin încheierea din 02 noiembrie 2016 a reluat examinarea în fond a cauzei civile intentata la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei com. Ciorescu, mun. Chișinău, ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu OCT Chișinău, filiala nr.1 al ÎS „Cadastru” cu 3 privire la repararea prejudiciului material și moral (vol.1, f.d.235-236). Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărîrea din 07 iulie 2017 a respins ca nefondată, cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei comunei Ciorescu, ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu OCT Chișinău, filiala nr. 1 al ÎS „Cadastru” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral (vol.2, f.d.135, 140-149).

Prima instanță a constatat că, obiectul acțiunii îl constituie repararea de către Primăria com. Ciorescu, ÎS „Cadastru” a prejudiciului cauzat prin acțiunile acestora ca autorități publice, și anume emiterea actelor administrative false de către Primăria com. Ciorescu precum și acțiunile și inacțiunile ÎS „Cadastru” și OCT Chișinău, filiala nr. 1 al ÎS „Cadastru”. Prima instanță a reținut că Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin hotărîrea din 23 decembrie 2015 a respins acțiunea Feodorei Gojan împotriva Primăriei com. Ciorescu, mun.

Chișinău, ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău nr.1, Prodan Tatiana și Prodan Grigore cu privire la contestarea actelor administrative (vol.2, f.d.32-52), fiind menținută de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 aprilie 2016, devenind irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016 (vol.1, f.d.250- 256). În acest sens, instanța a constatat că temeiuri de anulare a actelor administrative în baza cărora Gojan Feodora pretinde că i s-a cauzat prejudiciu moral și material, instanțele de judecată nu au reținut, acțiunile Primăriei com. Ciorescu și ÎS „Cadastru” fiind legale.

Totodată, prima instanță a conchis că prin prisma art. 123 alin .(2) din Codul de procedură civilă și a principiului autorității lucrului judecat urmează de respins pretențiile recurentei cu privire la repararea prejudiciului material și moral ca nefondate, deoarece pretinsa ilegalitate a acțiunilor intimaților sunt lipsite de suport probator din moment ce au fost combătute printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 01 noiembrie 2017 a respins apelul declarat de Gojan Feodora și a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 iulie 2017. La 19 decembrie 2017 Gojan Feodora și reprezentantul ei, avocatul Popa Marin au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii în sensul formulat.

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 07 februarie 2018 a considerat inadmisibil recursul declarat de Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin (vol.3, f.d.71-78). La 22 februarie 2018 Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin au depus cerere prin care solicită explicarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018 (vol.3, f.d.80-84). În motivarea cererii au invocat, că încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018 este nemotivată, arbitrară și formală. Consideră că instanța de recurs nu a verificat toate motivele de fapt și de drept invocate de recurentă și nu le-a dat o apreciere corespunzătoare, nefiind analizate complet și cu o argumentare desfășurată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea 4 cu privire la explicarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018 pentru următoarele motive. În conformitate cu art. 251 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, dacă sînt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii.

Explicarea hotărîrii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotărîrii. Coroborînd prevederile citate supra cu art. 444 din Codul de procedură civilă, care prevede că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces, promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea părților la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de corectarea greșelilor a hotărîrii în lipsa participanților la proces.

Din dispozițiile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar și sunt necesare lămuririi privind înțelesul, extinderea și aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare. La fel, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care eventual se contrazic.

În această ordine de idei se reține că prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018, recursul declarat de Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin a fost considerat inadmisibil. Astfel, din conținutul încheierii menționate nu rezultă că sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului încheierii sau că încheierea cuprinde dispoziții contradictorii. În circumstanțele expuse și reieșind din prevederile normei de drept citate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că cererea formulată de către Gojan Feodora și reprezentantul său, Popa Marin este neîntemeiată, or atît din conținutul, cât și din dispozitivul încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018 nu rezultă că sunt necesare anumite explicații referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului sau că încheierea ar cuprinde dispoziții contradictorii.

Mai mult, Colegiul reține că în cererea înaintată, titularii acesteia relatează circumstanțele de fapt ale cauzei și își exprimă dezacordul soluției instanței de recurs, dar nu invocă argumente în vederea explicării încheierii adoptate, însă din încheierea instanței de recurs clar rezultă care motive au stat la baza emiterii unei atare soluții, iar constatările expuse sunt certe, exprese și explicite, prin urmare nu lasă loc de interpretare. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că solicitarea Feodorei Gojan și reprezentantului ei, avocatul Popa Marin cu privire la explicarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018 nu se încadrează în prevederile art. 251 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or 5 acesta solicită de fapt ca instanța de recurs să se expună asupra tuturor motivelor din recurs, care de altfel a fost considerat inadmisibil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018 nu cuprinde dispoziții contradictorii, este formulată explicit, fără a fi necesare explicații suplimentare referitoare la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin cu privire la explicarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018. În conformitate cu art. 251, art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : A respinge cererea depusă de Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin cu privire la explicarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei Ciorescu, întreprinderii de stat „Cadastru”, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 6