2rci-98/18 — intentarea procesului de insolvabilitate

2rci-98/18 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: D. Corolevschi dosarul nr. 2rci-98/18

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Nicolae Craiu, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Vladimir Rusu,

în cauza civilă la cererea introductivă depusă de către Societatea Comercială „Cons

Viand” Societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procedurii de

insolvabilitate față de debitorul Societatea cu răspundere limitată „Vladcomlux”,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 14 august 2017, prin care a fost admis

demersul lichidatorului Societății cu răspundere limitată „Vladcomlux” Alexei Țurcanu și

a fost dispusă aducerea silită în ședința de judecată a lui Vladimir Rusu și încheierii din 14

august 2017 prin care a fost admis demersul lichidatorului Societății cu răspundere limitată

„Vladcomlux” Alexei Țurcanu și a fost aplicată interdicția de a părăsi teritoriul Republicii

Moldova față de administratorul Societății cu răspundere limitată „Vladcomlux” Vladimir

Rusu,

c o n s t a t ă

La data de 11 noiembrie 2016 SRL „Cons-Viand” s-a adresat în instanța de

insolvabilitate cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de

debitorul SRL „Vladcomlux”.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie 2016, a fost admisă spre

examinare cererea introductivă a creditorului SRL „Cons-Viand” privind intentarea

procesului de insolvabilitate față de debitorul SRL „Vladcomlux”, în calitate de

administrator provizoriu fiind desemnat Alexei Țurcanu.

Prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2016, s-a admis cererea

introductivă depusă de SRL „Cons-Viand” și s-a intentat procesul de insolvabilitate și a

fost dispusă inițierea procedurii simplificate a falimentului și dizolvarea SRL „Cons-

Viand”, în calitate de lichidator a fost desemnat Alexei Țurcanu.

La data de 14 august 2017 lichidatorul SRL „Vladcomlux” a înaintat cerere solicitând

aducerea forțată în ședința de judecată a administratorului SRL „Vladcomlux” Vladimir

Rusu și aplicarea interdicției față de acesta de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

În motivarea cererii a invocat că administratorul SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu

refuză să comunice cu lichidatorul, nu a prezentat actele de constituire a societății,

procesele-verbale ale adunării generale ale asociaților, certificatul înregistrării de stat al

întreprinderii, documentele ce confirmă dreptul societății asupra patrimoniului ei,

registrele societății, avizele auditorului și ale organelor administrative fiscale, actele de

1

evidență contabilă ale SRL „Vladcomlux” și alte acte prevăzute de lege, ceea ce constituie

o încălcare a obligațiilor ce-i revin potrivit Legii insolvabilității.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 august 2017 a fost admisă cererea

lichidatorului SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu și a fost dispusă aducerea silită în

ședința de judecată a administratorului SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu (f.d.96).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 august 2017, a fost admisă cererea

lichidatorului SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu și a fost aplicată interdicția de a părăsi

teritoriul Republicii Moldova față de administratorul SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu

(f.d. 97).

La data de 09 februarie 2018 Vladimir Rusu a declarat recurs împotriva încheierilor

Curții de Apel Bălți din 14 august 2017, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

încheierilor recurate, cu soluționarea problemei în fond și respingerea cererilor

lichidatorului SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu privind aducerea forțată în ședința de

judecată și de aplicare a interdicției de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

A susținut ca fiind contradictorii afirmațiile lichidatorului SRL „Vladcomlux” Alexei

Țurcanu precum că nu răspunde la apelurile lui și că s-ar eschiva de la transmiterea

documentelor necesare insolvabilității, deoarece nu a fost telefonat de către lichidator, nu a

fost citat atât el, cât și reprezentantul lui, avocatul stagiar Marin Sardari, cu scopul de a

prezenta actele contabile ale societății.

A afirmat că instanța de insolvabilitate nu este în drept să aplice interdicția de a părăsi

țara, or, art. 84 al Legii insolvabilității, la care instanța de insolvabilitate face referire, nu

prevede și nu permite dreptul instanței de aplicare a interdicției de a părăsi țara, dar poate

obliga debitorul și reprezentantul acestuia de a nu părăsi teritoriul.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15

zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este declarat în termen, or, din materialele cauzei rezultă că instanța

de insolvabilitate prin scrisoarea nr. 18385 din 12 septembrie 2018 a expediat recurentului

copia încheierii contestate (f.d. 98), însă nu poate fi stabilit cu certitudine momentul

recepționării acestea de către recurent.

