ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.04.2018

2rci-107/18 — validarea creantei

HOTĂRÂRE
04.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
validarea creantei
Temei legal
validarea creantei
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2rci-107/18 — validarea creantei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rci-107/2018

prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi)

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Alexandru Levinschi,

în cauza la contestația depusă de creditorul Societatea cu Răspundere Limitată

„Ces Group” împotriva tabelului definitiv al creanțelor în procesul de insolvabilitate a

Întreprinderii Individuale „Ivanov Oleg-Farm”,

împotriva încheierii din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

Prin hotărârea din 14 septembrie 2016 a Curții de Apel Bălți s-a constatat

insolvabilitatea debitorului ÎI „Ivanov Oleg-Farm” și s-a inițiat procedura simplificată

a falimentului și dizolvarea ÎI „Ivanov Oleg-Farm”; s-a desemnat în funcția de

lichidator Elvira Coltun; s-a stabilit termenul de înregistrare a cererilor de admitere a

creanțelor până la 17 octombrie 2016 inclusiv în vederea întocmirii tabelului definitiv.

Ulterior prezentării tabelului definitiv de către administratorul autorizat Elvira

Coltun, la 25 noiembrie 2016 creditorul SRL „Ces Group” a depus contestație

împotriva tabelului definitiv al creanțelor solicitând admiterea contestației, validarea

creanței SRL „Ces Group” față de ÎI „Ivanov Oleg-Farm” în mărime de 411837, 63 de

lei cu obligarea lichidatorului Elvira Coltun să rectifice tabelul definitiv al creanțelor al

ÎI „Ivanov Oleg-Farm”, prin includerea creanței validate în mărime de 411837, 63 de

lei în tabelul definitiv al creanțelor.

În motivarea contestației s-a invocat că la 11 octombrie 2004 între SRL „Magic

Farm”, în calitate de vânzător și ÎI „Ivanov Oleg-Farm”, în calitate de cumpărător, a

fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 895.

A indicat că la 15 octombrie 2012 Judecătoria Bălți a emis hotărârea privind

încasarea de la ÎI „Ivanov Oleg-Farm” în beneficiul SRL „Magic Farm” a datoriei în

sumă de 69822, 98 de lei, a penalității în sumă de 125681 de lei, a dobânzii de întârziere

1

în sumă de 28885 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 17502 lei.

A menționat că la 20 decembrie 2012, prin decizia Camerei Înregistrării de Stat a

fost modificată denumirea SRL „Magic Farm” în SRL „Ces Group”, cu menținerea

aceluiași cod fiscal/IDNO.

A precizat că cererea privind validarea creanței a fost expediată în adresa Curții

de Apel Bălți la 13 octombrie 2016 și a fost recepționată la 17 octombrie 2016, iar prin

cererea de validare a creanței a solicitat admiterea și validarea creanței în mărime de

411837, 63 de lei. Lichidatorul Elvira Coltun a întocmit tabelul definitiv, însă nu a

admis suma creanței de 411837, 63 de lei, din motiv că nu era nici un act judecătoresc

definitiv și irevocabil care să demonstreze existența datoriei.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis contestația

depusă de SRL „Ces Group” asupra tabelului definitiv al creanțelor și s-a validat

suplimentar creanța creditorului SRL „Ces Group” în cadrul procesului de

insolvabilitate a debitorului ÎI „Ivanov Oleg-Farm” în mărime de 169946, 65 de lei.

La 02 ianuarie 2018 ÎM „Becor” SRL, prin intermediul avocatului Alexandru

Levinschi, a declarat recurs împotriva încheierii din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel

Bălți, solicitând casarea acesteia în partea admiterii (validării) creanțelor în sumă de

169946, 65 de lei ce constituie dobânda de întârziere calculată la datorii, dobânzi de

întârziere, penalități, ca fiind neîntemeiată și în lipsa documentului executoriu prevăzut

de lege, soluționarea prin decizie a problemei în fond, cu dispunerea respingerii

contestației depuse de către SRL „Ces Group” împotriva tabelului definitiv al creanțelor

debitorului ÎI „Ivanov Oleg-Farm” în sumă de 169946, 65 de lei și radierea acestei sume

din tabelul definitiv al creanțelor.

