3ra-111/18 — contestarea actului administrativ

3ra-111/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: V. Ciumac dosarul nr. 3ra-111/18

instanța de apel: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gojan

Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Feodora

împotriva Primăriei Ciorescu, întreprinderii de stat „Cadastru”, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

c o n s t a t ă:

La 26 iunie 2015 Gojan Feodora a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei Ciorescu și Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău cu privire

la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că din 2012 și pînă în prezent prin acțiunile

Primăriei Ciorescu și OCT Chișinău i s-a cauzat prejudiciu material și moral.

Susține că prejudiciu material este format din cheltuielile suportate în

legătură cu faptul că persoanele responsabile cu funcție de răspundere din

Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și OCT Chișinău s-au eschivat de la

înlăturarea falsului în actele de proprietate a vecinei Prodan Tatiana, fiind incluse

eronat suprafețe de teren de 0,0801 ha și 792 m.p. în actele administrative și în

hotarele terenului din XXXXX, care au dus la lezarea dreptului de proprietate.

Invocă faptul, că la 23 martie 2012 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată cu privire la lichidarea erorilor din actele administrative comise de

funcționarii Primăriei Ciorescu stabilite în cadrul cauzei penale nr. 2007020225,

însă prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 aprilie 2012 s-a

restituit cererea pentru nerespectarea procedurii prealabile.

La 25 iunie 2012 a depus cerere prealabilă către Primăria com. Ciorescu,

1

mun. Chișinău, iar prin răspunsul din 10 iulie 2012, i s-a adus la cunoștință că

cererea a fost lăsată fără examinare, referindu-se la art. 20 din Legea cu privire la

petiționare.

Consideră că, persoanele culpabile din Primăria com. Ciorescu, mun.

Chișinău se eschivează de a executa ordonanța procurorului Buliga Ion din 16

iulie 2012 de pe marginea cauzei penale nr. 2007020225 și urmau să lichideze

erorile din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele

Tatianei Prodan și procesul-verbal din 06 februarie 2002, dispoziția primarului

din 20 februarie 2002 ce ține de suprafețele de teren de 0,0801 ha și 792 m.p. și

să fi înlocuite cu suprafața de 0,07 ha conform hotărîrii Sovietului Sătesc Cricova

Nouă din 1989 și deciziei Consiliului Ciorescu nr. 1/3 din 26 ianuarie 1995.

Menționează că, la 26 iunie 2012 s-a adresat cu cerere prealabilă către OCT

Chișinău avînd solicitări similare, însă prin răspunsul din 09 iulie 2012 i s-a

comunicat, că nu este posibilă rectificarea înscrisurilor din Registrul bunurilor

imobile și a bazei de date grafice asupra lotului ce aparține Tatianei Prodan,

deoarece conform Legii cadastrului bunurilor imobile, greșelile care nu au

caracter tehnic, se corectează în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Afirmă că, la 31 iulie 2012 s-a adresat cu acțiune civilă împotriva Primăriei

Ciorescu, OCT Chișinău și Prodan Tatiana cu privire la lichidarea erorilor din

actele administrative, iar prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău 03

august 2012 s-a refuzat în primirea cererii.

Susține că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 03 octombrie 2012 a

admis recursul declarat de dînsa și a casat încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 03 august 2012, restituind cauza în prima instanță spre examinare în

fond.

Invocă faptul că, Prodan Tatiana nu este responsabilă de actele

administrative emise de Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și OCT Chișinău,

deoarece la momentul privatizării suprafața de teren cărei i-a fost atribuită în baza

deciziei nr. 1/3 din 26 ianuarie 1995 constituia 0,07 ha, însă în titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren au fost incluse date denaturate

privind parametri și suprafața totală în mărime de 0,0801 ha.

Opinează că, în titlu nominalizat au fost adăugați încă 2 metri de teren din

sectorul cu nr. 25 ce-i aparține reclamantei, fiind deposedată de 80 m.p.de teren

care urmează a fi comasați la suprafața de teren de 0,0738 ha, doar după anularea

actelor care conțin date eronate și strămutarea gardului spre sectorul Tatianei

Prodan la poziția inițială din 20 octombrie 1989 cu 20 de metri.

