2ra-699/18 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-699/18

Prima instanță: (Judecătoria Cahul, sediul Central) I. Gorlenco

Instanța de apel: (Curtea de Apel Cahul) R. Petrov, I. Dănăilă, E. Dvurecenschii

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecători Ala Cobăneanu

Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Bucicovar Nicolai prin intermediul

avocatului Grosu Eugen și Bazan Boris,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bazan Boris împotriva lui

Bucicovar Nicolai cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 05 decembrie 2017, prin care a fost admis

apelul declarat de Bucicovar Nicolai prin intermediul avocatului Grosu Eugen, cu modificarea

hotărârii primei instanțe, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la 7 000 lei pînă la

4 000 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă :

La 14 octombrie 2016 Bazan Boris a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui

Bucicovar Nicolai cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, Bazan Boris a menționat că la 23 martie 2016 a avut loc adunarea

publică a conducerii Comisariatului General al Poliției, la care a fost prezent și Șeful

Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, reprezentanți ai autorităților

administrației publice locale de nivelul II și II, conducători ai organizațiilor din teritoriu,

precum și locuitori al comunei Moscovei, raionul Cahul.

Relevă că Bucicovar Nicolai, deținînd funcția de primar al comunei, a relatat în public

unele afirmații, care-i înjosesc onoarea și demnitatea sa, precum și faptul că a răspîndit

informații însoțite de învinuirea în săvîrșirea unor infracțiuni deosebit de grave.

Susține că în rezultatul acțiunilor pîrîtului, în privința sa a fost inițiată ancheta de serviciu,

fiind nevoit să demisioneze din organele afacerilor interne.

Consideră că prin acțiunile pîrîtului, i-au fost cauzate daune morale, manifestate prin

suferințele psihice, determinate de starea de stres.

Reclamantul Bazan Boris solicită încasarea de la Bucicovar Nicolai a prejudiciului moral

în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 25 septembrie 2017, cererea de

chemare în judecată înaintată de Bazan Boris a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Bucicovar Nicolai în beneficiul lui Bazan Boris prejudiciul moral în

mărime de 7 000 lei, cheltuieli de asistență juridică și taxa de stat în mărime de 100 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 05 decembrie 2017, a fost admis apelul declarat de

Bucicovar Nicolai prin intermediul avocatului Grosu Eugen, cu modificarea hotărârii primei

instanțe, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la 7 000 lei pînă la 4 000 lei.

S-a încasat de la Bucicovar Nicolai în beneficiul lui Bazan Boris suma de 500 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că

prima instanță corect a concluzionat că prin ordonanța Procuraturii Cahul din 22 iulie 2016, s-a

stabilit că primarul comunei Moscovei, raionul Cahul Bucicovar Nicolai, în public s-a exprimat

în adresa lui Bazan Boris cu cuvinte ofensatoare, prin care i-a înjosit onoarea și demnitatea

ultimului, fiind constatate elementele contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod

contravențional.

La fel, instanța de apel a reținut că deși procesul contravențional nu a fost pornit în

privința lui Bucicovar Nicolai, pe motivul intervenirii termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale, constatările procurorului din ordonanța în cauză au puterea lucrului judecat,

iar aplicarea prescripției contravenționale la refuzul în pornirea procesului contravențional nu

poartă un caracter de reabilitare a persoanei vinovat.

Prin urmare, instanța de apel a invocat că astfel, prima instanță întemeiat a concluzionat

că, prin acțiunile lui Bucicovar Nicolai admise în privința lui Bazar Boris, ultimului i-a fost

cauzat prejudiciu moral, care s-a manifestat prin suferințe psihice, deoarece ultimul a fost numit

cu cuvinte înjositoare într-un loc public, în prezența reprezentanților autorităților administrației

publice locale de nivelul I și II, conducători de organizații și cetățeni, fapt ce au accentuat

suferințele lui Bazan Boris.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță a dispus încasarea prejudiciului

moral într-un cuantum vădit exagerat în raport cu suferințele psihice ale lui Bazan Boris.

Deci, în vederea compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral și avînd în

vedere lipsa consecințelor grave în detrimentul sănătății, instanța de apel a apreciat prejudiciul

moral la suma de 4 000 lei, care constituie o sumă echitabilă.

La 12 februarie 2018, Bucicovar Nicolai prin intermediul avocatului Grosu Eugen a

declarat recurs împotriva hotărârilor judecătorești, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea înaintată de Bazan Boris să fie respinsă integral.

Recurentul Bucicovar Nicolai în motivarea recursului a menționat că instanțele

judecătorești la adoptarea soluțiilor, s-a bazat unilateral pe declarațiile intimatului, prin ce a

încălcat principiul egalității armelor în proces, astfel fiind privat de dreptul de a prezenta probe

în raport cu pretențiile înaintate de partea adversă.

La 19 februarie 2018, Bazan Boris a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

Recurentul Bazan Boris, în motivarea recursului a menționat că prin apelul declarat, a

solicitat respingerea integrală a acțiunii, dar nu micșorarea cuantumului prejudiciului moral.

2

Astfel, susține că în lipsa unei astfel de solicitări din partea lui Bucicovar Nicolai, instanța

de apel a motivat netemeinicia hotărârii primei instanțe printr-o altă cerință a apelantului, care

de fapt nu a înaintat-o.

La fel, consideră că instanța de apel a dispus încasarea unei sume mai mici cu titlu de

prejudiciu moral, însă fără a motiva că suma de 7 000 lei este una exagerată.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că,

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia la 05 decembrie 2017, însă date referitor la

recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Recursurile au fost declarate de Bucicovar Nicolai prin intermediul avocatului Grosu

Eugen la 12 februarie 2018 și Bazan Boris la 19 februarie 2018, respectiv se consideră depuse

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică

încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din

Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate,

or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un

temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni

în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

3

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.

212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea

se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul

recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Bucicovar Nicolai prin

intermediul avocatului Grosu Eugen și Bazan Boris, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Bucicovar Nicolai prin intermediul

avocatului Grosu Eugen și Bazan Boris.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

4