La data de 19 februarie 2018 în adresa SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu a fost

expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Vladimir Rusu cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Potrivit art.8 alin.(3) din Legea insolvabilității, nr.149 din 29.06.2012, recursul se

examinează în termen de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanța de recurs, în

modul prevăzut de Codul de procedură civilă, într-un complet de 3 judecători, fără

participarea părților, în baza dosarului și a materialelor anexate la recurs.

2

Studiind materialele cauzei și raportând cele constatate la prevederile legale ce

guvernează speța, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul neântemeiat și pasibil de a fi respins cu menținerea

încheierilor din 14 august 2017 a Curții de Apel Bălți, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea.

Potrivit art. 356 Cod de procedură civilă, cererea de declarare a insolvabilității se

judecă în instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și

completările stabilite de legislația insolvabilității.

Reglementări similare se regăsesc și la art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

După cum denotă actele cauzei, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie

2016, a fost admisă spre examinare cererea introductivă a creditorului SRL „Cons-Viand”

privind intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul SRL „Vladcomlux”, în

calitate de administrator provizoriu fiind desemnat Alexei Țurcanu.

Tot actele pricinii atestă că, prin hotărârea Curții de Apel Bălți din 19 decembrie

2016, a fost admisă cererea introductivă depusă de SRL „Cons-Viand” și a fost intentat

procesul de insolvabilitate fiind dispusă inițierea procedurii simplificate a falimentului și

dizolvarea SRL „Cons-Viand”, în calitate de lichidator a fost desemnat Alexei Țurcanu.

De asemenea, s-a constatat că la data de 14 august 2017 lichidatorul SRL

„Vladcomlux” a înaintat cerere solicitând aducerea forțată în ședința de judecată a

administratorului SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu și aplicarea interdicției față de acesta

de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 august 2017 a fost admisă cererea

lichidatorului SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu și a fost dispusă aducerea silită în

ședința de judecată a administratorul SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu (f.d.96).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 august 2017, a fost admisă cererea

lichidatorului SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu și a fost aplicată interdicția de a părăsi

teritoriul Republicii Moldova față de administratorul SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu

(f.d. 97).

După cum rezultă din materialele cauzei, recurentul î-și exprimă dezacordul cu

soluția instanței de insolvabilitate prin care a fost dispusă aducerea silită în ședința de

judecată a administratorului SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu.

La aceste argumente Colegiul notează că procesul de insolvabilitate este un proces

special al cărui desfășurare este ghidată de Legea insolvabilității.

Conform art. 12 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dreptul de a

depune cerere introductivă îl au: debitorul, creditorii, alte persoane indicate în prezenta

lege.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea

procesului de insolvabilitate și își poate argumenta creanțele și temeiurile de intentare a

procesului de insolvabilitate.

Potrivit art. 21 alin. (1), (2) și (5) al Legii insolvabilității, instanța de insolvabilitate

este obligată să admită spre examinare cererea introductivă depusă de creditor cu

respectarea prevederilor Codului de procedură civilă și ale prezentei legi. Despre

admiterea spre examinare a cererii introductive, instanța de insolvabilitate adoptă imediat

3

o încheiere, dar în cel mult 3 zile de la data depunerii. Prin încheierea consemnată la

alin.(2), instanța de insolvabilitate dispune punerea sub observație a debitorului prin

desemnarea unui administrator provizoriu și aplică măsuri de asigurare a creanțelor

creditorilor.

Iar, dispozițiile art. 24 alin. (1), (2) și (3) din Legea insolvabilității statuează că, după

ce primește cererea introductivă spre examinare, instanța de insolvabilitate aplică măsurile

necesare pentru a preveni modificarea stării în care se aflau bunurile debitorului în

perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate. Pe lângă măsurile de asigurare

prevăzute de Codul de procedură civilă, instanța de insolvabilitate aplică următoarele

măsuri de asigurare, numește un administrator provizoriu și obligă debitorul ca în perioada

de observație deciziile privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu acordul

prealabil al administratorului provizoriu, la cererea motivată a creditorilor sau

administratorului provizoriu ori din oficiu, dispune înlăturarea debitorului de la

gestionarea patrimoniului, pune sub sechestru bunurile debitorului și corespondența lui

comercială, suspendă urmăririle individuale ale creditorilor și executările silite asupra

bunurilor debitorului, precum și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a

creanțelor acestora contra debitorului, pune sub interdicție înstrăinarea de către debitor a

bunurilor sale ori decide ca acestea să poată fi înstrăinate doar cu învoirea expresă a

administratorului provizoriu. Dacă măsurile de asigurare prevăzute la alin. (2) sunt

insuficiente, instanța de insolvabilitate poate dispune aducerea silită a debitorului spre

audiere.

