2rh-92/18 — partajarea proprietății comune în devălmășie

2rh-92/18 — partajarea proprietății comune în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rh-92/18

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) I. Barbacaru

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima

Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) A. Cobăneanu, L. Gafton, D. Mardari

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu

împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului

proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea

reconvențională înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui Luca

Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, prin care

recursul declarat de a avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu)

Fialcovscaia s-a considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2009 Luca Schivu a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia, prin care a solicitat împărțirea în natură

a terenului cu destinația grădini cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1251 ha

amplasat în comuna Stăuceni, câte ½ cotă-parte pentru fiecare, conform variantei

expertizei tehnice în construcție.

În motivarea acțiunii Luca Schivu a invocat că, la 27 octombrie 1984 a încheiat

cu pârâta căsătoria, care a fost înregistrată de Oficiul Stării Civile Chișinău sub nr.

În timpul căsătoriei au agonisit mai multe bunuri mobile și imobile ce

constituie proprietate comună în devălmășie.

Susține că a domiciliat cu Magdalina Schivu în s. Isacova, r-nul Orhei, însă de

câțiva ani ambii se află peste hotarele Republicii Moldova.

La 27 mai 2004, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu

Serghei Botnari și Irina Botnari, au procurat bunul imobil - terenul cu destinația

grădini, cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1251 ha amplasat în comuna

Stăuceni, mun. Chișinău.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 17 martie 2009 căsătoria dintre Luca

Schivu și Magdalina Schivu a fost desfăcută.

Astfel, reieșind din considerentul că bunul imobil sus menționat a fost procurat

de Luca Schivu în timpul căsătoriei cu Schivu Magdalina, consideră că acesta

constituie proprietate comună în devălmășie și urmează a fi împărțit între ei în două

cote-părți egale, în natură, conform unei variante de împărțire în natură stabilită de o

expertiză tehnică în construcție.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 iulie 2010 s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei

Schivu. (vol. I, f.d. 34-36)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2011 s-a admis apelul declarat

de Magdalina Schivu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15

iulie 2010 și s-a remis cauza la rejudecare în alt complet de judecată. (vol. I, f.d. 104 -

106)

La rejudecare, Magdalina Schivu a înaintat acțiune reconvențională împotriva

lui Luca Schivu, solicitând împărțirea în natură a bunurilor proprietate comună în

devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale Magdalina Schivu a indicat că pe

parcursul căsătoriei, împreună cu Luca Schivu au obținut mai multe proprietăți în

comun, iar, deoarece prin hotărîrea Judecătoriei Orhei la 17 martie 2009 căsătoria a

fost desfăcută, acestea urmează a fi împărțite în mod echitabil între foștii soți. (vol. I,

f.d. 113-114)

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 mai 2012, cererea

de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu a fost

restituită, cu excepția cerinței privind partajarea apartamentului nr. 75 din str. Igor

Vieru, 4, mun. Chișinău. (vol. I, f.d. 191-192)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012 s-a respins

recursul înaintat de către Magdalina Schivu și s-a menținut încheierea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 17 mai 2012. (vol. I, f.d. 203-205)

Ulterior Magdalina Schivu a depus cerere de concretizare a acțiunii

reconvenționale, prin care a solicitat împărțirea în natură a apartamentului nr. 75 din

str. Igor Vieru, 4, mun. Chișinău, prin atribuirea Magdalenei Schivu a întregului

apartament în schimbul unei sulte de 358 200 lei în favoarea co-proprietarului Luca

Schivu. (vol. II, f.d. 123)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, cererea

de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu către Magdalina Schivu cu privire la

împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie - terenul, și încasarea

cheltuielilor de judecată, s-a admis parțial.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie și s-a atribuit în proprietate

personală:

- lui Luca Schivu, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha,

evaluat la suma de 893 8771ei.

- Magdalinei Schivu terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha,

evaluat la suma de 849 183 lei.

S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu sulta bănească

în mărime de 22 347 lei.

2

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu cu titlu de

cheltuieli de judecată: 300 lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii, 1 610 lei

pentru efectuarea expertizei tehnice în construcții nr. 4084 din 03 decembrie 2009, iar

în total suma de 1 910 lei.

În rest cerința lui Luca Schivu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu,

s-a admis integral.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie, și s-a atribuit în proprietate

personală Magdalinei Schivu apartamentul nr. 75 amplasat pe str. Igor Vieru, 4, mun.

Chișinău, evaluat la suma de 716 400 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu sulta

bănească în mărime de 358 200 lei.

S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu cu titlu de

cheltuieli de judecată: 300 (trei sute) lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii

reconvenționale.

S-a încasat de la Luca Schivu taxa de stat în sumă de 10 446 lei.

S-a încasat de la Schivu Magdalina taxa de stat în sumă de 24 700 lei

La 19 iulie 2017 Luca Schivu a depus cerere de apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, solicitând casarea hotărârii în

partea respingerii cerințelor sale privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie admise cerințele

integral.

La fel, a solicitat casarea hotărârii instanței de fond în partea mărimii sultei

încasate de la Magdalina Schivu și emiterea unei noi hotărâri în această parte prin

care să fie majorat cuantumul sultei bănești.

La 25 iulie 2017 și Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017.