În motivarea recursului s-a invocat că prin cererea de validarea a creanțelor SRL

„Ces Group” a solicitat admiterea și validarea creanței totale în mărime de 411837 de

lei, pe când administratorul insolvabilității Elvira Coltun nu a admis suma creanței de

411837, 63 de lei în totalitate, din motiv că nu era anexat un act judecătoresc definitiv

și irevocabil care să demonstreze existența datoriei. Prin încheierea din 09 martie 2017

a Curții de Apel Bălți a fost admisă parțial contestația creditorului SRL „Ces Group”

asupra tabelului definitiv al creanțelor, a fost validată creanța creditorului SRL „ Ces

Gropu” în mărime de 87324, 98 de lei ca creanță chirografară la rangul V și în sumă de

154566 de lei ca creanță chirografară de rangul VI; în rest contestația a fost respinsă ca

neîntemeiată. Prin decizia din 30 august 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de SRL „Ces Group” și a fost casată încheierea din 09 martie 2017 a

Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei la rejudecare în primă instanță. După

rejudecarea cauzei, a fost emisă încheierea contestată.

Remarcă că din circumstanțele speței rezultă că instanța de insolvabilitate a reținut

indicațiile Curții Supreme de Justiție expuse în decizia din 30 august 2017 și la

rejudecare a adoptat o soluție contrară celei adoptate prin încheierea din 09 martie 2017.

Prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, intrată în vigoare la 30 noiembrie 2012, a fost

abrogat articolul 420 Cod de procedură civilă- indicațiile instanței de recurs. În acest

sens opinează că la rejudecare, instanța de judecată urmă să se călăuzească de propriile

concluzii, bazate pe analiza și elucidarea obiectivă, sub toate aspectele a

2

circumstanțelor, probelor cauzei, precum și aplicarea normelor juridice care au

incidență. Indicațiile instanței ierarhic superioare de la judecarea recursului conform

Secțiunii I nu pot fi imperative pentru prima instanță.

Precizează că creditorul SRL „Ces Group” a depus cerere de admitere a creanței

în sumă de 411837,63 de lei, iar administratorul verificând creanța creditorului, nu a

introdus creanța acestuia la capitolul „creanțe admise de către administrator/lichidator”,

prin ce corect s-a opus admiterii cererii de validare. ÎM „Becor” SRL a susținut

neincluderea creanței SRL „Ces Group” în tabelul definitiv și s-a opus în continuare

includerii creanțelor, care excedează următoarele sume: 69822,98 de lei - datorie-rangul

V; 125681 de lei - penalitate - rangul VI; 28885 de lei - dobândă de întîrziere - rangul

VI; 17502 lei - cheltuieli de judecată - rangul VI.

Consideră recurentul neîntemeiată, incertă creanța SRL „Ces Group” în sumă de

169946,65 de lei. În partea solicitării de către SRL „Ces Group” a dobânzii de întârziere

în sumă de 169946,65 de lei, ÎM „Becor” SRL, la fel, se opune și în acest context susține

poziția administratorului, precum și solicită respingerea contestației SRL „Ces Group”

în privința validării acestei sume. După cum rezultă din materialele cauzei, creanța

pretinsă în sumă de 169946,65 de lei constituie o dobânda de întârziere calculată

suplimentar, după emiterea titlului executoriu. Dobânda de întârziere în sumă de

169946,65 de lei a fost calculată pentru perioada 01 noiembrie 2012 -13 octombrie

adică mai mult de 3 ani care constituie termen general de prescripție extinctivă).

