3ra-279/18 — Încasarea îndemnizatiei

Dosarul nr. 3ra-279/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – Gh. Stratulat Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu D E C I Z I E 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător – Valeriu Doagă, Judecători – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță, Nina Vascan, Svetlana Filincova examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Josan Cristina către Inspectoratul General al Poliției a MAI cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea calculării și plății indemnizației pentru concediul de maternitate, obligarea calculării și plății indemnizației pentru creșterea copilului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, prin care s- a admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI, fiind modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, în partea ce ține de cuantumul venitului mediu lunar din care urmează a fi calculată și încasată indemnizația pentru concediul de maternitate și indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, în rest hotărârea fiind menținută, c o n s t a t ă: La 24 martie 2017, Josan Cristina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Inspectoratul General al Poliției a MAI privind recunoașterea ilegalității refuzului Inspectoratului General al Poliției a MAI din 22 februarie 2017,

obligarea calculării și plății indemnizației pentru concediul de maternitate și indemnizației pentru creșterea copilului. În motivarea cererii a indicat că, la data de 04 martie 2016 s-a căsătorit cu Josan David, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie cu seria și numărul XXXX, eliberat de Primăria Hirișeni r. Telenești. La data de XXXX, în familia lor s-a născut copilul XXXX XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere cu seria și numărul XXXX, eliberat de OSC sect. Botanica, Chișinău. Potrivit reclamantei, ea nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea soțului său - Josan David, locotenent de politie, angajat în bază de 1 contract în funcția de ofițer de patrulare al Companiei Râșcani a Batalionului nr.2 al Brigăzii de Patrulare a INP al IGP al MAI.

Consideră, că prevederile Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289-XV din 22.07.2004, și anume art. 16 și art. 18, care stabilesc dreptul la indemnizațiile de maternitate și pentru creșterea copilului, sunt aplicabile situației sale. Conform prevederilor alin. (6) art. 18 al Legii menționate, cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită la art. 7, dar nu mai puțin de 400 de lei pentru flecare copil. Ca urmare, reclamanta s-a adresat către Inspectoratul General al Poliției al MAI cu o cerere, prin care a solicitat calcularea și plata în folosul său a indemnizației de maternitate și indemnizației lunare pentru creșterea/îngrijirea copilului pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul acesteia Josan David, pe parcursul ultimelor 12 luni până la nașterea copilului.

La cererea respectivă nu a primit răspuns. Astfel, consideră că refuzul Inspectoratului General al Poliției a MAI de a satisface cerințele înaintate, încalcă dreptul său de a primi indemnizațiile prevăzute de lege. Corespunzător, la data de 22 februarie 2017, a adresat o cerere către Inspectoratul General al Poliției a MAI prin care a solicitat achitarea indemnizațiilor menționate, însă nu a primit un răspuns și nici o altă comunicare cu privire la examinarea ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de către Josan Cristina a fost admisă integral, fiind recunoscut ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției a MAI nr. INP/J- 116/17 din 31.03.2017, a fost obligat Inspectoratul General al Poliției a MAI la calculul și plata în beneficiul lui Josan Cristina a indemnizației pentru concediul de maternitate, pentru nașterea copilului XXXX XXXX, reieșind din cuantumul de 100% din salariul mediu de 5 600,79 lei (cinci mii șase sute lei, 79 bani) al soțului Josan David, a fost obligat Inspectoratul General al Poliției a MAI la calculul și plata în beneficiul lui Josan Cristina a indemnizației pentru creșterea copilului XXXX XXXX, lunar a câte 30% din venitul mediu lunar de 5 600,79 lei (cinci mii șase sute lei, 79 bani), realizat de către soțul Josan David, pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului și a fost încasate de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Josan Cristina, cheltuielile de asistență juridică, în mărime de 4 500 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, s-a admis apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI, fiind modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, în partea ce ține de cuantumul venitului mediu lunar din care urmează a fi calculată și încasată plata indemnizației pentru concediul de maternitate și a indemnizației pentru creșterea 2 copilului până la vârsta de 3 ani, stabilindu-se venitul mediu lunar al soțului Josan David în sumă de 5517,11 lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Josan Cristina dispune de dreptul de a beneficia de indemnizația de maternitate de la locul de muncă al soțului acesteia, Josan David, în cuantum de 100% din baza de calcul a indemnizațiilor, și anume din venitul mediu lunar asigurat, realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.

Cu referire la cuantumul indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, instanța de apel a concluzionat că prima instanță, la stabilirea acestuia, a aplicat eronat normele de drept material. Din aceste considerente, Curtea de Apel Chișinău a decis să modifice suma bazei de calcul a indemnizațiilor. La 18 ianuarie 2018, Inspectoratul General al Poliției a MAI a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Josan Cristina să fie respinsă.