Instanța de recurs reține că, aplicarea măsurilor de asigurare în procesul de

insolvabilitate este o condiție obligatorie.

Lichidatorul SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu a invocat că a solicitat

administratorului Vladimir Rusu actele de constituire și documentele de evidență contabilă

a societății, însă acesta refuză să comunice cu lichidatorul, nu răspunde la apelurile lui.

Conform art. 27 alin (3) și (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

debitorul are obligația de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile

lucrătoare de la cerere, informațiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu

privire la activitatea și la patrimoniul său, precum și documentele activității economice și

documentele de evidență contabilă, inclusiv ștampila întreprinderii, care vor fi reținute de

administratorul provizoriu spre documentare.

Raportând la caz normele de drept citate, Colegiul reține că administratorul SRL

„Vladcomlux” Vladimir Rusu nu a invocat motive întemeiate care au stat la baza

neexecutării hotărârii Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2016, prin care a fost intentat

procesul de insolvabilitate față de SRL „Vladcomlux” și a fost dispusă inițierea procedurii

simplificate a falimentului cu dizolvarea debitorului, și respectiv, neprezentării în termen

de cel mult 5 zile lucrătoare lichidatorului Alexei Țurcanu gestiunea societății pe bază de

inventar și de bilanț, patrimoniul societății, documentele ce țin de activitatea contabilă și

comercială, inclusiv ștampila întreprinderii.

Deci, odată ce creditorul a depus cerere introductivă, instanța de insolvabilitate în

cazul admiterii spre examinare a cererii, poate aplica măsurile de asigurare față de debitor

în corespundere cu Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012.

La caz, Colegiul conchide că instanța de insolvabilitate în dispozitivul încheierii

contestate în mod greșit a indicat că, aceasta nu se supune nici unei căi de atac, or,

încheierea instanței de insolvabilitate a Curții de Apel Bălți din 14 august 2017, privind

4

aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, în conformitate cu art. 24 alin. (3) Legea

insolvabilității și art. 181 alin. (1) Codul de procedură civilă, poate fi contestată cu recurs.

La fel, potrivit materialelor cauzei lichidatorul SRL „Vladcomlux” Alexei Țurcanu a

solicitat aplicarea interdicției în privința administratorului SRL „Vladcomlux” Vladimir

Rusu de a părăsi teritoriul Republicii Moldova fără permisiunea instanței de

insolvabilitate.

Referitor la încheierea Curții de Apel Bălți din 14 august 2017, prin care recurentului

i-a fost aplicată interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că aceasta a

fost emisă cu respectarea normelor de drept relevante în raport cu circumstanțele cauzei.

După cum rezultă din materialele cauzei, recurentul Vladimir Rusu î-și exprimă

dezacordul cu soluția instanței de insolvabilitate prin care i-a fost aplicată interdicția de a

părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 84 alin. (1)- (3) din Legea insolvabilității, după intentarea procedurii de

insolvabilitate, instanța de insolvabilitate, din oficiu sau la cererea

administratorului/lichidatorului, poate obliga debitorul sau reprezentantul organelor lui de

conducere să nu părăsească teritoriul Republicii Moldova fără permisiunea sa expresă în

cazul în care există dovezi că acesta ar putea să se ascundă ori să se eschiveze de la

participarea la procedură.

În caz de eschivare a debitorului de la îndeplinirea obligațiilor, conform prezentei

legi, instanța de insolvabilitate, la cererea administratorului, a adunării creditorilor sau a

comitetului creditorilor ori din oficiu, poate ridica debitorului dreptul de administrare a

patrimoniului, dacă acesta dispune de el, îi poate interzice să părăsească localitatea de

reședință fără permisiunea sa expresă ori poate aplica alte măsuri de asigurare în

conformitate cu legislația în vigoare.

Interdicțiile specificate la alin. (1) și (2) sunt valabile pe întregul proces de

insolvabilitate dacă instanța de insolvabilitate nu stabilește altfel.

Pornind de la prevederile legale evocate supra, Colegiul constată că interdicția de a

părăsi teritoriul Republicii Moldova fără permisiunea expresă a instanței de insolvabilitate,

poate fi instituită de către aceasta în cazul în care există dovezi că reprezentanții organelor

de conducere ale debitorului ar putea să se ascundă ori să se eschiveze de la participarea la

procedură.

