- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 6 octombrie 2022
- Stat pârât
- UKR
- Articole
- Articolul 5
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 5
Bíró și alții împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
CAUZUL CU BÍRÓ ȘI ALȚII v. UKRAINE (Aplicații nos. 77948/13 și altele 2 – a se vedea lista adăugată) JUDGMENT STRASBOURG 6 octombrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Bíró și alții v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Stéphanie Mourou-Vikström, președinte, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 16 iunie 2022, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cererile împotriva Ucrainei depuse la Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat Guvernul Ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cereri.
Reclamantul în cazul nr. 77948/13 este un național maghiar. Guvernul maghiar a fost informat cu privire la dreptul lor de a interveni în acest caz. Ei nu au informat Curții cu privire la dorința lor de a interveni în cadrul procedurii. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau de detenție ilegală și au formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. HOTĂRÂREA PRIVIND DECLARAȚII Ținând cont de subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. Reclamanții se plângeau în principal de detenția ilegală, în mod expres sau substanțial, la art. 5 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: art. 5 § 1 „1.
Toată lumea are dreptul la libertate și la securitatea persoanei. Nimeni nu va fi privat de libertate în afară de următoarele cazuri și în conformitate cu o procedură prevăzută de lege: ... (c) arestarea sau detenția legală a unei persoane efectuate în scopul de a-l aduce în fața autorității juridice competente pe suspectul rezonabil de a fi comis o infracțiune sau atunci când este considerat rezonabil necesar pentru a preveni comiterea unei infracțiuni sau a fugi după ce a făcut-o;” Curtea reiterează că art. 5 din Convenție este, împreună cu articolele 2, 3 și 4, în primul rang al drepturilor fundamentale care protejează securitatea fizică a persoanei fizice și, în acest sens, importanța sa este primordială.
Scopul principal al acesteia este prevenirea privațiilor arbitrare sau nejustificate de libertate (a se vedea Buzadji c. Republica Moldova [GC], nr. 23755/07, § 84, CEDH 2016 (extracte), cu alte trimiteri. În cazul în care „legitimitatea” de deținere este în cauză, inclusiv întrebarea dacă „o procedură prevăzută de lege” a fost respectată, Convenția se referă în esență la dreptul național și stabilește obligația de a se conforma normelor de fond și procedurale acestora. Cu toate acestea, respectarea dreptului național nu este suficientă: art. 5 § 1 prevede, în plus, că orice privare de libertate ar trebui să fie în conformitate cu scopul de a proteja persoana de arbitrare (a se vedea S., V. și A. c. Danemarca [GC], nr. 35553/12, 36678/12 și 36711/12, § 74, 22 octombrie 2018, cu alte referințe).
10. Curtea a constatat încălcări cu privire la chestiuni similare cu cele din cazul în cauză în cazul principal, prezentate în tabelul apendice. 11. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instantanei, detenția reclamanților nu a fost în conformitate cu art. 5 § 1 din Convenție. 12. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 5 § 1 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA DE CAUZA BON ESTABLIZATĂ 13. În cererile nos.
77948/13 și 23887/20, reclamanții au prezentat alte plângeri care au susținut, de asemenea, probleme în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul apendice). Aceste plângeri nu sunt vădit nefondate în sensul articolului 35 § (a) din Convenție, și nu sunt inadmisibile pe niciun alt motiv. În consecință, acestea trebuie să fie declarate admisibile. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că acestea dezvăluie, de asemenea, încălcări ale Convenției în lumina constatărilor sale în Tymoshenko c. Ucraina, nr. 49872/11, §§ 286-287, 30 aprilie 2013, Kotiy c. Ucraina, nr. 28718/09, § 55, 5 martie 2015, și Korban c. Ucraina, nr. 26744/16 , §§ 158-81, 4 iulie 2019. RECONTROLĂ COMPLAINTE 14. În cererea nr. 10957/18, reclamantul a formulat, de asemenea, o altă plângere în temeiul articolului 5 § 4 din Convenție.
15. Curtea a examinat această plângere și consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile pe care le-a făcut-o sunt de competență, nu îndeplinește nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocolurile acestora. 16. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 17. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 18. În cererea nr. 10957/18, reclamantul nu a prezentat nici o reclamație pentru o justă satisfacție, în ciuda faptului că a fost invitată să facă acest lucru. În consecință, Curtea consideră că nu există nici un apel pentru a-i acorda o sumă de acest cont. 19. Respectând faptul că a fost avută la documentele deținute și la jurisprudența sa (a se vedea, în special, Malyk c. Ucraina) , nr. 37198/10, 29 ianuarie 2015), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat celorlalți solicitanți și respinge orice cereri suplimentare pentru satisfacție pur și simplu formulate de reclamant în cererea nr. 77948/13.
