3ra-616/18 — cu privire la recunoașterea raporturilor de muncă, obligarea întocmirii contractului individual de muncă, emiterii ordinelor de angajare, de acordare a concediului de maternitate, a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă

prima instanță: C. Roșca dosarul nr. 3ra-616/18

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Berco (Arsenii)

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la recunoașterea raporturilor de muncă, obligarea

întocmirii contractului individual de muncă, emiterii ordinelor de angajare, de

acordare a concediului de maternitate, de acordare a concediului parțial plătit

pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani și efectuarea înscrierilor în

carnetul de muncă

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 februarie 2018 prin care a

fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 24 martie 2017, prin care a fost admisă acțiunea

constată:

La 26 ianuarie 2016, Elena Berco (Arsenii) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva IGP al MAI al RM cu privire la recunoașterea raporturilor de

muncă, obligarea întocmirii contractului individual de muncă, emiterii ordinelor de

angajare, de acordare a concediului de maternitate, de acordare a concediului

parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani și efectuarea

înscrierilor în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii a invocat că după inițierea reformei în cadrul MAI al

RM și cererea IGP al MAI al RM, dânsa și-a pierdut locul de muncă din cadrul

Inspectoratului de Poliție sect. Centru, mun. Chișinău.

Relatează că în luna aprilie 2013, a fost telefonată de către șeful

Secretariatului IP Rîșcani, mun. Chișinău, care i-a comunicat că are nevoie de un

1

angajat în cadrul secretariatului și i-a propus angajarea în câmpul muncii în calitate

de inspector operator al secretariatului.

Susține că ajungând în sediul IP Rîșcani, mun. Chișinău, practic din prima zi

a început lucrul.

Ulterior, afirmă că contabilul IP Rîșcani, mun. Chișinău i-a adus un contract

individual de muncă pentru ca reclamanta să-l semneze. Considerând că este

documentul în baza căruia a fost angajată la serviciu, l-a semnat imediat.

Notează că în calitate de inspector operator al Secretariatului IP Rîșcani,

mun. Chișinău dânsa a activat până la finele lunii mai 2015, când a ieșit în

concediul prenatal.

Menționează că după ce i-a fost calculată și achitată indemnizația de

maternitate, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale cu o cerere pentru

stabilirea și acordarea indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3

ani.

Astfel, inspectorul social i-a cerut pentru a fi prezentate mai multe acte

confirmative, printre care și copia înscrisurilor din carnetul de muncă prin care se

confirmă angajarea în câmpul muncii și funcția deținută, copiile ordinului de

angajare și a ordinului de acordare a concediului parțial plătit pentru îngrijirea

copilului în vârstă de până la 3 ani.

Adresându-se la IP Rîșcani, mun. Chișinău, indică că i-a fost eliberată

informația confirmativă nr. 21820 din 5 octombrie 2015 referitor la activitatea ei în

calitate de inspector operator al IP Rîșcani, mun. Chișinău și calcularea salariului

pentru perioada mai 2013 – mai 2015 în mărime de 2040 lei, extrasul din contul

personal cu privire la salariul calculat și copia contractului individual de muncă din

2 mai 2013 fără număr de ordine și înregistrare.

Relevă că i s-a refuzat în eliberarea copiei ordinului de angajare și a

ordinului de acordare a concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului în

vârstă de până la 3 ani, din motivul lipsei acestora.

Evidențiază că întru apărarea intereselor ei legitime, a adresat o cerere către

IGP al MAI al RM, prin care a solicitat efectuarea înscrisurilor privind perioada de

activitate și funcția deținută în cadrul IP Rîșcani, mun. Chișinău, precum și

eliberarea copiei ordinului de angajare și a ordinului de acordare a concediului

parțial plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 3 ani.

Astfel, la 26 octombrie 2015, prin răspunsul nr. 34/3-B-149/15 a fost

informată referitor la procedura legală de angajare în poliție, drepturile deținute în

rezultatul neeliberării carnetului de muncă și constatării unui litigiu individual de

muncă.

Obiectează că examinând în mod mai detaliat copiile documentelor eliberate

de IP Rîșcani, mun. Chișinău și informația referitor la procedura legală de angajare

în poliție, a depistat următoarele:

- Contractul individual de muncă din 02 mai 2013, semnat de către ea nu

are număr de ordine și de înregistrare, neavând careva putere juridică. În

partea introductivă a contractului sunt indicate părțile semnatare

„Angajator”, în persoana șefului IP Rîșcani, mun. Chișinău (contractul în

2

cauză a fost semnat de șeful adjunct al IP Rîșcani, mun. Chișinău) și

„Salariatul” - Elena Arsenii. Ulterior, în pct. 3 din contract apar noțiunile

de prestator de servicii și beneficiar de servicii, care sunt incompatibile

cu tematica unui contract individual de muncă.

- Contrar prevederilor art. 65 alin. (1) Codul muncii, care prevede, că

angajarea se legalizează prin ordinul angajatorului, emis în baza

contractului individual de muncă negociat și semnat de către părți, de

către „Angajator” în persoana șefului IP Rîșcani, mun. Chișinău nu a fost

emis ordinul de angajare al ei în poliție.

- Contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, remarcă că de șeful adjunct al IP

Rîșcani, mun. Chișinău au fost încălcate grav normele legale și drepturile

ei ce decurg din raporturile individuale de muncă. Or, dânsa a activat

timp de 2 ani în funcția de inspector operator fără a fi înregistrată în

modul stabilit de legislația muncii în vigoare. În rezultat, stagiul respectiv

de muncă nu poate fi înscris în carnetul ei de muncă și în consecință nu

poate fi considerată persoană asigurată în sistemul de asigurări sociale.

