ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.03.2018

3ra-335/18 — anularea refuzului privind achitarea indemnizației, anularea ordinului cu privire la acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, achitarea indemnizației pentru concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului și compensarea cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
28.03.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea refuzului privind achitarea indemnizaţiei, anularea ordinului cu privire la acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului, achitarea indemnizaţiei pentru concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului şi compensarea cheltuielilor de judecată
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-335/18 — anularea refuzului privind achitarea indemnizației, anularea ordinului cu privire la acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, achitarea indemnizației pentru concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-335/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Gafton

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, Gr. Dașchevici și S. Gîrbu

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari și Luiza Gafton

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul General la Poliției, prin intermediul reprezentantului Teleba Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gabura Liliana

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea refuzului privind

achitarea indemnizației, anularea ordinului cu privire la acordarea concediului parțial

plătit pentru îngrijirea copilului, achitarea indemnizației pentru concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 februarie 2017, prin care acțiunea a fost

admisă parțial

c o n s t a t ă:

La 16 august 2016 Gabura Liliana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General de Poliție cu privire la anularea refuzului privind

achitarea indemnizației, anularea ordinului cu privire la acordarea concediului parțial

plătit pentru îngrijirea copilului, achitarea indemnizației pentru concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Gabura Liliana a indicat că activează

în funcția de inspector superior al Secției monitorizare și informare a Centrului unic de

monitorizare și coordonare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției, fiind numită prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr. 359

ef din 28 mai 2015.

La 16 septembrie 2013 prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 374 ef.

din 13 septembrie 2013 i-a fost acordat concediul parțial plătit pentru îngrijirea

copilului Gabura Lilian, iar la 09 aprilie 2015, prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr. 217 din 10 aprilie 2015 a reluat activitatea.

A concretizat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 894 din 22

decembrie 2015 i-a fost acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului

Gabura Bogdan de la 18 decembrie 2015 până la 11 octombrie 2018.

A mai menționat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 374 ef.

din 13 septembrie 2013 i-a fost stabilită, calculată și achitată lunar indemnizația pentru

concediul parțial plătit.

Totodată, a mai evidențiat că prin ordinul nr. 217 din 10 aprilie 2015 la reluarea

activității i-a fost suspendată plata indemnizației stabilită la 16 septembrie 2013 pentru

copilul Gabura Lilian.

1

A mai indicat că deși de la 09 aprilie 2015 a reluat activitatea în muncă, fapt care

a generat suspendarea plății indemnizației pentru copilul Gabura Lilian, la 18

decembrie 2015 i s-a acordat concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului Gabura

Bogdan.

Consideră că prin emiterea ordinului Inspectoratului General de Poliție nr. 894

ef. din 22 decembrie 2015 a încetat cauza suspendării plății indemnizației pentru

creșterea copilului Gabura Lilian, din care considerente urmează a fi reluată plata

indemnizației respective.

A înaintat pârâtului cerere, prin care a solicitat reluarea plății indemnizației

pentru creșterea copilului Gabura Lilian de la 18 decembrie 2015 până la atingerea

vârstei de 3 ani.

În pofida acestui fapt, Inspectoratul General al Poliției a emis ordinul nr. 313 ef

din 27 mai 2016, prin care i-a fost acordat concediul parțial plătit pentru îngrijirea

copilului Gabura Lilian de la 31 mai 2016 până la 28 iunie 2016.

A mai relevat că i-a fost acordat concediul pentru îngrijirea copilului în cadrul

concediului pentru îngrijirea copilului, deși urma să fie emis doar act de reluare a plății

indemnizației pentru creșterea copilului Gabura Lilian de la 18 decembrie 2015 până

la atingerea vârstei de 3 ani.

A concretizat că a adresat pârâtului cerere prealabilă, prin care a solicitat

revocarea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 313 ef. din 27 mai 2016 de

acordare a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului Gabura Lilian de la 31

mai 2016 până la 28 iunie 2016 și emiterea unui alt ordin, prin care să fie reluată plata

achitării indemnizației pentru creșterea copilului Gabura Lilian de la 18 decembrie

2015 până la atingerea vârstei de 3 ani, însă prin răspunsul nr. 34/3-G -192/16 din 13

iulie 2016 cererea a fost respinsă, fiind informată să se adreseze în instanța de judecată.