Hotărârea instanței de judecată pe care se întemeiază creanța pretinsului creditor

include deja adjudecarea unei penalități de 200% în raport cu datoria de bază (cuantum

inechitabil), precum și dobânda de întârziere. După adoptarea hotărârii judecătorești,

dobânda de întârziere poate fi calculată în două cazuri: art. 243 Cod de procedură civilă;

art. 24 Cod de executare, în temeiul încheierii executorului judecătoresc. La caz,

hotărârea judecătorească în favoarea creditorului nu prevede alte mențiuni în privința

dobânzii, decât cea stabilită în cuantum de 28885 de lei. La fel, nu există o încheiere a

executorului judecătoresc cu privire la calculul dobânzii după intrarea în vigoare a

hotărârii judecătorești (în cadrul procedurii de executare). În asemenea situații lipsesc

temeiuri de a pretinde admiterea creanței- dobânda în mărime de 169946,65 de lei.

Pentru ca o creanță să fie admisă și inclusă în tabelul definitiv, ea urmează a fi certă,

incontestabilă și nelitigioasă. Dacă creanța s-ar întemeia pe un document executoriu (în

sensul normelor Codului de Procedură Civilă și Codului de Executare), opunerea

admiterii creanței trebuie susținută prin titlu executoriu. La caz, creanța creditorului în

partea dobânzii pretinse are caracter litigios, nefiind în același timp probată prin titlu

executoriu.

Remarcă că dacă creanța ar fi fost exigibilă și bazată nu pe titlu executoriu, dar pe

un act juridic (în lipsa unui titlu executoriu), creditorul ar fi avut dreptul să calculeze

din momentul scadenței creanței și până la intentarea insolvabilității (deschiderea

procedurii) dobânda de întârziere la datoria (creanța) formată (art. 142 alin. (7) al Legii

insolvabilității). Aceasta, la fel, ar fi permisă doar în interiorul termenului general de

prescripție extinctivă (trei ani).

3

Consideră că în lipsa temeiului pentru pretinderea și calcularea dobânzii de

întârziere, pretinsul creditor SRL „Ces Group” a calculat dobândă la dobândă și

penalitate, suprapunând dublu și neîntemeiat plăți aferente neexecutării obligației (daca

ar fi admisibilă calcularea dobânzii, aceasta urma a fi calculată doar la suma datoriei de

69822,98 de lei); a calculat dobânda de întârziere pentru un termen mai mare de trei ani

(și anume pentru 1439 zile); a calculat dobânda peste ziua deschiderii procedurii (14

septembrie 2016) și anume până la data depunerii cererii de admitere a creanței (13

octombrie 2016), ceea ce contravine legii (art. 142 alin. (7) al Legii insolvabilității); a

calculat dobânda pentru o perioadă mai mare de trei ani calculată de la data deschiderii

procedurii.

Conform art. 43 alin. (2), pct. 6), lit. b) al Legii insolvabilității, la rangul VI

(creanțe chirografare de rang inferior) se atribuie amenzile, penalitățile și alte sancțiuni

financiare (pecuniare), precum și cele cauzate de neexecutarea obligațiilor sau din

executarea lor necorespunzătoare (dobânda de întârziere prevăzută de art. 585 și 619

Cod civil). În contextul prevederilor menționate, susține recurentul că ar fi pasibilă

validarea pretinsului creditor doar cu următoarele sume: 69822,98 de lei - creanță

(datorie) la rangul V; 17502,00 de lei - creanța (taxa de stat efectiv achitată în legătură

cu litigiul disputat) la rangul V; 125681 de lei - creanța (penalitate, conform titlului

executoriu) la rangul VI; 28885 de lei - creanță (dobândă de întârziere, conform titlului

executoriu) la rangul VI. În rest, în privința sumelor pretinse de SRL „Ces Group”,

cerința de admitere a creanței în sumă 169946,65 de lei cu titlu de dobândă de întârziere

calculată după intrarea în vigoare a hotărârii judecătorești pe care se întemeiază creanța

pretinsă, este neîntemeiată. Prin admiterea acestui capăt de cerere, s-a admis acordarea

a unei duble valori juridice dobânzii de întârziere solicitate de către creditorul SRL „Ces

Group”. O astfel de soluție contravine normei juridice (art. 619 Cod Civil) care prevede

și instituie dreptul de a beneficia de o dobândă de întârziere. Or, dobânda de întîrziere

conform art. 619 Cod civil este aferentă unei obligații nemijlocite. Creditorul SRL „Ces

