3ra-268/18 — contestarea actului administrativ

3ra-268/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: R. Pulbere dosarul nr.3ra-268/18

(Judecătoria Chișinău, sediul Central)

instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu,

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Biroul

Vamal Centru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere

limitată „Mia Turism” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de Biroul Vamal Centru și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 martie 2017, prin care acțiunea a fost

admisă,

c o n s t a t ă:

La 02 august 2016, SRL „Mia Turism” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 mai 2016 i-a fost adusă la

cunoștință decizia de regularizare nr. 630 din 25 mai 2016 emisă de Biroul Vamal

Chișinău, prin care au fost calculate și dispuse spre încasare de la reclamant

drepturile de import în sumă totală de 487 200, 63 de lei, inclusiv TVA în sumă de

320 991, 95 de lei și penalități în sumă de 72 803, 63 de lei, taxă vamală în sumă

de 76 136, 61 de lei, penalitate în sumă de 17 268, 42 de lei.

A considerat reclamantul neîntemeiată decizia de regularizare nr. 630 din 25

mai 2016, motiv din care a contestat-o prin cererea prealabilă din 03 iunie 2016,

care a fost respinsă prin răspunsul Serviciului Vamal al Republicii Moldova din 17

iulie 2016.

În susținerea poziției sale a indicat prevederile art. 33 alin. (2) al Legii

privind societățile cu răspundere limitată, care stipulează că, capitalul social se va

majora prin mărirea proporțională a părții sociale din contul profitului net al

societății sau din mijloacele capitalului de rezervă; vărsarea aporturilor

suplimentare de către asociați și/sau de către terții care au devenit asociați, iar alin.

(31) al aceluiași articol stabilește că la majorarea capitalului social, aportul în

natură se varsă în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai târziu de 60 de

zile de la adoptarea hotărârii de majorare a capitalului social.

Astfel, prin decizia fondatorului SRL „Mia Turism” din 21 iulie 2014, a fost

decisă majorarea capitalului social prin introducerea în capitalul social a unității de

transport, de model „VAN HOOL”, xxxxx, anul producerii 2006. Capitalul social

după majorarea fondului statutar constituit suma de 1 532 145 de lei. În baza

deciziilor Camerei Înregistrării de Stat din 31 iulie 2014, au fost înregistrate în

Registrul de stat al persoanelor juridice modificările în actele de constituire ale

SRL „Mia Turism” privind majorarea capitalului social până la sumă de 1 532 145

de lei din contul aporturilor în natură.

A susținut că, potrivit declarației vamale nr. 3029146189 din 01 iulie 2014,

SRL „Mia Turism” a importat un autobuz pentru transportul pasagerilor de model

„VAN HOOL”, xxxxx, anul producerii 2006, cu valoarea statistică de 1 522

732,19 de lei, în regimul vamal import definitiv, cu destinația majorării capitalului

social.

Conform art. 103 alin. (1) pct. 23) al Codului fiscal, TVA nu se aplică la

importul și pentru livrările efectuate pe teritoriul republicii a activelor materiale a

căror valoare depășește 3 000 de lei pentru o unitate și al căror termen de

exploatare depășește un an, destinate includerii în capitalul statutar (social) în

modul și termenele prevăzute de legislație. Modul de aplicare a facilităților fiscale

se stabilește prin regulamentul aprobat de Guvern.

La fel, conform art. 28 lit. q) al Legii cu privire la tariful vamal activele

materiale a căror valoare depășește 3 000 de lei pentru o unitate și al căror termen

de exploatare depășește un an, destinate includerii în capitalul statutar (social) sunt

scutite de taxa vamală.

A afirmat că, în corespundere cu pct. 6) al Hotărârii Guvernului nr. 102 din

30 ianuarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare

a facilităților fiscale stabilite în art. 103 alin. (1) pct. 23) al Codului fiscal și art. 28

lit. q) al Legii cu privire la tariful vamal, pentru a beneficia de facilitățile fiscale

este necesar ca valoarea activelor materiale trebuie să depășească 3000 de lei

pentru o unitate, avînd un termen de exploatare peste un an și să fie destinate

includerii în capitalul social.

Pentru a beneficia de scutirea de taxă vamală și TVA, în conformitate cu pct.

(13) al Hotărârii Guvernului nr. 102 din 30 ianuarie 2007, la vămuirea mijloacelor

SRL „Mia Turism” a prezentat organului vamal copia statutului, copia hotărârii cu

privire la majorarea capitalului social din contul mijloacelor fixe importate, decizia

Camerei Înregistrării de Stat privind înregistrarea modificărilor. Astfel, organul

vamal constatând că mijlocul de transport declarat conform declarației vamale nr.

