2rh-103/18 — partajarea proprietății comune în devălmășie

dosarul nr. 2rh-103/18

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari

examinând cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, înaintată

de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu

împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului proprietate

comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea

reconvențională înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui Luca

Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 17 august 2009 Luca Schivu a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia, prin care a solicitat împărțirea în natură a

terenului cu destinația grădini cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1251 ha

amplasat în comuna Stăuceni, câte ½ cotă-parte pentru fiecare, conform variantei

expertizei tehnice în construcție.

În motivarea acțiunii Luca Schivu a invocat că, la 27 octombrie 1984 a încheiat

cu pârâta căsătoria, care a fost înregistrată de Oficiul Stării Civile Chișinău sub nr.

În timpul căsătoriei au agonisit mai multe bunuri mobile și imobile ce constituie

proprietate comună în devălmășie.

Susține că a domiciliat cu Magdalina Schivu în s. Isacova, r-nul Orhei, însă de

câțiva ani ambii se află peste hotarele Republicii Moldova.

La 27 mai 2004, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Serghei

Botnari și Irina Botnari, au procurat bunul imobil - terenul cu destinația grădini, cu nr.

cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1251 ha amplasat în comuna Stăuceni, mun.

Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 17 martie 2009 căsătoria dintre Luca

Schivu și Magdalina Schivu a fost desfăcută.

Astfel, reieșind din considerentul că bunul imobil sus menționat a fost procurat

de Luca Schivu în timpul căsătoriei cu Schivu Magdalina, consideră că acesta

constituie proprietate comună în devălmășie și urmează a fi împărțit între ei în două

1

cote-părți egale, în natură, conform unei variante de împărțire în natură stabilită de o

expertiză tehnică în construcție.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 iulie 2010 s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei Schivu.

(vol. I, f.d. 34-36)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2011 s-a admis apelul declarat

de Magdalina Schivu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15

iulie 2010 și s-a remis cauza la rejudecare în alt complet de judecată. (vol. I, f.d. 104 -

106)

La rejudecare, Magdalina Schivu a înaintat acțiune reconvențională împotriva

lui Luca Schivu, solicitând împărțirea în natură a bunurilor proprietate comună în

devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale Magdalina Schivu a indicat că pe parcursul

căsătoriei, împreună cu Luca Schivu au obținut mai multe proprietăți în comun, iar,

deoarece prin hotărîrea Judecătoriei Orhei la 17 martie 2009 căsătoria a fost desfăcută,

acestea urmează a fi împărțite în mod echitabil între foștii soți. (vol. I, f.d. 113-114)

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 mai 2012, cererea de

chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu a fost restituită, cu

excepția cerinței privind partajarea apartamentului nr. 75 din str. Igor Vieru, 4, mun.

Chișinău. (vol. I, f.d. 191-192)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012 s-a respins recursul

înaintat de către Magdalina Schivu și s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 17 mai 2012. (vol. I, f.d. 203-205)

Ulterior Magdalina Schivu a depus cerere de concretizare a acțiunii

reconvenționale, prin care a solicitat împărțirea în natură a apartamentului nr. 75 din

str. Igor Vieru, 4, mun. Chișinău, prin atribuirea Magdalenei Schivu a întregului

apartament în schimbul unei sulte de 358 200 lei în favoarea co-proprietarului Luca

Schivu. (vol. II, f.d. 123)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, cererea

de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu către Magdalina Schivu cu privire la

împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie - terenul, și încasarea cheltuielilor

de judecată, s-a admis parțial.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie și s-a atribuit în proprietate

personală:

- lui Luca Schivu, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha,

evaluat la suma de 893 8771ei.

- Magdalinei Schivu terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha,

evaluat la suma de 849 183 lei.

S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu sulta bănească în

mărime de 22 347 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu cu titlu de

cheltuieli de judecată: 300 lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii, 1 610 lei pentru

efectuarea expertizei tehnice în construcții nr. 4084 din 03 decembrie 2009, iar în total

suma de 1 910 lei.

În rest cerința lui Luca Schivu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată s-

a respins ca fiind neîntemeiată.

2

Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu,

s-a admis integral.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie, și s-a atribuit în proprietate

personală Magdalinei Schivu apartamentul nr. 75 amplasat pe str. Igor Vieru, 4, mun.