20. Curtea consideră, de asemenea, oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
plângerile privind detenția ilegală și celelalte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum sunt prezentate în tabelul anexat, admisibile și restul cererii nr. 10957/18 inadmisibilă; deține că aceste plângeri dezvăluie încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție privind detenția ilegală; că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat); deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, cu excepția cazului nr. 10957/18, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat, care urmează să fie convertite, în măsura în care reclamantul în cerere nr. 23887/20 este îngrijorat, în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale; restul cererilor reclamantei pentru satisfacție echitabilă în cererea nr. 77948/13.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 6 octombrie 2022, în conformitate cu art. 2 și 3 din Regulamentul de procedură.
Viktoriya Maradudina Stéphanie Mourou-Vikström Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție (închidere ilegală) nr. Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Perioada de detenție ilegală Defecte specifice Hotărârea internă relevantă Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Valoarea acordată pentru prejudiciu moral pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costuri și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 77948/13 05/12/2013 László BÍRÓ 1984 Gavrylets Tetyana Ivanivna Mukachevo 10/06/2011 11/06/2011 10/06/2011 14/06/2011 25/06/2013 16/07/2013 necunoscută privare de libertate sau întârziere în elaborarea raportului de arest ( Belozorov c. Rusia și Ucraina , nr. 43611/02 , §§ 113-15, 15 octombrie 2015, Grubnyk c. Ucraina , nr. 58444/15, §§ 71-73, 17 septembrie 2020, și Fortalnov și alții c. Rusia , nr. 7077/06 și 12 altele, §§ 76-79, 26 iunie 2018); detenție de patru zile fără ordin judecător în depășirea perioadei maxime permise de legislația internă (până la 72 de ore de la momentul arestării) (a se vedea Gal c. Ucraina , nr. 6759/11, § 28, 16 aprilie 2015); detenție care nu a fost acoperită de niciun ordin judecător (a se vedea Kharchenko c. Ucraina , nr. 40107/02, §§ 71, 72, 98,
10 februarie 2011) Rezoluția investigatorului privind arestarea suspectului din 11/06/2011 nici una din art. 5 alin. (3) - lipsa unor motive relevante și suficiente de detenție – de la 10/06/2011 (data arestării efective) la 25/09/2012 (convicția instanței de primă instanță) și de la 04/04/2013 (schimbarea sentinței în apel) la 23/12/2013 (convicția instanței de primă instanță) (a se vedea Korban c. Ucraina , nr. 26744/16 , §§§§ 158-81, 4 Iulie 2019) 2.600 10957/18 26/02/2018 Oleksandr Asenovych AVAKOV 1988 Lysak Oleksandr Mykolayovych Kyiv 31/10/2017 01/11/2017 nici o bază juridică pentru arestarea fără o decizie anterioară a instanței ( Strogan c. Ucraina , nr. 30198/11 , §§ 88-89, 6 octombrie 2016, și Grubnyk c. Ucraina , nr. 58444/15, §§ 85, 17 septembrie 2020) nici 23887/20 29/04/20 Tetyana Anatoliyivna SAULEVYCH 1987 Kychenok Andriy Sergiyovychchch 1987 Kyiv 25/11/2019 26/11/2019 a întârziat eliberarea ( Ruslan Yakovenko c. Ucraina , nr. 5425/11 , §§ 68-70, CEDH 2015) niciun art. 5 (5) - lipsa sau inadecvata de compensare pentru arestarea sau detenția ilegală - dreptul la compensare pentru încălcarea Convenției nu este prevăzut în sistemul juridic intern (a se vedea Kotiy c. Ucraina , nr. 28718/09, § 55, 5 martie 2015, și Tymoshenko c. Ucraina , nr. 49872/11, §§ 286-287, 30 aprilie 2013). 1.800 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamanților.
[2] Plus orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.
FIFTH SECTION
CASE OF BÍRÓ AND OTHERS v. UKRAINE (Applications nos. 77948/13 and 2 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 6 October 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Bíró and Others v. Ukraine, The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of: Stéphanie Mourou-Vikström, President, Ivana Jelić, Kateřina Šimáčková, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 16 June 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Ukraine lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table
The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the applications.
The applicant in case no. 77948/13 is a Hungarian national. The Hungarian Government were informed of their right to intervene in the case. They did not inform the Court about their wish to intervene in the proceedings. THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained of unlawful detention and also raised other complaints under the provisions of the Convention. THE LAW
JOINDER OF THE APPLICATIONS
6. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 1 of the Convention
The applicants complained principally of the unlawful detention. They relied, expressly or in substance, on Article 5 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 5 § 1 “1. Everyone has the right to liberty and security of person. No one shall be deprived of his liberty save in the following cases and in accordance with a procedure prescribed by law: ... (c) the lawful arrest or detention of a person effected for the purpose of bringing him before the competent legal authority on reasonable suspicion of having committed an offence or when it is reasonably considered necessary to prevent his committing an offence or fleeing after having done so;”
The Court reiterates that Article 5 of the Convention is, together with Articles 2, 3 and 4, in the first rank of the fundamental rights that protect the physical security of the individual, and as such its importance is paramount. Its key purpose is to prevent arbitrary or unjustified deprivations of liberty (see Buzadji v. the Republic of Moldova [GC], no. 23755/07, § 84, ECHR 2016 (extracts), with further references).