Relatează că, urmare a schimbării proprietarului sectorului nr. 25 nu

schimbă poziția fizică a lotului, deoarece lui Breahnă Vitalie i s-a atribuit în 1989

suprafața de teren de 0,08 ha, însă lotul de teren pe numele Tatianei Prodan s-a

mărit cu 2,5 metri din sectorul său în baza unor documente false.

Consideră că, există o eroare la aplicarea ștampilei suplimentare din 06

noiembrie 2012 prin care s-a înlocuit numărul cadastral XXXXX înregistrat la

26 martie 2002 al imobilului ce aparține cu drept de proprietate Tatianei Prodan,

indicîndu-se numărul cadastral XXXXX de la privatizarea masivă care a avut loc

în 2004, deși înregistrarea a avut loc în 2002.

2

Afirmă că, la 20 mai 2014 a depus cerere prealabilă la OCT Chișinău,

solicitînd anularea aplicării ștampilei suplimentare din 06 noiembrie 2012 de

modificare a numărului cadastral din convențional în permanent, iar prin

răspunsul din 18 iunie 2014 i-a fost refuzat în satisfacerea cerințelor.

Consideră că prin acțiunile ilegale ale pîrîților i s-a cauzat un prejudiciu

material și moral.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Primăria com. Ciorescu, mun.

Chișinău și de la OCT Chișinău a sumei de 836,87 de lei cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 80000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de

163,25 de lei cheltuieli de judecată.

La 07 iulie 2015 Gojan Feodora a depus cerere prin care a modificat pîrîtul

OCT Chișinău cu ÎS „Cadastru” (vol.1, f.d.133).

La 25 mai 2017 Cojan Feodora a depus cerere de concretizare a cerințelor,

solicitînd admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar de la Primăria com.

Ciorescu, mun. Chișinău mun. Chișinău și ÎS „Cadstru” prejudiciul material legat

de cheltuielile pentru tratament în sumă de 5247,16 lei, prejudiciul moral în sumă

de 160000 de lei și cheltuielile de judecată (vol.1, f.d.84-86).

În argumentarea cererii a invocat că urmare a acțiunilor ilegale ale pîrîților

Primăria com. Ciorescu, mun. Chișinău și ÎS „Cadastru” i-a fost cauzat prejudiciu

material și moral

Susține că prejudiciul moral cauzat se estimează în sumă totală de 5247,16

lei, ce se compune din procurarea medicamentelor în perioada 2012-2017 în sumă

de 4750,36 de lei și cheltuielile pentru efectuarea fotocopiilor în sumă de 596,90

de lei

Menționează că, prejudiciul moral în sumă de 160000 de lei se datorează

suferitelor soldate cu retrăiri zilnice, stări emoționale și hipertensiune arterială.

Afirmă că persoanele responsabile din cadrul Primăriei Ciorescu și ÎS

„Cadastru” s-au eschivat de a înlătura falsul din actele indicate în ordonanța

procurorului din 16 iulie 2010, și anume certificatul de inspectare a casei de locuit

din 28 decembrie 2001, procesul-verbal de recepție finală nr. 8 din 06 februarie

2002 și dispoziția primarului din 20 februarie 2002, prin care au fost incluse date

false cu privire la suprafața de teren de 0,0801 ha.

Relatează că anume autoritățile pîrîte i-au cauzat prejudicii ca rezultat al

refuzului de a lichida ilegalitățile stabilite într-o cauză penală în actele eliberate pe

numele Tatianei Prodan, cu reproiectarea terenului nr.23 și readucerea hotarului

între sectoare la poziția inițială cu 20 de metri, în corespundere cu actele din 20

octombrie 1989.

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin încheierea din 23 septembrie 2015 a

atras Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău nr.1, filiala ÎS „Cadastru” în calitate de

intervenient accesoriu de partea pîrîtului (vol.1, f.d.183).