3029146189 din 31 iulie 2014, incluse în capitalul social al SRL „Mia Turism”

întrunește toate condițiile impuse de art. 103 alin. (1) pct. 23) al Codului fiscal, art.

28 lit. q) al Legii cu privire la tariful vamal și pct. 6) al Hotărârii Guvernului nr.

102 din 30 ianuarie 2007, a acceptat punerea mijlocului de transport, autocar de

model „VAN HOOL”, xxxxx, anul producerii 2006, în liberă circulație cu

acordarea facilităților fiscale (scutirea de plata drepturilor de import TVA, taxă

vamală).

A menționat că, după cum rezultă din procesul-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale nr. 30.16/2-R din 28 aprilie 2016, Biroul Vamal Chișinău a

concluzionat că SRL „Mia Turism” nu a respectat condițiile de acordare a scutirii,

2

dând în locațiune mijlocul de transport altui agent economic SRL „Almivo Amv

Tur”.

Conform pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 145 din 26 februarie 2014

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităților

fiscale stabilite în art. 103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal și art. 28 lit. q2) din

Legea cu privire la tariful vamal, în cazul în care aceste active materiale pe termen

lung se comercializează, se transmit în arendă, locațiune, uzufruct, leasing

operațional sau financiar pînă la expirarea termenului de 3 ani de la data validării

declarației vamale respective sau eliberării facturii fiscale, TVA și taxa vamală se

vor calcula și se vor achita...”.

Respectiv, SRL „Mia Turism” nu a transmis autocarul de model „VAN

HOOL”, xxxxx, anul producerii 2006, în locațiune SRL „Almivo Amv Tur”, dar

între SRL „Mia Turism” și SRL „Almivo Amv Tur” a fost încheiat un contract de

societate de civilă.

Conform contractului de societate civilă din 04 august 2014 încheiat între

SRL „Mia Turism” în calitate de asociatul nr. 1 și SRL „Almivo Amv Tur” în

calitate de asociatul nr. 2, părțile au convenit că, în condiții reciproc avantajoase,

fără a constitui o persoană juridică, se asociază, pentru ca împreună să desfășoare

activitățile rentabile, avînd ca obiect organizarea curselor de transport internațional

cu pasageri și colete, în scopul asigurării serviciilor turistice calitative, împărțind

între ele foloasele și pierderile. Obiectul contractului îl constituie desfășurarea în

comun a curselor de transport internațional cu pasageri și colete.

În corespundere cu pct. 5.2 al contractului de societate civilă, asociatul nr. 1,

pentru realizarea activităților economice comune convenite, devine responsabil de

asigurarea părții tehnice și atragerea clienților, contribuind în acest sens cu

transmiterea în folosință la necesitate Societății mijlocul de transport autocar

„VAN HOOL 916”, nr/î xxxxx, prestații în muncă, iar în corespundere cu pct. 5.4

al contractului de societate civilă, asociatul nr. 2, pentru realizarea activităților

economice comune convenite, contribuie cu un aport social, care constă în

obținerea licențelor și autorizațiilor necesare și asigurarea cu personal, pentru

organizarea transportului internațional de pasageri, în beneficiul societății, iar

partea socială din patrimoniul societății la împărțirea foloaselor și veniturilor va

constitui 50% din patrimoniul societății.

Urmare a realizării activității în comun în baza contractului de societate

civilă SRL „Mia Turism” a obținut un profit de 48 000 de lei, or Biroul Vamal

Chișinău greșit a calificat raportul juridic apărut între SRL „Mia Turism” și SRL

„Almivo Amv Tur” drept relații de locațiune.

A mai afirmat că, mijlocul de transport autocar „VAN HOOL 916”, nr/î

xxxxx a rămas în posesia și folosința SRL „Mia Turism”, administratorul Talmaci

Vasile personal efectuând curse de transport internațional de pasageri. Respectiv,

sunt neîntemeiate constatările Biroului Vamal Chișinău indicate în procesul-verbal

de reverificare a declarațiilor vamale, întemeiate pe contractul de locațiune f/n din

04 august 2014, deoarece respectivul contract a fost semnat de către SRL „Mia

Turism” la cerința ÎS „Registru” la perfectarea actelor permisive pentru autorizarea

transportului internațional de pasageri, însă a fost o formalitate cerută și semnat

fără intenția de a produce efecte juridice părților și nici nu a produs careva efecte

3

juridice prevăzute de art. 875 Codul civil, or mijlocul de transport nu a fost predat

în folosință, în continuare s-a aflat în folosința SRL „Mia Turism”, iar veniturile

realizate de către SRL „Mia Turism” nu sunt formate din presupusa chirie a

mijlocului de transport dar din veniturile realizate în baza contractului de societate

civilă. Prin urmare, SRL „Mia Turism” nu a transmis în locațiune mijlocul de

transport și nu a încălcat condițiile prevăzute pentru acordarea facilităților fiscale,

iar decizia de regularizare nr. 630 din 25 mai 2016 emisă de Biroul Vamal

Chișinău este ilegală emisă contrar prevederilor legii și urmează a fi anulată în

totalitate.

