2ra-496/18 — impartirea imobilului prin atribuirea intregului bun in schimbul unei sulte.

dosarul nr. 2ra – 496/18

Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia

Judecătorul: Iu. Palade,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila,

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vacarciuc Tamara prin

intermediul reprezentantului, avocatul Buliga Dumitru, împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 27 septembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vacarciuc Tamara

împotriva lui Mihail Gribinic cu privire la împărțirea imobilului prin atribuirea

întregului bun în schimbul unei sulte.

C O N S T A T Ă:

La 02 septembrie 2016, Tamara Vacarciuc s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva lui Mihail Gribinic cu privire la împărțirea imobilului prin

atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din

29 martie 2010, i-a fost recunoscut dreptul de proprietate a ½ cotă-parte din casa

de locuit situată în or. XXXXXX, str. XXXXXX și ½ cotă-parte din terenul

aferent cu suprafața de 0,0875 ha pe care este amplasată casa nominalizată.

Menționează că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, ½ cotă-

parte din bunurile imobile situate în or. XXXXXX, str. XXXXXX, îi aparțin ei cu

drept de proprietate, iar ½ cotă-parte lui Mihail Gribinic.

Indică că conform raportului de evaluare nr. 118 din 28 iunie 2016, valoarea

de piață a casei de locuit cu teren aferent constituie suma de 53644 euro.

Notează că potrivit stării tehnice a construcției, aceasta are unică cale de

acces în interiorul locuinței, unica cale de acces la nivelul doi, o bucătărie, un

1

veceu, o baie, un beci și un garaj, respectiv, folosirea acestui bun în comun este

imposibilă.

Consideră că bunul imobil nu este comod partajabil în natură. Drept urmare,

ținând cont de faptul că celălalt coproprietar Mihail Gribinic întotdeauna a

manifestat voința ca bunul nominalizat să-i aparțină în întregime, consideră că

bunul imobil poate fi atribuit în întregime acestuia, iar ei să-i fie achitată o sultă

bănească pentru cota-parte a sa.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 11, 315, 316, 320,

344-346, 357, 361 alin. (2) Cod civil, art. 20, 46, 114-116 din Constituție, art. 1

din Protocolul nr. 1 a CEDO, art. 5, 6, 7, 12, 19, 20, 22, 40 alin. (1), 85 alin. (4),

94 alin. (1), 96 alin. (1), 117-119, 138, 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, partajarea bunului imobil amplasat în orașul

Cimișlia, str. 27 August 23 A, prin atribuirea întregului bun lui Mihail Gribinic,

în schimbul încasării de la acesta a unei sulte în sumă de 26822 euro și încasarea

de la Mihail Gribinic a cheltuielilor pentru evaluarea bunului și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 26 octombrie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca nefondată.

Pentru a hotărâ astfel instanța de judecată reține că conform hotărârii

Judecătoriei Cimișlia din 29 martie 2010, a fost admisă cererea înaintată de către

Vacarciuc Tamara către Gribinic Mihail privind stabilirea cotelor-părți și

partajarea averii. A fost recunoscut dreptul de proprietate în mărime de câte ½

după Vacarciuc Tamara și Gribinic Mihail din casa de locuit amplasată în

or. XXXXXX, str. XXXXXX, care este situată pe un teren aferent cu suprafața de

0,0875 ha.

Instanța la fel reține, că la materialele cauzei nu este dovada fapului că

reclamanta s-a adresat pârâtului cu o propunere privind atribuirea cotei sale părți,

în schimbul unei sulte, iar pârâtul nu s-a prezentat în ședința de judecată, fapt ce

instanța a considerat un temei important pentru a respinge cererea reclamantei.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 02 noiembrie 2016, Tamara

Vacarciuc a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din

26 octombrie 2016, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii și scutirea de la plata taxei de stat, invocând starea materială

precară.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, s-a respins

cererea apelantei Tamara Vacarciuc cu privire la scutirea de la plata taxei de stat.

Nu s-a dat curs cererii de apel și i s-a acordat termen pentru prezentarea apelului

motivat și dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 12673 lei până la ședința de

judecată din 22 februarie 2017.

2

La 02 februarie 2017 Vacarciuc Tamara a depus recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 solicitând casarea încheierii și

emiterea unei decizii prin care să fie admisă cererea Tamarei Vacarciuc cu

privire la scutirea acesteia de la plata taxa de stat și scutirea ultimei de la plata

taxei de stat.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2017, a fost respins recursul declarat de

Tamara Vacarciuc prin intermediul reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 și menținută

încheierea.

La 21 februarie 2017, Tamara Vacarciuc prin intermediul reprezentantului,

avocatul Dumitru Buliga a depus cerere de apel motivată, iar la 02 mai 2017,

cerere cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, a fost admisă

cererea apelantei privind scutirea parțială de la plata taxei de stat, obligând-o să

achite până la 24 mai 2017, suma de 3000 lei, fiind menționat că în caz contrar

apelul va fi restituit fără examinare.

La 22 mai 2017, Tamara Vacarciuc și avocatul acesteia Dumitru Buliga au

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 03 mai 2017, solicitând

admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel în partea în care a fost

obligată să achite taxa de stat în sumă de 3000 lei, cu emiterea unei noi decizii

prin care apelanta să fie scutită parțial de la plata taxei de stat, cu admiterea

achitării parțiale de către aceasta a taxei de stat în mărime de 1150 lei.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017, a fost respins recursul declarat de

Tamara Vacarciuc prin intermediul reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017 și menținută

încheierea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2017, s-a respins

cererea de apel declarată de Vacarciuc Tamara ca neîntemeiată și a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 26 octombrie 2016.

Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău, la 22 decembrie 2017

Tamara Vacarciuc prin intermediul reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga a

contestat-o cu recurs solicitând scutirea parțială a recurentei de la plata taxei de

stat, cu admiterea achitării parțiale de către Vacarciuc Tamara a taxei de stat în

mărime de 168 lei pentru examinarea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 27 septembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Cimișlia din

26 octombrie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

integral cererea de chemare în judecată depusă de Vacarciuc Tamara, iar în cazul

în care nu va putea fi corectată eroarea judiciară admisă de instanța de apel de

3

către instanța de recurs solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

27 septembrie 2017 cu transmiterea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel

Chișinău într-un alt complet de judecată.

În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanța de apel la emiterea

deciziei nu a examinat obiectiv și elucidat pe deplin toate probele pertinente și

concludente care au importanță nemijlocită pentru soluționarea obiectivă a

litigiului, nu a studiat profund esența problemei, a interpretat eronat normele

materiale și nu a aplicat în special prevederile art.361 alin.(2) lit.a) Cod Civil, deși

anume această normă materială guvernează speța dată.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 09 ianuarie 2018, a fost admisă parțial cererea

Tamarei Vacarciuc cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat la

depunerea cererii de recurs. S-a scutit parțial recurenta, Tamara Vacarciuc de la

plata taxei de stat în mărime de 6031 lei la depunerea cererii de recurs și i-a fost

comunicat despre necesitate prezentării dovezii achitării taxei de stat în mărime

de 2000 lei, stabilindu-i-se un termen de până la 09 februarie 2018.

La 24 ianuarie 2018, recurentul a prezentat dovada achitării taxei de stat și a

solicitat anexarea acesteia la materialele cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

27 septembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Tamara Vacarciuc prin

intermediul reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

4

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

5

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Tamara

Vacarciuc prin intermediul reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar

alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Tamara Vacarciuc prin

intermediul reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Tamara Vacarciuc prin intermediul

reprezentantului, avocatul Dumitru Buliga, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6