Gabura Liliana cere anularea refuzului Inspectoratului General de Poliție nr.

34/3-G-192/16 din 13 iulie 2016 privind achitarea indemnizației pentru perioada de la

18 decembrie 2015 – 28 iunie 2016; anularea ordinului Inspectoratului General de

Poliție nr. 313 ef. din 27 mai 2016, prin care i s-a acordat concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului Gabura Lilian de la 31 mai 2016 până la 28 iunie 2016;

obligarea Inspectoratului General al Poliției să-i achite indemnizația pentru creșterea

copilului Gabura Lilian de la 18 decembrie 2015 până la 28 iunie 2016 și încasarea din

contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul său a cheltuielilor de asistență

juridică (f.d.5-6).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 02 februarie 2017 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gabura Liliana.

S-a anulat ca fiind ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-G-

192/16 din 13 iulie 2016 privind achitarea indemnizației pentru perioada de la 18

decembrie 2015 până la 28 iunie 2016.

S-a anulat parțial ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 313 ef din 27 mai

2016 în partea acordării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului Gabura

Lilian, d.n. 18.12.2015, începând cu 31.05.2016.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să-i achite indemnizația pentru

concediul parțial plătit pentru creșterea copilului Gabura Lilian, d.n. 18 decembrie

2015, începând cu 18 decembrie 2015 până la 28 iunie 2016 (f.d. 46a, 50-52).

La 13 februarie 2017 Teleba Serghei, împuternicit prin procura din 02 ianuarie

2017 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea

judecătorească (f.d. 49), a declarat în interesele Inspectoratul General al Poliției apel

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 02 februarie

2

2017 (f.d. 48), iar la 07 septembrie 2017 a depus apel motivat împotriva aceleași

hotărâri (f.d. 61-65).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 octombrie 2017 a respins apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției și a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 02 februarie 2017 (f.d. 77-85).

În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au indicat că conform pct. 7 alin. (2)

lit. b) și pct. 24 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a

indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

1478 din 15 octombrie 2002, indemnizația lunară pentru creșterea/îngrijirea copilului

se stabilește: cu condiția că a fost solicitată în termen de 12 luni de la nașterea

copilului. În cazul în care indemnizația respectivă a fost solicitată mai târziu de

termenul indicat, aceasta se stabilește retroactiv, dar nu mai mult decât pentru 12 luni

premergătoare datei adresării cu condiția că a fost solicitată în termen de 3 ani – în

cazul persoanelor asigurate și în termen de 1,5/2 ani – în cazul persoanelor neasigurate,

de la data nașterii copilului. La apariția circumstanțelor care ar avea ca urmare

anularea sau reluarea dreptului la stabilirea și plata indemnizației (adopția copilului,

decesul copilului, decesul beneficiarului), plata indemnizației încetează sau este reluată

din luna următoare celei în care au apărut condițiile respective.

Instanțele de judecată au mai reținut că circumstanțele pentru reluarea plății

indemnizației pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani și anume Gabura Lilian

au apărut la 18 decembrie 2015, când Lilianei Gabura i s-a acordat concediul parțial

plătit pentru copilul Gabura Bogdan, iar cererea a fost depusă în interiorul termenului

de 12 luni de la apariția circumstanțelor reluării plății indemnizației.

Au mai reținut că cererea de chemare în judecată a fost depusă la 16 august 2016,

iar răspunsul Inspectoratului General al Poliției este din 13 iulie 2016, însă

pârâtul/apelant nu a probat faptul că a înmânat Lilianei Gabura la 13 iulie 2016 acest

răspuns sau că acesta a fost expediat prin trimitere poștală reclamantei/intimatei.

La 24 ianuarie 2018 reprezentantul Teleba Serghei a declarat în interesele

Inspectoratului General al Poliției recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 12 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind depusă cu

omiterea termenului de prescripție și ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs Teleba Serghei a indicat că Gabura Liliana a

confirmat că a primit răspunsul Inspectoratului General al Poliției la 13 iulie 2016, însă

cererea de chemare în judecată a fost depusă la 16 august 2016, cu omiterea termenului

de prescripție.

