2r-254/18 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2r-254/18

Prima instanță: Jud. Botanica, mun. Chișinău (jud. N. Șova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

D E C I Z I E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Gologan Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gologan Vitalie împotriva

Marianei Gologan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere,

la cererea reconvențională depusă de Gologan Mariana împotriva lui Gologan Vitalie

cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, prin care a fost

restituită cererea de apel declarată de Gologan Vitalie, din motiv că apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței,

c o n s t a t ă :

La 25 februarie 2016, Gologan Vitalie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Gologan Mariana, solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilite

pentru copilul minor din plata fixă stabilită lunar în mărime de 1 000 de lei, în stabilirea

pensiei în mărime de 318 lei/lunar și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul judecării cauzei, Gologan Mariana a depus cerere reconvențională

împotriva lui Gologan Vitalie cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

din suma de 1 000 de lei în suma de 1 500 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 octombrie 2016 a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gologan Vitalie.

S-a încasat de la Gologan Vitalie în beneficiul Marianei Gologan pensia pentru

întreținerea copilului minor xxxxx în mărime de 1/6 din salariu și alte venituri lunar, dar

nu mai puțin de 1 000 de lei/lunar, începând cu data de 24 octombrie 2016 până la

atingerea majoratului copilului. În rest acțiunea lui Gologan Vitalie a fost respinsă ca

neîntemeiată.

S-a respins acțiunea reconvențională înaintată de Gologan Mariana.

1

S-a încasat de la Gologan Mariana în beneficiul lui Gologan Vitalie suma de 200 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la Gologan Vitalie în beneficiul Marianei Gologan suma de 2 500 lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 24 noiembrie 2017, Gologan

Vitalie a depus apel nemotivat, solicitând admiterea acestuia și casarea parțială a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, nu s-a dat curs cererii de

apel declarate de Gologan Vitalie, s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării

cererii de apel motivate până la 07 iulie 2017 și s-a explicat ultimului că în cazul în care nu

va prezenta cererea de apel motivată în termenul acordat, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare.

Totodată, s-a stabilit ședință pe data de 25 iulie 2017, ora 14.00 pentru soluționarea

chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel declarate de Gologan Vitalie.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, s-a restituit cererea de apel

declarată de Gologan Vitalie, din motiv că nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de

prezentare a cererii de apel motivate expuse în încheierea Curții de Apel Chișinău din 25

mai 2017.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, s-a corectat greșeala

mecanică care se conține în încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, în partea

ce ține de data emiterii hotărârii ce a fost contestată în prezenta cauză, prin înlocuirea

sintagmei „25 mai 2017” cu sintagma „24 octombrie 2016”.

La 02 februarie 2018, Gologan Vitalie a declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 25 iulie 2017, solicitând repunerea în termenul de declarare a

recursului, admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că s-a prezentat la Curtea de Apel Chișinău pentru

ședința stabilită la data de 25 iulie 2017, ora 14.00 și a așteptat să fie invitat la examinarea

cauzei date, însă din motiv că sala era aglomerată de mulți participanți nu a auzit să fie

invitat de către completul de judecată la prima bancă. Astfel, a stat în sala de ședință până

când completul de judecată a dispus prin încheiere restituirea cererii de apel, din motiv că

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de prezentare a apelului motivat.

Menționează că s-a apropiat de grefieră pentru a-i comunica cele întâmplate, însă

aceasta i-a explicat că dacă nu este de acord cu încheierea adoptată este în drept de a se

adresa la Curtea Supremă de Justiție, iar încheierea urmează să o recepționeze prin

intermediul oficiului poștal.

Susține că întrucât nu a primit încheierea contestată prin intermediul oficiului poștal,

la 17 ianuarie 2018, s-a adresat la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău și a luat cunoștință

de încheierea dată, pe care o consideră ilegală.

2

Afirmă că prin emiterea încheierii din 25 iulie 2017, instanța de apel i-a încălcat

dreptul privind accesul liber la justiție.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

cererea de repunere în termen este neîntemeiată și recursul urmează a fi respins ca fiind

tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei se denotă faptul că la data de 24 noiembrie 2016, Gologan

Vitalie a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 24 octombrie 2016, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei decizii prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d.81-

82).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017, nu s-a dat curs cererii de

apel declarate de Gologan Vitalie, s-a comunicat ultimului despre necesitatea prezentării

cererii de apel motivate până la 07 iulie 2017 și s-a explicat apelantului că în cazul în care

nu va prezenta cererea de apel motivată în termenul acordat, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare. Totodată, s-a

stabilit ședință pe data de 25 iulie 2017, ora 14.00 pentru soluționarea chestiunii privind

punerea pe rol a cererii de apel declarate de Gologan Vitalie (f.d.100-101).

Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, s-a restituit

cererea de apel declarată de Gologan Vitalie, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de prezentare a cererii de apel motivate expuse în încheierea

Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2017 (f.d.108-110).

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel sus menționată, Gologan Vitalie la

data de 02 februarie 2018, a declarat recurs, prin care a solicitat repunerea în termenul de

declarare a recursului, admiterea recursului și casarea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele

ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

3

Prin prisma prevederilor legale sus invocate, instanța de recurs reiterează că termenul

de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru

și prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea depunerii recursului în termen.

La caz, se reține că Gologan Vitalie în cererea de recurs, solicitând repunerea în

termenul de declarare a recursului a indicat faptul că a luat cunoștință de încheierea

contestată la data de 17 ianuarie 2018.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a recursului, iar afirmațiile

recurentului în acest sens fiind declarative și contrare probelor din dosar.

Or, din actele pricinii rezultă cu certitudine că Gologan Vitalie a luat cunoștință de

încheierea contestată la data de 04 ianuarie 2018, fapt confirmat prin mențiunea de pe

cererea anexată la materialele cauzei (f.d.119).

Totodată, referitor la afirmația recurentului, precum că a luat cunoștință de încheierea

instanței de apel la data de 17 ianuarie 2018, Colegiul precizează că termenul de declarare

a recursului, în conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a început

să curgă din data de 18 ianuarie 2018, imediat a doua zi după recepționarea încheierii

contestate cu recurs și a expirat la 01 februarie 2018.

Drept urmare, este indubitabil că temei de repunere în termen a recursului nu este și

se constată tardivitatea recursului depus de Gologan Vitalie la data de 02 februarie 2018.

Mai mult ca atât, se reține că alte argumente justificative ce ar indica repunerea

recursului în termen, în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă, în recursul declarat

nu au fost prezentate.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă. În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu bună credință a

drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege.

Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzia că recurentul a omis termenul de atac a

încheierii judecătorești, iar examinarea unui astfel de recurs ar încălca principiul securității

raporturilor juridice, precum și, drepturile celorlalte părți la un proces echitabil, motiv din

care urmează a fi respins ca fiind depus în afara termenului legal.

Instanța de recurs reiterează că o asemenea soluție este compatibilă și cu standardele

înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, conform căror încuviințarea exercitării unei căi ordinare de

atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor

4

circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum

și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei

(hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008), unde se notează că deși

în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe

nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducerea unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

repunere în termen a recursului și de a respinge recursul declarat de Gologan Vitalie ca

fiind depus în afara termenului legal și menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din

25 iulie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge cererea lui Gologan Vitalie cu privire la repunerea recursului în termenul

de declarare.

Se respinge recursul declarat de către Gologan Vitalie.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă Gologan Vitalie împotriva lui Marianei Gologan cu

privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere și cererea reconvențională depusă

de Gologan Mariana împotriva lui Gologan Vitalie cu privire la modificarea cuantumului

pensiei de întreținere .

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

5