Or, din sensul normei legale, rezultă că părăsirea teritoriului, în situația când a fost

aplicată o asemenea interdicție, poate avea loc doar cu permisiunea instanței de

insolvabilitate și doar în situația justificării motivelor care ar prevala asupra motivelor care

au stat la baza aplicării interdicției.

La caz, instanța de insolvabilitate, prin încheierea din 14 august 2017, a instituit

interdicția de părăsire a teritoriului Republicii Moldova a membrului organului de

conducerea al SRL „Vladcomlux” – Vladimir Rusu IDNO 0960910599433, din motiv că

de către acesta nu au fost prezentate actele de constituire a societății, actele de evidență

contabilă a societății, procesele-verbale ale adunării generale a asociaților, certificatul

înregistrării de stat a întreprinderii, nu a fost transmisă ștampila întreprinderii, nu au fost

prezentate documente ce confirmă drepturile societății asupra patrimoniului ei, registrele

societății și alte documente prevăzute de legislație, iar la notificările expediate în adresa

debitorului nu a parvenit nici un răspuns.

În corespundere cu norma de drept sus citată, instanța de insolvabilitate întemeiat a

aplicat în privința lui Vladimir Rusu interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

5

Conform art. 27 alin. (1) și (2) Constituția Republicii Moldova, dreptul la libera

circulație în țară este garantat.

Oricărui cetățean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-și stabili

domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și de a reveni în

țară.

Conform art. 54 alin. (2) Constituția Republicii Moldova, exercițiul drepturilor și

libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund

normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele

securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în

scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și

demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării

autorității și imparțialității justiției.

Restrângerea dreptului lui Vladimir Rusu la circulație este prevăzută de lege și

constituie o măsură necesară într-o societate democratică pentru asigurarea reparării

prejudiciului cauzat creditorilor, adică pentru protejarea drepturilor și intereselor acestora.

Prin urmare, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs precum că

instanța de insolvabilitate la examinarea cauzei nu a aplicat legea care urma a fi aplicată,

îngrădind astfel drepturile fundamentale ale omului manifestate prin încălcarea dreptului la

circulație, garantat de art. 2, Protocolul nr. 4 din Convenția CEDO, nu pot servi temei

pentru admiterea recursului în sensul declarat.

Într-adevăr prevederile art. 27 și 36 din Constituția RM, precum și art. 2 a

Protocolului nr. 4 la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor Omului, garantează

dreptul la libera circulație.

Însă, potrivit jurisprudenței Curții Europene, limitarea sau ingerința în acest drept este

justificată atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să fie prevăzut de

lege, să îndeplinească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică și să fie

proporțională cu scopul urmărit.

Prin urmare, interdicția de a părăsi teritoriul este prevăzută de lege, îndeplinește sopul

de evita ascunderea sau eschivarea de la participarea la procedură, este necesară această

măsură în vederea menținerii echilibrului între drepturile recurentului și ale creditorilor,

precum și este proporțională scopului urmărit, adică asigură prezența acestora la

desfășurarea procedurii.

Astfel, prin aplicarea interdicției de a părăsi teritoriul Republicii Moldova, nu a avut

loc o încălcare crasă a drepturilor acestuia la libera circulație, or, aceste drepturi nu sunt

absolute.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea Curții de Apel

Bălți din 14 august 2017 prin care a fost dispusă aducerea silită în ședința de judecată a

administratorului SRL „Vladcomlux” Vladimir Rusu și încheierea din 14 august 2017 prin

care a fost dispusă aplicarea interdicției de a părăsi teritoriul Republicii Moldova sunt

întemeiate și legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neântemeiate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierile din 14 august 2017 a Curții de

Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Vladimir Rusu.

Se menține încheierea din 14 august 2017 a Curții de Apel Bălți prin care a fost

dispusă aducerea silită în ședința de judecată a administratorului SRL „Vladcomlux”

Vladimir Rusu și încheierea din 14 august 2017 prin care a fost dispusă aplicarea

interdicției de a părăsi teritoriul Republicii Moldova, adoptate în cauza civilă la cererea

introductivă depusă de către Societatea Comercială „Cons Viand” Societate cu răspundere

limitată cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de debitorul Societatea cu

răspundere limitată „Vladcomlux”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Nicolae Craiu

Mariana Pitic

7