La 24 octombrie 2017 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de apel

motivată, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul lui

Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu a sultei în mărime de 22 347 lei,

casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul Magdalenei Schivu a

taxei de stat în sumă de 24 700 lei și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

dispusă încasarea de la Luca Schivu în beneficiul Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia

suma de 44 694 lei, iar taxa de stat în sumă de 24 700 lei să fie pusă pe seama lui

Luca Schivu.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a restituit

apelul declarat de Luca Schivu. (vol. II, f.d. 158)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017.

La 29 noiembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal (vol. II, f.d.19),

avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017.

3

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018 recursul declarat

de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a fost

considerat inadmisibil.

La 12 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de

revizuire, solicitând casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018,

cu emiterea unei noi soluții pe cauza dată, și anume, admiterea cererii de revizuire.

În motivarea cererii de revizuire Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a indicat că,

nu a cunoscut despre faptul că Raportul de expertiză judiciară nr. 1424/16 din 14

februarie 2017 a fost efectuat de către expertul Aliona Gîlcă, or potrivit „Adresei”

către Centru Național de Expertize Judiciare din 21 ianuarie 2015 Magdalina

(Schivu) Fialcovscaia a fost decacord cu comisia de experți formată din expertul de

categoria III Mîrza Ana și expertul stagiar Dodica Vitalie.

În contextul dat, consideră că aspectul dat este foarte important pentru

soluționarea cauzei, or, dacă pentru efectuarea expertizei au fost numiți experții

Mîrza Ana și Dodica Vitalie, în nici un caz aceasta nu putea să fie efectuată de către

Aliona Gîlcă.

Verificând argumentele expuse în cererea de revizuire, examinând materialele

cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 Codul de procedură

civilă, Colegiul consideră cererea de revizuire inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de

procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor

strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de

drept material și procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului

declarat.

Din conținutul cererii de revizuire înaintată, rezultă că Magdalina (Schivu)

Fialcovscaia solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie

4

2018, invocând drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Codul de

procedură civilă.

Astfel, conform art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul precizează că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi

criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acestei hotărâri,

dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei

noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecății, finalizată cu

pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită.

Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca

circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii,

să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce

hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Referitor la fondul cererii, Magdalina (Schivu) Fialcovscaia susține că, pentru

efectuarea expertizei judiciare tehnice privind împărțirea în natură a bunului imobil

proprietate comună în devălmășie, au fost numiți experții Mîrza Ana și Dodica

Vitalie, pe când Raportul de expertiză judiciară nr. 1424/16 din 14 februarie 2017 a

fost efectuat de către expertul Aliona Gîlcă.

Pin urmare, potrivit acesteia, circumstanța descrisă se încadrează în temeiul de

revizuire prevăzut la articolul 449 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În suportul cererii, Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a anexat copia „Adresei”

către Centru Național de Expertize Judiciare din 21 ianuarie 2015, prin care a fost

decacord cu comisia de experți formată din expertul de categoria III Mîrza Ana și

expertul stagiar Dodica Vitalie.

Colegiul consideră că circumstanța prezentată nu poate fi admisă ca temei de

revizuire.

Astfel, raportând la caz normele sus-enunțate, instanța de revizuire

menționează că cele invocate în cererea de revizuire nu sunt, în sensul art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului și nu pot fi admise ca probe pertinente și

concludente care ar servi temei pentru redeschiderea procesului.

Or, pentru ca înscrisurile ce se prezintă în cererea de revizuire să fie înscrisuri

doveditoare, este necesar ca ele, dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia

judecării cauzei, să fi putut duce la altă soluție decât cea pronunțată. Aceasta condiție

nu este îndeplinită în cazul în care înscrisul invocat nu atestă o altă situație de fapt,

decât aceea cuprinsă în acte anterioare ce au fost analizate la judecarea în fond.

Deci, Colegiul conchide că Magdalina (Schivu) Fialcovscaia nu a prezentat

probe concludente și pertinente, care să aibă importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile prevăzute de art. 449 lit. b), iar cele invocate în susținerea

5

cererii de revizuire nu sunt de natură să justifice o cerere de revizuire și nu se

încadrează în art. 449 Codul de procedură civilă.

Totodată, Colegiul reține că reluarea procesului de judecată pentru o nouă

soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărârilor judecătorești care cere ca atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție.

Iar, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, este

important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot

servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă

a cauzei.

Pretinsele circumstanțe noi aflate de către Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, nu

pot constitui temei pentru revizuirea încheierii instanței de recurs și redeschiderea

procesului, or, aceste circumstanțe nu schimbă situația de fapt constatată în prezenta

speță.

Respectiv, Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de

revizuire se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanță pe parcursul

examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă, prin prisma art. 449 Codul de

procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

Mai mult, Colegiul subliniază că noile elemente de fapt, susținute în cererea de

revizuire, nu au o putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată și nu au forță

de a schimba constatările acesteia.

Alte argumente Magdalina (Schivu) Fialcovscaia nu a invocat și cererea de

revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În urma celor reținute supra, Colegiul remarcă că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării

lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă

cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat de Magdalina

(Schivu) Fialcovscaia, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

6

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu

contra României nr. 28342/95 și Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

Din considerentele, menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de

revizuire nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de revizuire depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, prin care recursul

declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia

s-a considerat inadmisibil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

Judecători Luiza Gafton

Dumitru Mardari

7