2r-154/17 — impartirea imobilului prin atribuirea intregului bun in schimbul unei sulte

prima instanță:Iu.Palade

(Judecătoria Cimișlia) dosarul nr.2r-154/17

instanța de apel: M.Ciugureanu, L.Popova, A.Minciuna

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecători: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Vacarciuc Tamara și avocatul acesteia

Dumitru Buliga,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vacarciuc

Tamara împotriva lui Gribnic Mihail privind împărțirea imobilului prin atribuirea

întregului bun în schimbul unei sulte,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, prin care

s-a respins cererea apelantei Vacarciuc Tamara privind scutirea de la plata taxei de

stat la depunerea apelului și nu s-a dat curs cererii de apel,

c o n s t a t ă:

La data de 02 septembrie 2016 Vacarciuc Tamara s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gribnic Mihail solicitând partajarea bunului

imobil, amplasat în orașul Cimișlia, str.27 august 23a, prin atribuirea întregului bun

pârâtului Gribnic Mihail, în schimbul încasării de la acesta a unei sulte în sumă de

26822 euro și încasarea de la Gribnic Mihail a cheltuielilor pentru evaluarea bunului

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 26 octombrie 2016 acțiunea a fost

respinsă.

Ne fiind de acord cu soluția instanței de fond, la 02 noiembrie 2016, 15

noiembrie 2016 și 21 noiembrie 2016 Vacarciuc Tamara a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 26 octombrie 2016, solicitând casarea

hotărârii recurate, cu emitrea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și scutirea de la

plata taxei de stat , invocând starea materială precară.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 s-a respins

cererea apelantei Vacarciuc Tamara privind scutirea de la plata taxei de stat.

Nu s-a dat curs cererii de apel și i s-a acordat apelantei Vacarciuc Tamara

termen pentru prezentarea apelului motivat și dovezii de plată a taxei de stat în

sumă de 12673 lei până la ședința de judecată care va avea loc la data de 22

februarie 2017, ora.10.00.

I s-a explicat apelantei că în cazul în care nu va lichida neajunsurile

menționate și nu va prezenta dovada de plată a taxei de stat și apelul motivat,

cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi

restituită fără examinare.

La 02 februarie 2017 Vacarciuc Tamara și avocatul acesteia Dumitru Buliga au

2

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, cerând admiterea

acestuia, casarea încheierii instanței de apel în partea privind respingerea cererii de

scutire de la plata taxei de stat, cu emiterea unei noi decizii de scutire de la plata taxei

de stat.

Vacarciuc Tamara și avocatul acesteia Dumitru Buliga, în motivarea

recursului au indicat că nu sunt de acord cu încheierea instanței de apel, deoarece

cheltuielile lunare minime ale recurentei Vacarciuc Tamara se estimează la suma

minimă de 2432 lei, iar salariul net al acesteia este de 3600 lei.

Astfel, taxa de stat reprezintă un impediment pentru ca recurenta Vacarciuc

Tamara să-și apere drepturile în fața instanței de judecată, în conformitate cu

prevederile art.20 din Constituția Republicii Moldova, art.6 și 13 din CtEDO, art.1

din Protocolul nr.1 la CtEDO, și în concordanță cu prevederile art.85 alin.(4) CPC,

art.3 din Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.1992, și nu în ultimul rînd dreptul la

un proces echitabil, de a avea acces liber la justiție.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu art. 368 alin.(1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art.364 și 365 CPC și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform prevederilor art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se

percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de

la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a

pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și

valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege,

în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, precizează că potrivit art. 85 alin. (4) CPC, în funcție de situația materială

și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de

judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a

ei.

Articolul 4 alin. (1) Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03 decembrie 1992 cu

modificările și completările ulterioare, expres prevede că în cazurile prevăzute de

lege, la cerere, judecătorul sau instanța judecătorească, în funcție de situația

materială și de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet

3

sau parțial, de plata taxei de stat persoanele fizice și juridice, precum și

să eșaloneze sau să amîne achitarea taxei de stat.

Colegiul reține, că instanța de apel la emiterea încheierii din 18 ianuarie 2017

corect a indicat că lipsesc careva temeiuri de scutire a apelantei de la plata taxei de

stat, în cazul în care Vacarciuc Tamara nu a prezentat careva probe care ar

confirma imposibilitatea achitării taxei de stat.

Totodată, instanța de recurs menționează că instanța de apel corect a reiterat

faptul că, deși Vacarciuc Tamara a invocat lipsa surselor financiare, printre care și

cheltuieli în mărime de 1632 lei lunar, pentru a se deplasa la serviciu, însă la

materialele dosarului nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul dat.

Vacarciuc Tamara a anexat doar graficul de circulație a transportului de pe pagina

web a ÎS „Gările și Stațiile Auto” (f.d. 67-83), fără a anexa cel puțin un bon de

plată de procurare a biletului de călătorie.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, actele prezentate de

Vacarciuc Tamara în susținerea cererii de scutire de la plata taxei de stat nu sunt

de natură să confirme integral imposibilitatea reală a recurentei de a achita taxa de

stat, atât timp cât nu au fost anexate și alte probe în susținerea acestei cerințe.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs, prin prisma prevederilor art. 368

alin. (1) CPC, reține că instanța de apel întemeiat a dispus, prin încheierea din 18

ianuarie 2017 de a respinge cererea privind scutirea de la plata taxei de stat la

depunerea apelului, a nu da curs cererii de apel depusă de Vacarciuc Tamara,

acordându-i termen suplimentar pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat

și a apelului motivat.

Astfel, instanța de recurs constată că recurenta nu a prezentat probe care să

demonstreze veniturile sale, sau să probeze lipsa mijloacelor financiare or, în

susținerea afirmației despre situația materială precară, nu au fost prezentate

înscrisuri confirmative.

Prin urmare, impunerea achitării taxei de stat, pentru examinarea apelului, nu

reprezintă limitarea accesului la justiție, or lipsește proporționalitatea scopului

urmărit și mărimea taxei de stat achitată.

Neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat ori solicitarea de la scutirea

acesteia, drept prevăzut la art. 85 CPC, indică direct la nerespectarea drepturilor

sale procedurale, în măsura stabilită de normele de drept procedural, de aceea

instanța de apel, în temeiul legii, a dispus obligarea apelantei de a prezenta dovada

de plată a taxei de stat în termenul stabilit, or, înaintând cerere de apel fără a

prezenta dovada de plată a taxei de stat și cunoscînd despre necesitatea plății

acesteia, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează

jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat

de către recurentă.

Totodată, instanța atestă că recurenta nu a ținut cont de prevederile art. 56 alin

(3) și 61 alin. (1) CPC, care indică că, părțile sunt obligate să se folosească cu

bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin

abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că, odată cu solicitarea scutirii de la plata taxei de stat,

4

actele ce confirmă starea materială precară invocată urmau a fi anexate la

depunerea cererii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar să menționeze faptul că în situația din speță, acțiunea

instanței de apel prin aceea că nu a dat curs cererii de apel, nu încalcă dreptul

recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut atît de legislația internă cît și

de cea internațională ori, CEDO, prin practica sa constantă de nenumărate ori a

precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza

Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate

implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai

1985).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către

recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către către Vacarciuc Tamara și avocatul

acesteia Dumitru Buliga.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vacarciuc Tamara

împotriva lui Gribnic Mihail privind împărțirea imobilului prin atribuirea întregului

bun în schimbul unei sulte.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru