3ra-279/18 — Încasarea îndemnizatiei

3ra-279/18 — Încasarea îndemnizatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-279/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – Gh. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător – Valeriu Doagă,

Judecători – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Nina Vascan, Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Josan Cristina

către Inspectoratul General al Poliției a MAI cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului, obligarea calculării și plății indemnizației pentru concediul de

maternitate, obligarea calculării și plății indemnizației pentru creșterea copilului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, prin care s-

a admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI, fiind modificată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, în partea ce ține

de cuantumul venitului mediu lunar din care urmează a fi calculată și încasată

indemnizația pentru concediul de maternitate și indemnizația pentru creșterea

copilului până la vârsta de 3 ani, în rest hotărârea fiind menținută,

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2017, Josan Cristina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Inspectoratul General al Poliției a MAI privind recunoașterea ilegalității

refuzului Inspectoratului General al Poliției a MAI din 22 februarie 2017, obligarea

calculării și plății indemnizației pentru concediul de maternitate și indemnizației

pentru creșterea copilului.

În motivarea cererii a indicat că, la data de 04 martie 2016 s-a căsătorit cu

Josan David, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie cu seria și numărul

XXXX, eliberat de Primăria Hirișeni r. Telenești. La data de XXXX, în familia lor

s-a născut copilul XXXX XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere cu

seria și numărul XXXX, eliberat de OSC sect. Botanica, Chișinău.

Potrivit reclamantei, ea nu este angajată în câmpul muncii și se află la

întreținerea soțului său - Josan David, locotenent de politie, angajat în bază de

1

contract în funcția de ofițer de patrulare al Companiei Râșcani a Batalionului nr.2

al Brigăzii de Patrulare a INP al IGP al MAI.

Consideră, că prevederile Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289-XV din

22.07.2004, și anume art. 16 și art. 18, care stabilesc dreptul la indemnizațiile de

maternitate și pentru creșterea copilului, sunt aplicabile situației sale.

Conform prevederilor alin. (6) art. 18 al Legii menționate, cuantumul lunar al

indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită

la art. 7, dar nu mai puțin de 400 de lei pentru flecare copil.

Ca urmare, reclamanta s-a adresat către Inspectoratul General al Poliției al

MAI cu o cerere, prin care a solicitat calcularea și plata în folosul său a

indemnizației de maternitate și indemnizației lunare pentru creșterea/îngrijirea

copilului pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, în mărime de 30% din

venitul mediu lunar realizat de către soțul acesteia Josan David, pe parcursul

ultimelor 12 luni până la nașterea copilului. La cererea respectivă nu a primit

răspuns. Astfel, consideră că refuzul Inspectoratului General al Poliției a MAI de a

satisface cerințele înaintate, încalcă dreptul său de a primi indemnizațiile prevăzute

de lege. Corespunzător, la data de 22 februarie 2017, a adresat o cerere către

Inspectoratul General al Poliției a MAI prin care a solicitat achitarea

indemnizațiilor menționate, însă nu a primit un răspuns și nici o altă comunicare cu

privire la examinarea ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, cererea

de chemare în judecată înaintată de către Josan Cristina a fost admisă integral, fiind

recunoscut ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției a MAI nr. INP/J-

116/17 din 31.03.2017, a fost obligat Inspectoratul General al Poliției a MAI la

calculul și plata în beneficiul lui Josan Cristina a indemnizației pentru concediul de

maternitate, pentru nașterea copilului XXXX XXXX, reieșind din cuantumul de

100% din salariul mediu de 5 600,79 lei (cinci mii șase sute lei, 79 bani) al soțului

Josan David, a fost obligat Inspectoratul General al Poliției a MAI la calculul și

plata în beneficiul lui Josan Cristina a indemnizației pentru creșterea copilului

XXXX XXXX, lunar a câte 30% din venitul mediu lunar de 5 600,79 lei (cinci mii

șase sute lei, 79 bani), realizat de către soțul Josan David, pe parcursul a 3 ani de la

nașterea copilului și a fost încasate de la Inspectoratul General al Poliției în

beneficiul lui Josan Cristina, cheltuielile de asistență juridică, în mărime de 4 500

lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, s-a admis apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI, fiind modificată hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, în partea ce ține de

cuantumul venitului mediu lunar din care urmează a fi calculată și încasată plata

indemnizației pentru concediul de maternitate și a indemnizației pentru creșterea

2

copilului până la vârsta de 3 ani, stabilindu-se venitul mediu lunar al soțului Josan

David în sumă de 5517,11 lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Josan Cristina dispune de

dreptul de a beneficia de indemnizația de maternitate de la locul de muncă al

soțului acesteia, Josan David, în cuantum de 100% din baza de calcul a

indemnizațiilor, și anume din venitul mediu lunar asigurat, realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.

Cu referire la cuantumul indemnizației de maternitate și a indemnizației

pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, instanța de apel a concluzionat că

prima instanță, la stabilirea acestuia, a aplicat eronat normele de drept material.

Din aceste considerente, Curtea de Apel Chișinău a decis să modifice suma bazei

de calcul a indemnizațiilor.

La 18 ianuarie 2018, Inspectoratul General al Poliției a MAI a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Josan Cristina să fie respinsă.

În motivarea recursului, a indicat că prima instanță și instanța de apel au

aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanțelor

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, invocând motive similare celor din

cererea de apel. Potrivit recurentului, instanțele inferioare nu au stabilit statutul

intimatei, au stabilit incorect perioada încasării indemnizației pentru îngrijirea

copilului până la vârsta de 3 ani, au încasat o sumă nejustificată a cheltuielilor

pentru asistența juridică.

La 21 februarie 2018, Josan Cristina, prin intermediul avocatului Ipatii Denis,

a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018, recursul

declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI a fost considerat admisibil.

La 23 martie 2018, Josan Cristina, prin intermediul avocatului Ipatii Denis, a

depus referință suplimentară, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs cu

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 08 noiembrie 2017 și expediată în adresa părților la 20 noiembrie

3

2017 (f.d 91), însă la materialele cauzei nu există dovezi privind recepționarea

acesteia de către părți. Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 a fost depus la 18 ianuarie

2018, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră

declarat în termen.

Potrivit art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei

date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței

depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI și va modifica

hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel

și/sau hotărârea primei instanțe.

Examinând materialele cauzei, Colegiul reține că, în contextul prevederilor

art. 373 CPC, instanța de apel era obligată în limitele apelului să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

să aprecieze probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces.

Instanța de recurs constată că, la 04 martie 2016, Josan Cristina a încheiat

căsătoria cu Josan David, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie cu seria și

numărul XXXX, eliberat de Primăria Hirișeni r. Telenești.

La XXXX, s-a născut copilul minor XXXX XXXX, fapt confirmat prin

certificatul de naștere cu seria și numărul XXXX, eliberat de OSC sect. Botanica,

mun. Chișinău.

Soțul intimatei Josan Cristina – Josan David este angajat în bază de contract

în cadrul MAI, iar la data depunerii cererii de chemare în judecată activa în funcția

de ofițer de patrulare al Companiei Râșcani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de

Patrulare a INP al IGP a MAI.

Potrivit copiei certificatului de concediu medical seria 01 nr. 2219612,

eliberat pe numele lui Josan Cristina, care se află la întreținerea soțului Josan

David, aceasta s-a aflat în concediu medical din 15 aprilie 2016 până la 19 august

2016.

Potrivit copiei carnetului de muncă al intimatei Josan Cristina, la 10 august

2015 aceasta a fost demisă din funcția deținută la SRL „Vistarcom”.

4

Potrivit Informației nr. 81 din 21 februarie 2017, eliberată pe numele lui Josan

David, acesta este angajatul Inspectoratului Național de Patrulare în funcția de

ofițer de patrulare, iar salariul lui în perioada iunie 2015 - mai 2016 a constituit

suma de 67 209,59 lei.

La 22 februarie 2017, Josan Cristina s-a adresat o cerere către Inspectoratul

General al Poliției a MAI cu privire la calcularea și plata în folosul său a

indemnizației pentru concediul de maternitate (126 zile) pentru copilul XXXX

XXXX, reieșind din cuantumul de 100% din salariul mediu al soțului său - Josan

David, și calcularea și plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului pe

parcursul a 3 ani de la naștere a copilului, în mărime de 30 % din venitul mediu

lunar realizat de soțul - Josan David.

Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției a MAI nr. 1NP/I-116/17 din

31 martie 2017, cererea a fost respinsă din motivul că aceasta nu poate fi

considerată ca soție care se află la întreținerea soțului asigurat, deoarece nu cade

sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale.

Reieșind din conținutul cererii de recurs formulate de Inspectoratul General al

Poliției a MAI, „soția aflată la întreținerea soțului beneficiază doar de indemnizație

de maternitate, nu și de indemnizația pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3

ani”, astfel recurentul recunoscând temeinicia acordării indemnizației de

maternitate.

Cu referire la indemnizația pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

În temeiul art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.

489-XIV din 08.07.1999, indemnizație pentru creșterea copilului până la

împlinirea vârstei de 3 ani reprezintă formă de sprijin bănesc ce se stabilește și se

acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei asigurate pentru creșterea

copilului.

Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 289-XV din 22.07.2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale, asiguratul din sistemul public de asigurări sociale are dreptul la

indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani.

Reieșind din dispozițiile art. 123 din Codul muncii, concediul medical plătit

se acordă tuturor salariaților și ucenicilor în baza certificatului medical eliberat

potrivit legislației în vigoare. Modul de stabilire, calculare și achitare a

indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul

medical este prevăzut de legislația în vigoare.

Concomitent, art. 124 alin. (1) și (2) din Codul muncii, prevede că, femeilor

salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se

5

acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70

de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112 zile

calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în

cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile

calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul

prevăzut la art. 123 alin. (2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la

alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial

plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației

din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform pct. 21 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul

de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și

altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din

03.02.2005, coroborat cu art. 16 alin. (1) și (5) al Legii nr. 289 din 22.04.2004

privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale, asiguratele, soțiile aflate la întreținerea soților salariați și

șomerele care s-au aflat la evidență în instituțiile medico-sanitare din Republica

Moldova, care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediu prenatal

și concediul postnatal, beneficiază de indemnizație de maternitate.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 09.02.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a art. 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul aferent, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 (sesizarea nr. 100g/2016), s-a admis

excepția de neconstituționalitate, fiind declarate neconstituționale prevederile

menționate.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, „potrivit prevederilor legale

contestate, femeia care a activat doar parțial în perioada enunțată și s-a eliberat din

propria inițiativă nu este considerată la întreținerea soțului asigurat și nu

beneficiază de indemnizație de maternitate calculată din mărimea salariului soțului.

Curtea a menționat că această opțiune de politică socială creează un tratament

discriminatoriu între soțiile care nu au participat la sistemul public de asigurări

sociale, dar sunt considerate a fi la întreținerea soțului salariat și beneficiază de

indemnizație de maternitate calculată din mărimea salariului acestuia, și soțiile care

au lucrat parțial în ultimele 9 luni premergătoare concediului de maternitate, au

contribuit prin plăți la fondul asigurărilor sociale de stat, dar nu beneficiază de

aceste garanții. Curtea a reținut că rațiunea stabilirii indemnizației de maternitate

este acordarea acesteia pentru pierderea capacității de muncă, iar la momentul

producerii riscului asigurat ambele persoane – și cea care nu a contribuit la

sistemul public de asigurări sociale, și cea care a contribuit parțial – și-au pierdut

capacitatea de muncă și se află de fapt la întreținerea soțului salariat”.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

6

Supreme de Justiție consideră întemeiate concluziile instanțelor inferioare referitor

la statutul intimatei Josan Cristina și dreptul acesteia de a beneficia de plata

indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani. Respectiv, instanța

de apel și prima instanță întemeiat au concluzionat despre ilegalitatea refuzului

Inspectoratului General al Poliției a MAI de a calcula și achita intimatei

indemnizația lunară pentru creșterea/îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani și

aceasta deoarece, după cum denotă materialul probatoriu administrat, la data

survenirii cazului asigurat, intimata Josan Cristina nu era angajată în câmpul

muncii și se afla la întreținerea soțului – Josan David, care este angajat în funcția

de ofițer de patrulare al Companiei Râșcani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de

Patrulare a INP al IGP a MAI.

În ceea ce privește achitarea indemnizației de creștere și îngrijirea copilului

până la vârsta de 3 ani, Colegiul reține că dispozițiile art. 49 alin. (1) din

Constituția RM statuează că Statul facilitează, prin măsuri economice și alte

măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligațiilor ce îi revin. Statul corotește

maternitatea, copii și tinerii, stimulând dezvoltarea instituțiilor necesare.

În temeiul art. 2 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.

489- XIV din 08.07.1999, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se

exercită, în condițiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

În temeiul art. 18 alin. (1) și (6) al Legii Republicii Moldova nr. 289-XV din

22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte

prestații de asigurări sociale, asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea

copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară

activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului de la data

acordării concediului și până la vîrsta de 3 ani a copilului. Cuantumul lunar al

indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită

la art.7, dar nu mai puțin de 540 de lei pentru fiecare copil.

În accepțiunea punctului 6 al Regulamentului cu privire la condițiile de

stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea

temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005, stabilirea, calcularea și plata

indemnizațiilor se efectuează de către unitatea economică în care își desfășoară

activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract

individual de muncă și de către casele teritoriale de asigurări sociale pentru

celelalte categorii de asigurați.

Potrivit art. 124 alin. (1) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, femeilor

salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților li se

acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, în baza unei cereri scrise, persoanelor

indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un

7

concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vârsta de 3 ani, cu

achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Raportând normele legale citate supra la circumstanțele speței deferite

judecății, Colegiul reține ca fiind întemeiată cerința recurentului referitor la

modificarea perioadei încasării indemnizației pentru îngrijirea copilului până la

vârsta de 3 ani, dat fiind faptul că atât prima instanță, cât și instanța de apel au

încasat această indemnizație de la nașterea copilului, ceea ce contravine

prevederilor normelor citate supra. Or, potrivit copiei certificatului de concediu

medical seria 01 nr. 2219612, Josan Cristina urma să înceapă lucrul din 19 august

2016, respectiv, prin analogie, acesteia urma să i se acorde un concediu parțial

plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani anume începând cu data de

19 august 2016. Astfel, indemnizația pentru îngrijirea copilului va fi calculată și

achitată începând cu data de 19 august 2016 și până la împlinirea vârstei de 3 ani

de către copilul XXXX XXXX.

Cu referire la admiterea de către prima instanță a cerinței reclamantei cu

privire la încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică, Colegiul menționează că

nu poate fi reținut argumentul recurentului în ceea ce ține de neconcordanța dintre

mandatul avocatului și bonul de plată. Astfel, potrivit materialelor cauzei,

mandatul Seria MA nr. 1132611 datează cu 24 martie 2017, iar potrivit bonului de

plată Seria PL nr. 252123, Josan Cristina a achitat la aceeași dată suma de 6000 lei

pentru servicii în baza Contractului de asistență juridică ID/2017/03/06 din 24

martie 2017 (f.d. 3, 4). Respectiv, analizând conținutul înscrisurilor menționate, se

constată că este neîntemeiat argumentul recurentului cu privire la achitarea taxei

pentru serviciile juridice la data de 17 mai 2016, acest argument nefiind probat.

Ținând cont de faptul că cheltuielile de asistență juridică urmează a fi reale,

necesare și rezonabile, Colegiul consideră întemeiată soluția primei instanțe

privind încasarea sumei de 4500 lei în acest sens.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele

pricinii au fost constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă

normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea

suplimentară a dovezilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI și a modifica decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, în ceea ce ține de momentul din care urmează

a fi calculată și plătită indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3

ani, iar în rest a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e)

CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a MAI.

8

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 și hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Josan Cristina către Inspectoratul General al Poliției

a MAI cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea calculării și plății

indemnizației pentru concediul de maternitate, obligarea calculării și plății

indemnizației pentru creșterea copilului, după cum urmează:

Se obligă Inspectoratul General al Poliției a MAI la calculul și plata în

beneficiul lui Josan Cristina a indemnizației pentru creșterea copilului XXXX

XXXX, lunar a câte 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul Josan David,

începând cu data de 19 august 2016 și până la împlinirea vârstei de 3 ani de către

copilul XXXX XXXX.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecător Valeriu Doagă,

Judecători Tamara Chișca-Doneva,

Ion Druță,

Nina Vascan,

Svetlana Filincova

9