Group” a pretins calculul unei dobânzi de întârziere la dobânda deja calculată și

adjudecată. La fel, s-a admis o dobândă de întârziere la o penalitate deja calculată și

adjudecată. Cu atât mai mult că art. 619 alin, (4) Cod civil interzice urmărirea

dobânzilor de întârziere la dobânzi deja calculate. Admiterea cerinței SRL „Ces Group”

în partea dobânzii la dobânda de întârziere și penalității deja calculate, admiterea acestei

creanțe cu depășirea termenului de trei ani (perioada de calcul), cu calculul în perioada

de după intentarea procesului în lipsa documentului executoriu prevăzut de lege

(încheiere) - periclitează grav procesul echitabil în dauna celorlalți participanți la

proces.

Opinează că admiterea pretenției SRL „Ces Group” în partea admiterii în tabelul

definitiv al creanței în sumă de 169946,65 de lei cu titlu de dobândă de întârziere este

neîntemeiată, iar creanța este litigioasă. Or, respingerea contestației SRL „Ces Group”

nu o împiedică să intenteze în această privință o acțiune în judecată conform art. 144

(4) al Legii insolvabilității. Având o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens,

SRL „Ces Group” ar putea ulterior solicita admiterea creanței pretinse ca fiind una certă

4

și lipsită de caracter litigios. Soluția instanței de insolvabilitate este rezultatul aplicării

și interpretării eronate a legii.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile

și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat încheierea contestată la 14 decembrie 2017,

iar ÎM „Becor” SRL a declarat recurs la 02 ianuarie 2018.

Materialele cauzei denotă că încheierea contestată a fost pronunțată în lipsa ÎM

„Becor” SRL, la fel, lipsesc date despre înmânarea, comunicarea și recepționarea

acesteia de către ÎM „Becor” SRL. Astfel recursul se consideră a fi declarat în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de ÎM „Becor” SRL, prin intermediul avocatului Alexandru Levinschi,

întemeiat și pasibil de a fi admis, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

insolvabilitate, din următoarele motive.

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul

de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită

recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 14 septembrie 2016 a Curții

de Apel Bălți s-a constatat insolvabilitatea debitorului ÎI „Ivanov Oleg-Farm” și s-a

inițiat procedura simplificată a falimentului și dizolvarea ÎI „Ivanov Oleg-Farm” (f.d.6-

9).

Conform art. 76 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, înaintarea

creanțelor de către creditori are loc în strictă conformitate cu reglementările privind

procedura de insolvabilitate.

Conform art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă

are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul

înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor

adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în

instanță.

La 17 octombrie 2016 SRL „Ces Group” a depus cerere de validare a creanței în

sumă de 411837, 63 de lei față de ÎI „Ivanov Oleg-Farm”, cu includerea acesteia în

tabelul definitiv al creanțelor (f.d.10-11).

5

Conform art. 142 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

creanțele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către

administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu

excepția creanțelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute

de legi speciale.

Conform art. 144 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

debitorul și creditorii pot să formuleze contestații cu privire la creanțele și la drepturile

de preferință neadmise sau trecute integral sau parțial de administratorul

insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv.

La 25 noiembrie 2016 SRL „Ces Group” a depus contestație împotriva tabelului

definitiv al creanțelor al ÎI „Ivanov Oleg-Farm”, invocând dezacordul cu neincluderea

și validarea sumei totale a creanței de 411837, 63 de lei (f.d.27-31).

Prin încheierea din 09 martie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis parțial

contestația depusă de SRL „Ces Group” și s-a validat SRL „Ces Group” cu suma de

87324, 98 de lei ca creanță chirografară de rangul V și cu suma de 154566 de lei ca

creanță chirografară de rangul VI; în rest pretențiile au fost respinse.

Respectiv în partea respingerii contestației, încheierea a fost contestată de către

SRL „Ces Group”.

Conform art. 144 alin. (9) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

instanța de insolvabilitate soluționează contestația prin încheiere care poate fi contestată

cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestația este admisă sau respinsă cu

validarea creanței este executorie pentru administratorul insolvabilității/lichidator și

pentru toți creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv

al creanțelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca ședință specială de

validare.