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin încheierea din 06 octombrie 2015 a

suspendat examinarea cauzei civile intentata la cererea de chemare în judecată

depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei com. Ciorescu, mun. Chișinău, ÎS

„Cadastru”, intervenient accesoriu OCT Chișinău nr.1, filiala ÎS „Cadastru” cu

privire la repararea prejudiciului material și moral pînă la pronunțarea unei

3

hotărîri irevocabile în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Feodora Gojan împotriva Primăriei com. Ciorescu, OCT Chișinău nr.1, Prodan

Tatiana și Prodan Grigore cu privire la lichidarea falsului și încasarea

cheltuielilor de judecată (vol.1, f.d.189).

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin încheierea din 02 noiembrie 2016 a

reluat examinarea în fond a cauzei civile intentata la cererea de chemare în

judecată depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei com. Ciorescu, mun.

Chișinău, ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu OCT Chișinău nr.1, filiala ÎS

„Cadastru” cu privire la repararea prejudiciului material și moral (vol.1, f.d.235-

236).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin hotărîrea din 07 iulie 2017 a

respins ca nefondată, cererea de chemare în judecată în contencios administrativ

depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei comunei Ciorescu, ÎS „Cadastru”,

intervenient accesoriu OCT Chișinău, filiala nr. 1 al ÎS „Cadastru” cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral (vol.2, f.d.135, 140-149).

Prima instanță a constatat că, obiectul acțiunii îl constituie repararea de către

Primăria com. Ciorescu, ÎS „Cadastru” a prejudiciului cauzat prin acțiunile

acestora ca autorități publice, și anume emiterea actelor administrative false de

către Primăria com. Ciorescu precum și acțiunile și inacțiunile ÎS „Cadastru” și

OCT Chișinău, filiala nr. 1 a ÎS „Cadastru”.

Prima instanță a reținut că Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin hotărîrea

din 23 decembrie 2015 a respins acțiunea Feodorei Gojan împotriva Primăriei com.

Ciorescu, mun. Chișinău, ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău nr.1, Prodan Tatiana și

Prodan Grigore cu privire la contestarea actelor administrative (vol.2, f.d.32-52),

fiind menținută de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 aprilie 2016,

devenind irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016

(vol.1, f.d.250-256).

În acest sens, instanța a constatat că temeiuri de anulare a actelor

administrative în baza cărora Gojan Feodora pretinde că i s-a cauzat prejudiciu

moral și material, instanțele de judecată nu au reținut, acțiunile Primăriei com.

Ciorescu și ÎS „Cadastru” fiind legale.

Totodată, prima instanță a conchis că prin prisma art. 123 alin .(2) din Codul

de procedură civilă și a principiului autorității lucrului judecat urmează de respins

pretențiile recurentei cu privire la repararea prejudiciului material și moral ca

nefondate, deoarece pretinsa ilegalitate a acțiunilor intimaților sunt lipsite de suport

probator din moment ce au fost combătute printr-o hotărîre judecătorească

irevocabilă.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 01 noiembrie 2017 a respins apelul

declarat de Gojan Feodora și a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 07 iulie 2017.

La 19 decembrie 2017 Gojan Feodora și reprezentantul ei, avocatul Popa

Marin au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01

noiembrie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii în

sensul formulat.

4

În motivarea recursului au invocat motivele de fapt ale cauzei și au descris

acțiunile procesuale desfășurate în cadrul ședinței de judecată, exprimîndu-și

dezacordul cu decizia recurată.

Consideră că în procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel au

fost reflectate eronat acțiunile desfășurate, nefiind inserate în detaliu declarațiile

părților.

Afirmă, că instanța de apel eronat a constatat că nu s-a stabilit vinovăția

persoanelor cu funcții de răspundere, deoarece la 03 martie 2010 a fost înaintată

învinuirea lui Pleșca Boris și Draguța Maria.

Susțin că instanțele inferioare nu au examinat probele care au fost prezentate,

iar faptul că sumele pretinse a fi încasate cu titlu de prejudiciu material și moral au

fost probate prin bonuri de plată, fotocopii și extrase din fișele medicale.