În motivarea recursului, a indicat că prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, invocând motive similare celor din cererea de apel. Potrivit recurentului, instanțele inferioare nu au stabilit statutul intimatei, au stabilit incorect perioada încasării indemnizației pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, au încasat o sumă nejustificată a cheltuielilor pentru asistența juridică. La 21 februarie 2018, Josan Cristina, prin intermediul avocatului Ipatii Denis, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018, recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI a fost considerat admisibil. La 23 martie 2018, Josan Cristina, prin intermediul avocatului Ipatii Denis, a depus referință suplimentară, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 08 noiembrie 2017 și expediată în adresa părților la 20 noiembrie 3 2017 (f.d 91), însă la materialele cauzei nu există dovezi privind recepționarea acesteia de către părți. Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 a fost depus la 18 ianuarie 2018, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen. Potrivit art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI și va modifica hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

Examinând materialele cauzei, Colegiul reține că, în contextul prevederilor art. 373 CPC, instanța de apel era obligată în limitele apelului să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de recurs constată că, la 04 martie 2016, Josan Cristina a încheiat căsătoria cu Josan David, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie cu seria și numărul XXXX, eliberat de Primăria Hirișeni r. Telenești. La XXXX, s-a născut copilul minor XXXX XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere cu seria și numărul XXXX, eliberat de OSC sect.

Botanica, mun. Chișinău. Soțul intimatei Josan Cristina – Josan David este angajat în bază de contract în cadrul MAI, iar la data depunerii cererii de chemare în judecată activa în funcția de ofițer de patrulare al Companiei Râșcani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de Patrulare a INP al IGP a MAI. Potrivit copiei certificatului de concediu medical seria 01 nr. 2219612, eliberat pe numele lui Josan Cristina, care se află la întreținerea soțului Josan David, aceasta s-a aflat în concediu medical din 15 aprilie 2016 până la 19 august 2016. Potrivit copiei carnetului de muncă al intimatei Josan Cristina, la 10 august 2015 aceasta a fost demisă din funcția deținută la SRL „Vistarcom”. 4 Potrivit Informației nr. 81 din 21 februarie 2017, eliberată pe numele lui Josan David, acesta este angajatul Inspectoratului Național de Patrulare în funcția de ofițer de patrulare, iar salariul lui în perioada iunie 2015 - mai 2016 a constituit suma de 67 209,59 lei.

La 22 februarie 2017, Josan Cristina s-a adresat o cerere către Inspectoratul General al Poliției a MAI cu privire la calcularea și plata în folosul său a indemnizației pentru concediul de maternitate (126 zile) pentru copilul XXXX XXXX, reieșind din cuantumul de 100% din salariul mediu al soțului său - Josan David, și calcularea și plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului pe parcursul a 3 ani de la naștere a copilului, în mărime de 30 % din venitul mediu lunar realizat de soțul - Josan David. Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției a MAI nr. 1NP/I-116/17 din 31 martie 2017, cererea a fost respinsă din motivul că aceasta nu poate fi considerată ca soție care se află la întreținerea soțului asigurat, deoarece nu cade sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Reieșind din conținutul cererii de recurs formulate de Inspectoratul General al Poliției a MAI, „soția aflată la întreținerea soțului beneficiază doar de indemnizație de maternitate, nu și de indemnizația pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani”, astfel recurentul recunoscând temeinicia acordării indemnizației de maternitate. Cu referire la indemnizația pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În temeiul art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999, indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani reprezintă formă de sprijin bănesc ce se stabilește și se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei asigurate pentru creșterea copilului.

Conform art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asiguratul din sistemul public de asigurări sociale are dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani. Reieșind din dispozițiile art. 123 din Codul muncii, concediul medical plătit se acordă tuturor salariaților și ucenicilor în baza certificatului medical eliberat potrivit legislației în vigoare. Modul de stabilire, calculare și achitare a indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de legislația în vigoare.

Concomitent, art. 124 alin. (1) și (2) din Codul muncii, prevede că, femeilor salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se 5 acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112 zile calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul prevăzut la art. 123 alin. (2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform pct. 21 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, coroborat cu art. 16 alin. (1) și (5) al Legii nr. 289 din 22.04.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asiguratele, soțiile aflate la întreținerea soților salariați și șomerele care s-au aflat la evidență în instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova, care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediu prenatal și concediul postnatal, beneficiază de indemnizație de maternitate.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 09.02.2017 privind excepția de neconstituționalitate a art. 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul aferent, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 (sesizarea nr. 100g/2016), s-a admis excepția de neconstituționalitate, fiind declarate neconstituționale prevederile menționate. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, „potrivit prevederilor legale contestate, femeia care a activat doar parțial în perioada enunțată și s-a eliberat din propria inițiativă nu este considerată la întreținerea soțului asigurat și nu beneficiază de indemnizație de maternitate calculată din mărimea salariului soțului.

Curtea a menționat că această opțiune de politică socială creează un tratament discriminatoriu între soțiile care nu au participat la sistemul public de asigurări sociale, dar sunt considerate a fi la întreținerea soțului salariat și beneficiază de indemnizație de maternitate calculată din mărimea salariului acestuia, și soțiile care au lucrat parțial în ultimele 9 luni premergătoare concediului de maternitate, au contribuit prin plăți la fondul asigurărilor sociale de stat, dar nu beneficiază de aceste garanții. Curtea a reținut că rațiunea stabilirii indemnizației de maternitate este acordarea acesteia pentru pierderea capacității de muncă, iar la momentul producerii riscului asigurat ambele persoane – și cea care nu a contribuit la sistemul public de asigurări sociale, și cea care a contribuit parțial – și-au pierdut capacitatea de muncă și se află de fapt la întreținerea soțului salariat”.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții 6 Supreme de Justiție consideră întemeiate concluziile instanțelor inferioare referitor la statutul intimatei Josan Cristina și dreptul acesteia de a beneficia de plata indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani. Respectiv, instanța de apel și prima instanță întemeiat au concluzionat despre ilegalitatea refuzului Inspectoratului General al Poliției a MAI de a calcula și achita intimatei indemnizația lunară pentru creșterea/îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani și aceasta deoarece, după cum denotă materialul probatoriu administrat, la data survenirii cazului asigurat, intimata Josan Cristina nu era angajată în câmpul muncii și se afla la întreținerea soțului – Josan David, care este angajat în funcția de ofițer de patrulare al Companiei Râșcani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de Patrulare a INP al IGP a MAI.

În ceea ce privește achitarea indemnizației de creștere și îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, Colegiul reține că dispozițiile art. 49 alin. (1) din Constituția RM statuează că Statul facilitează, prin măsuri economice și alte măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligațiilor ce îi revin. Statul corotește maternitatea, copii și tinerii, stimulând dezvoltarea instituțiilor necesare. În temeiul art. 2 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489- XIV din 08.07.1999, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

În temeiul art. 18 alin. (1) și (6) al Legii Republicii Moldova nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului de la data acordării concediului și până la vîrsta de 3 ani a copilului. Cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită la art.7, dar nu mai puțin de 540 de lei pentru fiecare copil.

În accepțiunea punctului 6 al Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005, stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor se efectuează de către unitatea economică în care își desfășoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă și de către casele teritoriale de asigurări sociale pentru celelalte categorii de asigurați. Potrivit art. 124 alin. (1) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, femeilor salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, în baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un 7 concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat. Raportând normele legale citate supra la circumstanțele speței deferite judecății, Colegiul reține ca fiind întemeiată cerința recurentului referitor la modificarea perioadei încasării indemnizației pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, dat fiind faptul că atât prima instanță, cât și instanța de apel au încasat această indemnizație de la nașterea copilului, ceea ce contravine prevederilor normelor citate supra.

Or, potrivit copiei certificatului de concediu medical seria 01 nr. 2219612, Josan Cristina urma să înceapă lucrul din 19 august 2016, respectiv, prin analogie, acesteia urma să i se acorde un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani anume începând cu data de 19 august 2016. Astfel, indemnizația pentru îngrijirea copilului va fi calculată și achitată începând cu data de 19 august 2016 și până la împlinirea vârstei de 3 ani de către copilul XXXX XXXX. Cu referire la admiterea de către prima instanță a cerinței reclamantei cu privire la încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică, Colegiul menționează că nu poate fi reținut argumentul recurentului în ceea ce ține de neconcordanța dintre mandatul avocatului și bonul de plată.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, mandatul Seria MA nr. 1132611 datează cu 24 martie 2017, iar potrivit bonului de plată Seria PL nr. 252123, Josan Cristina a achitat la aceeași dată suma de 6000 lei pentru servicii în baza Contractului de asistență juridică ID/2017/03/06 din 24 martie 2017 (f.d. 3, 4). Respectiv, analizând conținutul înscrisurilor menționate, se constată că este neîntemeiat argumentul recurentului cu privire la achitarea taxei pentru serviciile juridice la data de 17 mai 2016, acest argument nefiind probat. Ținând cont de faptul că cheltuielile de asistență juridică urmează a fi reale, necesare și rezonabile, Colegiul consideră întemeiată soluția primei instanțe privind încasarea sumei de 4500 lei în acest sens.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele pricinii au fost constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției a MAI și a modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în ceea ce ține de momentul din care urmează a fi calculată și plătită indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, iar în rest a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției a MAI.

8 Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Josan Cristina către Inspectoratul General al Poliției a MAI cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea calculării și plății indemnizației pentru concediul de maternitate, obligarea calculării și plății indemnizației pentru creșterea copilului, după cum urmează: Se obligă Inspectoratul General al Poliției a MAI la calculul și plata în beneficiul lui Josan Cristina a indemnizației pentru creșterea copilului XXXX XXXX, lunar a câte 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul Josan David, începând cu data de 19 august 2016 și până la împlinirea vârstei de 3 ani de către copilul XXXX XXXX.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 se menține. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecător Valeriu Doagă, Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță, Nina Vascan, Svetlana Filincova 9