Prin încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți în rezultatul

rejudecării contestației depuse de SRL „Ces Group” în partea dispusă spre rejudecare,

s-a dispus validarea suplimentară a creanței creditorului SRL „Ces Group” în cadrul

procesului de insolvabilitate al debitorului ÎI „Ivanov Oleg-Farm” în sumă de 169946,

65 de lei (f.d.80-83).

Prin recursul declarat, ÎM „Becor” SRL își exprimă dezacordul cu creanța validată

suplimentar în sumă de 169946, 65 lei, invocând lipsa temeiurilor legale în acest sens.

La acest capitol, Colegiul apreciază a fi relevante argumentele recurentului

precum că o creanță pentru a fi introdusă în tabelul definitiv al creanțelor urmează să

fie certă, incontestabilă și nelitigioasă.

Astfel, conform art. 43 alin.(2) pct. 6) lit.b) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, în creanțele chirografare de rangul VI intră și amenzile, penalitățile și alte

sancțiuni financiare (pecuniare), precum și cele cauzate de neexecutarea obligațiilor sau

din executarea lor necorespunzătoare.

Conform art. 142 alin.(7) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, o

creanță se înscrie în tabel ținându-se cont atât de suma datorată efectiv, cât și de

dobânda corespunzătoare sau de penalitatea, sau de orice alt accesoriu calculat până la

data deschiderii procedurii, așa cum rezultă din actele depuse la dosar.

6

Colegiul relevă că creanța în sumă de 169946, 65 de lei este pretinsă de către SRL

„Ces Group” ca dobândă de întârziere în temeiul art. 585, 619 Cod civil, începând cu

05 noiembrie 2012, pentru 1439 zile (f.d.28).

Conform art. 585 Cod civil, în cazul în care, conform legii sau contractului,

obligația este purtătoare de dobândă, se plătește o dobândă egală cu rata de bază a

Băncii Naționale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă rată.

Conform art. 619 alin.(1), (2) Cod civil, obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi

pe perioada întârzierii. Dobânda de întârziere reprezintă 5% peste rata dobînzii

prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui

prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul,

dobânda este de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul

nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus.

Colegiul precizează că prin hotărârea din 15 octombrie 2012 a Judecătoriei Bălți

s-a încasat de la ÎI „Ivanov Oleg-Farm” în beneficiul Firmei „Magic-Farm” SRL (în

prezent SRL „Ces Group” (f.d.34,35) suma datoriei de 69822, 98 de lei, penalitatea în

sumă de 125681 de lei, dobânda de întârziere în sumă de 28885 de lei și cheltuielile de

judecată în sumă de 17502 lei (f.d.31-33). Conform titlului executoriu eliberat în baza

acestei hotărâri, se indică că hotărârea a devenit irevocabilă la 06 noiembrie 2012

(f.d.37).

Sub acest aspect Colegiul notează că SRL „Ces Group” pretinde dobânda de

întârziere începând cu 05 noiembrie 2012 până la 13 octombrie 2016 inclusiv (f.d.36).

Constatarea insolvabilității debitorului ÎI „Ivanov Oleg-Farm” și inițierea procedurii

simplificate a falimentului a fost dispusă prin hotărârea din 14 septembrie 2016 a Curții

de Apel Bălți (f.d.6-9).

Conform art. 5 alin. (8) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărârile

și încheierile instanței de insolvabilitate sunt definitive și executorii din momentul

pronunțării.

În această ordine de idei Colegiul reiterează că SRL „Ces Group” pretinde

dobânda de întârziere începând cu 05 noiembrie 2012 și până la data de 13 octombrie

2016 inclusiv. Or, conform mențiunii instanței de judecată, hotărârea din 15 octombrie

2012 a Judecătoriei Bălți a devenit irevocabilă la 06 noiembrie 2012, iar insolvabilitatea

debitorului a fost constatată prin hotărârea din 14 septembrie 2016 a instanței de

insolvabilitate.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de insolvabilitate urmează a verifica acest

aspect, deoarece unul din efectele hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate

este suspendarea calculării penalităților, dobânzilor și altor plăți aferente datoriilor

creditoare ale debitorului.