Chișinău, evaluat la suma de 716 400 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu sulta bănească

în mărime de 358 200 lei.

S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu cu titlu de

cheltuieli de judecată: 300 (trei sute) lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii

reconvenționale.

S-a încasat de la Luca Schivu taxa de stat în sumă de 10 446 lei.

S-a încasat de la Schivu Magdalina taxa de stat în sumă de 24 700 lei.

La 19 iulie 2017 Luca Schivu a depus cerere de apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, solicitând casarea hotărârii în

partea respingerii cerințelor sale privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie admise cerințele integral.

La fel, a solicitat casarea hotărârii instanței de fond în partea mărimii sultei

încasate de la Magdalina Schivu și emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care

să fie majorat cuantumul sultei bănești.

La 25 iulie 2017 și Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017.

La 24 octombrie 2017 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de apel

motivată, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul lui

Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu a sultei în mărime de 22 347 lei, casarea

hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul Magdalenei Schivu a taxei de stat

în sumă de 24 700 lei și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de

la Luca Schivu în beneficiul Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia suma de 44 694 lei, iar

taxa de stat în sumă de 24 700 lei să fie pusă pe seama lui Luca Schivu.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a restituit apelul

declarat de Luca Schivu. (vol. II, f.d. 158)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017.

La 29 noiembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal (vol. II, f.d.19), avocatul

Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018 recursul declarat

de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a fost

considerat inadmisibil.

La 12 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de revizuire,

solicitând casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, cu emiterea

unei noi soluții pe cauza dată, și anume, admiterea cererii de revizuire.

La 19 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a înaintat cerere privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „fără înștiințarea participanților

la proces” din art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile

art. 20 și art. 54 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova.

3

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018 din 21 martie 2018,

cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „fără

înștiințarea participanților la proces” din art. 452 alin. (11) din Codul de procedură

civilă, în raport cu prevederile art. 20 și art. 54 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii

Moldova, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018.

La 22 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de revizuire,

solicitând casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, admiterea

cererii de recurs și restituirea cauzei la rejudecare.

Ulterior depunerii cererii de revizuire, la 27 martie 2018, Magdalina (Schivu)

Fialcovscaia a înaintat repetat cerere prin care a solicitat dispunerea ridicării excepției

de neconstituționalitate a sintagmei „fără înștiințarea participanților la proces” din art.

452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile art. 20 și art. 54

alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, transmiterea sesizării către Curtea

Constituțională împreună cu materialele cauzei pentru examinarea acesteia și

suspendarea examinării cauzei până la soluționarea excepției ridicate.

În motivare autorul cererii a indicat aceleași argumente ce au fost invocate

anterior în cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a sintagmei „fără

înștiințarea participanților la proces” din 19 martie 2018.

Astfel, examinând cererea, Colegiul consideră că aceasta urmează a fi respinsă

ca fiind depusă repetat și abuziv.

În sensul dat, Colegiul relevă că anterior, la din 19 martie 2018, Magdalina

(Schivu) Fialcovscaia a înaintat cerere privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate cu aceleași cerințe și argumente, având același conținut, care a

fost respinsă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018.

Iar, în circumstanțele relatate, Colegiul observă caracterul de-o maniera abuzivă

al cererii, astfel că, invocarea, cu rea-credință, a excepției de neconstituționalitate,

abordează în esență dezacordul acesteia cu soluția adoptată de instanțele de fond, ne

putând fi justificat un interes special și legitim al acesteia.

Prin urmare, Colegiul consideră că dreptul procedural (înaintarea cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate de către una din părțile la proces) este

exercitat cu rea-credință, titularul acestuia având un alt obiectiv decât cel avut în vedere

prin lege.

La caz invocarea cu rea-credință a excepției de neconstituționalitate fiind

contrară scopului și finalității pentru care a fost reglementat de lege, actul abuziv

negăsindu-și o motivare legitimă.

Distinct de cele relatate, Colegiul menționează că în conformitate cu art. 56 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință

de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.

Iar, conform art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească

pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

4

Prin urmare, din motivele reliefate supra, Colegiul ajunge la concluzia de a

respinge cererea repetată depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 269-270 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „fără înștiințarea participanților

la proces” din art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile

art. 20 și art. 54, alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, ca fiind

neîntemeiată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

5