Totodată, decizia de regularizare nr. 630 din 25 mai 2016 este emisă contrar

procedurii stabilite, or, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea privind moratoriul asupra

controlului de stat nr. 18 din 04 martie 2016, s-a instituit moratoriu, pentru o

perioadă de 3 luni, asupra controlului de stat, inclusiv fiscal, financiar, privind

calitatea produselor/serviciilor, parametrii tehnologici și/sau cerințele specifice

pentru genul de activitate desfășurat, privind respectarea normelor de protecție a

muncii și sanitare, planificat sau inopinat, efectuat la fața locului, la sediile,

locurile de desfășurare a activității sau de aflare/păstrare a bunurilor persoanelor

înregistrate în modul stabilit care desfășoară activitate de întreprinzător, de către

organele abilitate cu dreptul de a iniția controale în baza prevederilor Legii nr.131

din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, ale

Codului fiscal nr. 1163 din 24 aprilie 1997, ale Legii nr. 171 din 11 iulie 2012

privind piața de capital, ale Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, precum și ale altor acte normative care

reglementează controlul de stat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că în

partea ce ține de controlul vamal, moratoriul se aplică doar asupra controalelor

ulterioare, efectuate le organele vamale în temeiul Codului vamal.

A mai indicat SRL „Mia Turism” că, potrivit art. 1 pct. 211) Codul vamal,

control ulterior - verificarea informațiilor din declarația vamală și din documentele

însoțitoare, verificarea existenței și conformității documentelor prevăzute pentru

derularea unei destinații vamale sau regim vamal, examinarea contabilității și a

tuturor documentelor și datelor sub orice formă, inclusiv computerizată, care se

raportează la operațiunile privind mărfurile provenite din comerțul internațional ori

la alte operațiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicând aceste mărfuri,

verificarea mărfurilor, în cazul în care acestea pot fi identificate, a mijloacelor de

transport, încăperilor și spațiilor de depozitare.

Agentul economic la momentul importului autocarului dat beneficia de

scutire taxei vamale și TVA odată ce introducea bunul în fondul statutar conform

Hotărârii Guvernului nr. 145 din 26 februarie 2014. Totodată dacă bunul dat era

importat fără a fi introdus în fondul statutar, agentul economic la fel beneficia de

scutirea taxei vamale conform art. 28 din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380

din 20 noiembrie 1997. La fel, beneficia și de returnarea TVA conform Codului

fiscal.

A solicitat SRL „Mia Turism” anularea deciziei de regularizare nr. 630 din

25 mai 2016 emisă de Biroul Vamal Chișinău.

4

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 martie 2017

acțiunea a fost admisă și a fost anulată decizia de regularizare nr. 630 din 25 mai

2016 emisă de către Biroul Vamal Chișinău.

Împotriva hotărârii instanței de fond, la 13 martie 2017, a declarat apel

Biroul Vamal Centru, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Biroul Vamal Centru și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

La 25 ianuarie 2018, Biroul Vamal Centru, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Recurentul, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, deoarece este emisă cu încălcarea normelor de drept material,

prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și prin interpretarea eronată a legii.

A consideră că actele judecătorești emise de instanța de fond și instanța de

apel nu sunt relevante speței, deoarece decizia de regularizare emisă de Biroul

Vamal Centru nu reprezintă o sancțiune pentru încheierea și realizarea contractului

de locațiune.

A susținut că, intimatul la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a

mijlocului de transport a beneficiat de tratament tarifar favorabil care presupune

respectarea condițiilor stabilite de legiuitor și anume, prevederile imperative ale

art. 35 Codul vamal.

La 13 martie 2018, SRL „Mia Turism” a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că prin scrisoarea Curții de

Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 a fost expediat părților decizia instanței de

apel pentru a lua cunoștință, însă la actele cauzei nu există probe care ar confirma

data recepționării deciziei instanței de apel.

Prin urmare, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Biroul

Vamal Centru a fost depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

5

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Biroul Vamal Centru,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

6

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să mai menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010,

Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță

sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Biroul Vamal Centru.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Biroul Vamal Centru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

7