Concomitent Colegiul menționează că în condițiile legii sunt stabilite două cazuri

exprese de calculare a dobânzilor de întârziere ulterior pronunțării hotărârii de încasare

a sumei, argument invocat și de recurent.

Unul din cazuri este statuat la art. 243 Cod de procedură civilă, în conformitate cu

care instanța judecătorească, pronunțând hotărârea de încasare a unei sume de bani,

consemnează în dispozitiv, cu cifre și litere, suma și moneda în care se percepe și

7

dobânda de întârziere determinată conform art.619 din Codul civil, pe care urmează să

o achite debitorul, chiar și în lipsa vinovăției, dacă nu execută hotărârea în termen de

90 de zile de la data când aceasta a devenit definitivă.

La acest capitol, Colegiul relevă că în hotărârea din 15 octombrie 2012 a

Judecătoriei Bălți unica sumă încasată cu titlu de dobândă este cea de 28885 de lei

(f.d.33), alte mențiuni referitor la alte dobânzi ce urmează a fi calculate, lipsesc.

Referitor la al doilea caz prevăzut de lege la calcularea dobânzilor și anume în

procedura de executare, este art. 24 Cod de executare.

Conform art. 24 alin. (1), (2) Cod de executare (în vigoare în perioada de referință),

la cererea creditorului, executorul judecătoresc calculează dobânzile, penalitățile și alte

sume rezultate din întârzierea executării, în funcție de rata inflației și în conformitate

cu art.619 din Codul civil. Sumele menționate se calculează de la data la care hotărârea

judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la

data la care creanța a devenit exigibilă (scadentă) și până la data plății efective a

obligației cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă

și durata suspendării procedurii de executare, în condițiile prevăzute de prezentul cod.

Încheierea executorului judecătoresc emisă în condițiile alin. (1) este un titlu

executoriu.

În atare circumstanțe, Colegiul constată lipsă încheierii executorului judecătoresc

emisă în acest sens. Argumentul instanței de insolvabilitate precum că executorul

judecătoresc rezultând din prevederile art. 78 Cod de executare (suspendarea

documentului executoriu în caz de insolvabilitate) ar fi fost în imposibilitate de a adopta

o astfel de încheiere și ar fi efectuat un calcul a dobânzii în acest sens pentru perioada

07 noiembrie 2012-22 februarie 2017, nu poate constitui temei de validare a creanței

suplimentare solicitate de SRL „Ces Group”-dobânda de întârziere solicitată.

Or, instanța de insolvabilitate urmează a ține cont de norma imperativă în acest

sens, deoarece legislația în vigoare stabilește exhaustiv temeiurile legale de calculare a

dobânzii, modul de calculare a dobânzilor și perioada admisă pentru calcularea acesteia.

Mai mult ca atât, creanța rezultată din actele de dispoziție judecătorești adoptate

conform prevederilor Codului de Procedură Civilă și/sau Codului de Executare,

presupune existența unui titlu executoriu. În cazul hotărârilor judecătorești se eliberează

titlu executoriu rezultând din prevederile art. 255 Cod de procedură civilă, art.13, art.

14 Cod de executare, iar în cazul încheierii executorului judecătoresc, conform

prevederilor art. 24 alin.(2) Cod de executare, însăși încheierea este considerată un

document executoriu.

La fel, este relevant argumentul recurentului referitor la faptul că art.619 alin. (4)

Cod civil statuează expres că dobânzile de întârziere nu se aplică la dobânzi.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că calculul dobânzii de întârziere

în sumă de 169946, 65 de lei rezultând din suma de 241890, 98 de lei, dobândă pretinsă

de către SRL „Ces Group” pentru perioada 06 noiembrie 2012-13 octombrie 2016, nu

constituie decât suma totală a datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată încasată prin hotărârea judecătorească din 15 octombrie 2012

(f.d.18).