Where the “lawfulness” of detention is in issue, including the question whether “a procedure prescribed by law” has been followed, the Convention refers essentially to national law and lays down the obligation to conform to the substantive and procedural rules thereof. Compliance with national law is not, however, sufficient: Article 5 § 1 requires in addition that any deprivation of liberty should be in keeping with the purpose of protecting the individual from arbitrariness (see S., V. and A. v. Denmark [GC], nos. 35553/12, 36678/12 and 36711/12, § 74, 22 October 2018, with further references).
The Court found violations in respect of issues similar to those in the present case in the leading cases set out in the appended table.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicants’ detention was not in accordance with Article 5 § 1 of the Convention.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 5 § 1 of the Convention.
OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW
13. In applications nos. 77948/13 and 23887/20, the applicants submitted other complaints which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). These complaints are not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor are they inadmissible on any other ground. Accordingly, they must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that they also disclose violations of the Convention in the light of its findings in Tymoshenko v. Ukraine, no. 49872/11, §§ 286-287, 30 April 2013, Kotiy v. Ukraine, no. 28718/09, § 55, 5 March 2015, and Korban v. Ukraine, no. 26744/16 , §§ 158-81, 4 July 2019.
REMAINING COMPLAINTS
14. In application no. 10957/18, the applicant also raised other complaint under Article 5 § 4 of the Convention.
The Court has examined this complaint and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, it either does not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention or does not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.
It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
17. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
In application no. 10957/18, the applicant did not submit any claims for just satisfaction, despite being invited to do so. Accordingly, the Court considers that there is no call to award him any sum on that account.
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Malyk v. Ukraine , no. 37198/10, 29 January 2015), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table to the remaining applicants and rejects any additional claims for just satisfaction raised by the applicant in application no. 77948/13.
The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Declares the complaints concerning the unlawful detention and the other complaints under well-established case-law of the Court, as set out in the appended table, admissible, and the remainder of application no. 10957/18 inadmissible; Holds that these complaints disclose a breach of Article 5 § 1 of the Convention concerning the unlawful detention; Holds that there has been a violation of the Convention as regards the other complaints raised under well-established case-law of the Court (see appended table); Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, save for applicant in case no. 10957/18, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted, as far as the applicant in application no. 23887/20 is concerned, into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; Dismisses the remainder of the applicant’s claims for just satisfaction in application no. 77948/13. Done in English, and notified in writing on 6 October 2022, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Stéphanie Mourou-Vikström Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 5 § 1 of the Convention (unlawful detention) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Period of unlawful detention Specific defects Relevant domestic decision Other complaints under well-established case-law Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 77948/13 05/12/2013 László BÍRÓ 1984 Gavrylets Tetyana Ivanivna Mukachevo 10/06/2011 - 11/06/2011 10/06/2011 - 14/06/2011 25/06/2013 - 16/07/2013 unacknowledged deprivation of liberty or delay in drawing up arrest report ( Belozorov v. Russia and Ukraine , no. 43611/02, §§ 113-15, 15 October 2015, Grubnyk v. Ukraine , no. 58444/15, §§ 71-73, 17 September 2020, and Fortalnov and Others v. Russia , nos. 7077/06 and 12 others, §§ 76-79, 26 June 2018); four days’ detention without a court order in excess of maximum period allowed by the domestic law (up to 72 hours from the moment of arrest) (see Gal v. Ukraine , no. 6759/11, § 28, 16 April 2015); detention which was not covered by any court order (see Kharchenko v. Ukraine , no. 40107/02, §§ 71, 72, 98, 10 February 2011) none investigator’s resolution on suspect’s arrest of 11/06/2011 none Art. 5 (3) - lack of relevant and sufficient reasons for detention– from 10/06/2011 (date of actual arrest) to 25/09/2012 (conviction by the first instance court) and from 04/04/2013 (quashing of the sentence on appeal) to 23/12/2013 (conviction by the first instance court) (see Korban v. Ukraine , no. 26744/16 , §§ 158-81, 4 July 2019) 2,600 – 10957/18 26/02/2018 Oleksandr Arsenovych AVAKOV 1988 Lysak Oleksandr Mykolayovych Kyiv 31/10/2017 - 01/11/2017 no legal basis for arrest without a prior court decision ( Strogan v. Ukraine , no. 30198/11, §§ 88-89, 6 October 2016, and Grubnyk v. Ukraine , no. 58444/15, §§ 83 ‑ 85, 17 September 2020) none – – 23887/20 29/04/2020 Tetyana Anatoliyivna SAULEVYCH 1987 Kychenok Andriy Sergiyovych Kyiv 25/11/2019 - 26/11/2019 delayed release ( Ruslan Yakovenko v. Ukraine , no. 5425/11, §§ 68-70, ECHR 2015) none Art. 5 (5) - lack of, or inadequate, compensation for unlawful arrest or detention - the right to compensation for breaches of the Convention is not provided for in the domestic legal system (see Kotiy v. Ukraine , no. 28718/09, § 55, 5 March 2015, and Tymoshenko v. Ukraine , no. 49872/11, §§ 286-287, 30 April 2013). 1,800 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.