Consideră că intimata urma să prezinte probe cu privire la data recepționării

răspunsului la cererea prealabilă, iar instanțele de judecată urmau să verifice dacă

Gabura Liliana a depus cererea de chemare în judecată în interiorul termenului de

prescripție.

Momentul apariției condițiilor pentru reluarea plății indemnizației pentru

îngrijirea copilului se consideră momentul în care intimatei i s-a acordat concediul

parțial plătit pentru copilul Gabura Lilian și nu Gabura Bogdan, deoarece este necesar

de a face distincție dintre două concedii diferite pentru îngrijirea copilului, cu două

perioade diferite separate pentru fiecare copil separat.

Consideră că Gabura Liliana urma să solicite concediul pentru îngrijirea copilului

prin raportul depus la 16 decembrie 2015 cu includerea ambilor copii, ceea ce nu a

făcut.

3

A concretizat că Gabura Liliana a beneficiat de indemnizație pentru concediul

pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani în perioada de la 31

martie 2016 până la 28 iunie 2016, însă instanțele de judecată nu au luat în considerare

acest fapt, obligând recurentul la plata indemnizației pentru îngrijirea copilului în

perioada de la 18 decembrie 2015 până la 28 iunie 2016, inclusiv pentru perioada deja

calculată și achitată.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 19 februarie 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului o copie a

cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii copiei respective.

Prin referința depusă la 19 martie 2018 Gabura Liliana a solicitat respingerea

recursului.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de reprezentantul Teleba Serghei în interesele

Inspectoratului General al Poliției în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și

a referinței depuse de Gabura Liliana, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La 15 noiembrie 2017 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

Inspectoratului General al Poliției copia deciziei din 12 octombrie 2017 (f.d. 86) și

având în vedere că la materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma data

recepționării copiei deciziei instanței de apel, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de reprezentantul Teleba Serghei în interesele

Inspectoratului General al Poliției la 24 ianuarie 2018, ca fiind depus în interiorul

termenului de 2 luni acordat de legiuitor.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

În speță, recursul a fost semnat de reprezentantul Teleba Serghei, împuternicit

prin procura din 02 ianuarie 2018 să reprezinte interesele Inspectoratului General al

Poliției în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 96),

astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă nu are

incidență.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost

examinat.

4

La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod

de procedură civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că

recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit.

b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural,

verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care

au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent

de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17

ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

5

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra

Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs

ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19

ianuarie 2010).

Completul notează că cererea de recurs depusă de reprezentantul Teleba Serghei

este întemeiată, în drept, pe temeiurile prevăzute de art. 432 Codul de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, reprezentantul

Teleba Serghei a reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, asupra cărora

instanța de apel s-a pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea

pretinselor încălcări admise de instanța de apel nu este suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio

referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel și prima

instanță au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,

iar argumentele invocate de reprezentantul Teleba Serghei în interesele Inspectoratului

General al Poliției în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul Teleba Serghei în interesele Inspectoratului

General al Poliției se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-04-18
0,95
3ra-399/18 — recunoașterea refuzului ilegal, obligarea la acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului
Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru Dosarul nr. 3ra-399/18 Judecător: N. Mămăligă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muntean Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul
CSJ 2020-06-10
0,94
3ra-575/20 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea achitarii indemnizatiei pentru cresetrea copilului
Dosarul nr. 3ra-575/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 10 iunie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil,
CSJ 2017-12-20
0,94
3ra-1258/17 — contestarea actului administrativ
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2017 şi hotărârea Judecătoriei Chişinău, se
CSJ 2018-05-16
0,94
3ra-616/18 — cu privire la recunoașterea raporturilor de muncă, obligarea întocmirii contractului individual de muncă, emiterii ordinelor de angajare, de acordare a concediului de maternitate, a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă
prima instanţă: C. Roşca dosarul nr. 3ra-616/18 instanţa de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu ÎNCHEIERE 16 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preş
CSJ 2019-06-05
0,94
3ra-685/19 — contestarea actului administrativ si obligarea stabilirii, calcularii si achitarii indemnizatiei lunare pentru concediul partial platit pentru ingrijirea si cresterea copilului pina la virsta de 3 ani.
Dosarul nr. 3ra-685/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (M. Gandrabur) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi) Î N C H E I E R E 05 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comerci
Sursă