8

La rejudecarea cauzei urmează a fi luată în considerare și această circumstanță.

Un aspect important în acest sens reprezintă și faptul că nevalidarea creanței

creditorului, nu exclude dreptul acestuia de a se adresa cu cerere separată în privința

creanței nevalidate rezultând din prevederile art.144 alin.(4) al Legii insolvabilității.

Astfel nu poate constitui o încălcare în sensul prevederilor CEDO, deoarece în atare

situație nu sunt lezate anumite drepturi ale SRL „Ces Group”.

De altfel, existența unui litigiu de drept se constată de instanța de insolvabilitate

în fiecare caz aparte pe baza probelor și dovezilor prezentate, ținând cont de faptul că

însăși examinarea contestației presupune în sine un litigiu de drept și care este

definitivat prin admiterea sau respingerea contestației, or, conform Legii

insolvabilității, creanța validată are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile.

De asemenea, Colegiul menționează că instanța de insolvabilitate urmează a lua

în considerare și termenul de prescripție, argument invocat de recurent, or, SRL „Ces

Group” a pretins dobânda de întârziere pentru 1439 zile, adică pentru un termen mai

mare de trei ani.

Conform art. 267 alin.(1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana

poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat

este de 3 ani.

De altfel, în referința depusă de ÎM „Becor” SRL la contestația SRL „Ces Group”,

la fel, a fost invocat încălcarea termenului general de prescripție extinctivă, însă instanța

de insolvabilitate a eludat acest aspect. Or, o ipoteză a instanței de insolvabilitate pe

marginea argumentului dat nu se identifică în încheierea contestată.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate la rejudecarea

cauzei urmează să ia în considerare circumstanțele expuse supra și să verifice

suplimentar după caz, să stabilească alte circumstanțe ce au importanță pentru

soluționarea cauzei pornind de la solicitările creditorului și opozițiile participanților la

proces aduse în acest sens în raport cu normele de drept pertinente speței.

În atare circumstanțe, Colegiul conchide că concluzia instanței de insolvabilitate

este pripită și arbitrară, or, instanța de insolvabilitate urma a examina multiaspectual

circumstanțele cauzei în raport cu normele invocate și aplicabile speței, inclusiv prin

prisma argumentelor părților oponente.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de ÎM „Becor” SRL, prin intermediul avocatului Alexandru Levinschi cu

casarea încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

insolvabilitate.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

9

Se admite recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Becor” Societate cu

Răspundere Limitată, prin intermediul avocatului Alexandru Levinschi.

Se casează încheierea din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, adoptată în

cauza la contestația depusă de creditorul Societatea cu Răspundere Limitată „Ces

Group” împotriva tabelului definitiv al creanțelor în procesul de insolvabilitate a

Întreprinderii Individuale „Ivanov Oleg-Farm, cu restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de insolvabilitate-Curtea de Apel Bălți.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-08-30
0,96
2rc-548/17 — validarea creantelor
Prima instanţă: D. Corolevschi dosarul nr. 2rc-548/17 (Curtea de Apel Bălți) D E C I Z I E 30 august 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedin
CSJ 2018-04-25
0,94
2rci-127/18 — derularea procesului de insolvabilitate
Dosar nr. 2rci-127/18 Instanța de insolvabilitate: Curtea de Apel Bălți (judecător A. Toderaș) D E C I Z I E 25 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa:
CSJ 2017-10-18
0,93
2rc-686/17 — rectificarea tabelului definitiv al creantei
dosarul nr. 2rc-686/2017 prima instanţă: Curtea de Apel Bălţi (jud. A. Toderaş) D E C I Z I E 18 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele
CSJ 2018-03-21
0,93
2rci-106/18 — cu privire la validarea creantelor
iate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat şi a menţine încheierea Curţii de Apel Bălți. Reieşind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, co
CSJ 2018-02-21
0,93
2rci-44/18 — repunerea in termen a cererii de modificare a creantelor
dosarul nr. 2rci-44/2018 prima instanţă: Curtea de Apel Bălţi (jud. D. Corolevschi) D E C I Z I E 21 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedin
Sursă