Conform art. 431 alin.(2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

5

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4);

b) recursul este declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2

luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Raportând data pronunțării deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie

2017 (vol.2, f.d. 229-239) cu data declarării recursului – 19 decembrie 2017, fapt

confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe cererea de recurs (vol.3, f.d.1-10),

completul de admisibilitate constată ca fiind exercitată în termen calea de atac.

Alegațiile invocate în recurs precum că, în procesul-verbal al ședinței de

judecată în instanța de apel au fost reflectate eronat acțiunile desfășurate, nefiind

inserate în detaliu declarațiile părților nu pot fi reținute, deoarece din conținutul

proceselor-verbale ale ședințelor de judecată în instanța de apel se desprinde că

acestea s-au desfășurat cu înregistrarea audio prin intermediul sistemului de fixare

tehnică a procesului judiciar „SRS Femida” (vol.2, f.d.211-212, 223-227), fiind

înregistrate audio în conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Legea privind

organizarea judecătorească și nu era necesar stenografierea acestora, or în

conformitate cu art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în procesul-verbal

al ședinței de judecată sau al actului de procedură îndeplinit în afara ședinței de

judecată se indică momentele esențiale ale dezbaterii pricinii sau ale efectuării

actului procedural. De altfel, cum a și fost reflectat în procesele-verbale respective.

Nu pot fi reținute și cele invocate în recurs precum că, că instanța de apel

eronat a constatat că nu s-a stabilit vinovăția persoanelor cu funcții de răspundere,

la 03 martie 2010 fiind înaintată învinuirea lui Pleșca Boris și Draguța Maria,

deoarece prin ordonanța Procurorului în Procuratura Chișinău, Ion Buliga din 16

iulie 2010 (vol.1, f.d.31-32), menținută prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 14 octombrie 2010 (vol.1, f.d.33-35) și respectiv decizia Curții

Supreme de Justiție din 26 ianuarie 2011 (vol.1, f.d.36), a fost încetat procesul

penal în privința persoanelor nominalizate, respectiv lipsește vinovăția acestora.

Completul constată că, argumentele invocate în cererea de recurs în esența

lor sunt similare cererii de apel (vol.2, f.d.171-176 recto-verso) și constituie o

interpretare a normelor de drept efectuată de recurentă și reprezentantul acesteia

care nu pot fi puse la baza recursului, deoarece vizează temeinicia deciziei

instanței de apel și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art.386 alin.(1) lit.

b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel, însă asemenea

temei nu se regăsește în art. 432 din Codul de procedură civilă aplicabil

recursului. Ba mai mult, acestea au fost deja supuse examinării minuțioase și

aprecierii juste de către instanțele inferioare prin prisma art. 130 și 139 din Codul

de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 118 din aceeași lege, fiindu-le

oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de

6

recurs, iar normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios au fost

interpretate elocvent și aplicate just cu respectarea garanțiilor ce derivă din

dreptul la un proces echitabil.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul și reprezentantul său nu au

invocat niciun argument plauzibil ce ar pune la îndoială legalitatea deciziei

instanței de apel și hotărîrii primei instanțe.

Mai mult, completul de admisibilitate relevă că Gojan Feodora a depus

cererea de recurs, după ce a avut posibilitate de a fi auzită de o instanță de fond și

de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea

mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.

21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul cînd nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, se prezumă că participanții au reușit

să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr. 58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67).

Respectiv, completul de admisibilitate reamintește prin prisma

jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu

impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul reține că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, deoarece recursul devoluează exclusiv

circumstanțe de drept a cauzei.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul, că instanțele

inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect

probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

completul de admisibilitatea al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Gojan Feodora și reprezentantul său, avocatul Popa Marin, în

baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

A considera inadmisibil recursul declarat de Gojan Feodora și

reprezentantul său, avocatul Popa Marin împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 01 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Gojan Feodora împotriva Primăriei Ciorescu, întreprinderii de stat

7

„Cadastru”, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu privire

la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8