- Reieșind din informația confirmativă nr. 21820 din 5 octombrie 2015,

referitor la activitatea ei în calitate de inspector operator al IP Rîșcani,

mun. Chișinău și calcularea salariului pentru perioada mai 2013 – mai

2015, în mărime de 2040 lei și extrasul din contul personal cu privire la

salariul calculat, poate fi observat faptul că deși a fost angajată în cadrul

poliției cu încălcarea prevederilor din Legea cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, în fiecare lună i-au fost calculate și reținute

pentru achitare în fondurile bugetare impozite după cum urmează:

impozit pe venit – 127,8 lei, fond de pensii – 122,4 lei și asigurare

medicală – 91,8 lei.

Relatează că întru soluționarea conflictului apărut și remedierea erorilor de

procedură și legislație comise de către angajații Inspectoratului de Poliție

sect. Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției, la 11 noiembrie 2015 a depus o cerere în adresa MAI al RM.

Notează că Direcția inspectare efectiv a IGP al MAI al RM a examinat

cererea depusă, fiind constatat faptul că contractul încheiat între angajator și

salariat a fost semnat incorect de către șeful adjunct al IP Rîșcani al DP

mun. Chișinău, cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. g) din Legea cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Celelalte încălcări comise de către factorii de decizie a IP Rîșcani al DP

mun. Chișinău și revendicări solicitate de ea nu au fost soluționate din motivul

prezenței elementelor constitutive ale litigiilor de muncă.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 354-356 Codul muncii,

art. 1, 3, 5, 16, 17 din Legea contenciosului administrativ.

Solicită admiterea acțiunii, soluționarea litigiului individual de muncă

respectiv în vederea restabilirii drepturilor ei legale, încălcate de către factorii de

decizie a Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău,

3

recunoașterea perioadei de 2 mai 2013 – 16 iulie 2015, în care a activat în funcția

de inspector operator al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție

mun. Chișinău a IGP al MAI al RM fără a fi înregistrată în modul stabilit de

legislația muncii în vigoare, ca stagiu de muncă, cu obligarea IGP al MAI al RM

de a ajusta actele juridice ce vizează raporturile de muncă apărute intre ea și IGP al

MAI al RM în conformitate cu prevederile din Legea cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, întru beneficierea de drepturile ei legale prevăzute de

Codul muncii și Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, obligarea IGP al MAI al RM de a emite

ordinele de acordare a concediului de maternitate prenatal și postnatal, precum și a

concediului pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, precum și de a

efectua înscrierile corespunzătoare în carnetul ei de muncă, în conformitate cu

prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007 cu privire la

carnetul de muncă.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău sediul Centru din

1 martie 2018 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu IP Rîșcani,

mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 24 martie 2017 a fost

admisă acțiunea, recunoscut faptul existenței raporturilor de muncă între Elena

Berco (Arsenii) și IP Rîșcani, mun. Chișinău în perioada 2 mai 2013 – 6 mai 2015.

A fost obligat IGP al MAI al RM să perfecteze în privința Elenei Berco

(Arsenii) contractul individual de muncă, precum și să emită ordinele de angajare,

de acordare a concediului de maternitate, de acordare a concediului parțial plătit

pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani, precum și efectuarea

înscrierilor în carnetul de muncă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 1 februarie 2018 a fost respins

apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM și menținută

hotărârea primei instanțe.

La 21 martie 2018, IGP al MAI al RM a declarat recurs împotriva decizie

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, deoarece atât instanța de fond, cât și cea de

apel au dat o apreciere eronată materialului probator și au aplicat eronat normele

materiale aplicabile cauzei.

Remarcă că instanța de fond și instanța de apel nu au apreciat poziția

recurentului, motiv pentru care se consideră că pricina a fost examinată unilateral,

iar concluziile instanței cu privire la cele constatate în partea admiterii acțiunii sunt

în contradicție cu materialele cauzei, respectiv, soluția instanțelor judecătorești cu

privire la admiterea acțiunii este total greșită.

Cu referire la prevederile art. 241 alin. (4) și (5) CPC, consideră concluziile

instanței de fond expuse în hotărâre ca fiind în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

4

În aceeași ordine de idei, susține că și instanța de apel prin decizia integrală,

contrar prevederilor art. 390 alin. (1) lit. e) CPC, nu a indicat niciun motiv

întemeiat în partea obligării recurentului la perfectarea în privința Elenei Berco

(Arsenii) a contractului individual de muncă, precum și la emiterea ordinelor de

angajare, de acordare a concediului de maternitate și de acordare a concediului

parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani, precum și

efectuarea înscrierilor în carnetul de muncă.

Având în vedere prevederile 37 alin. (1) și (4) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la o concluzie greșită ca IGP al MAI al RM să emită ordinul de acordare a

concediului parțial plătit.

Cu referire la prevederile art. 2 alin. (2) din Legea menționată, declară că

obligarea recurentului de a emite ordine de acordare a concediului de maternitate și

a concediului de îngrijire a copilului minor până la împlinirea vârstei de 3 ani, este

eronată, fiind aplicate formal normele de drept material.

Evidențiază că intimata a beneficiat de plata pentru concediu de maternitate

în mărime de 8050,35 lei de la CNAS a RM.

Astfel, din momentul ce intimata a beneficiat de concediu de maternitate,

CNAS a RM urma să-i acorde concediul de îngrijire a copilului minor până la

împlinirea vârstei de 3 ani, din motiv că ultima a contribuit la bugetul de asigurări

sociale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 21 martie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IGP al MAI al RM nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de IGP al MAI al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de IGP al MAI al RM ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6